1,210 matches
-
Terapia cardiovasculară. Noțiuni de farmacologie clinică 44.1. Probleme generale de terapie la vârstnici Persoanele vârstnice prezintă, cel mai frecvent, multiple boli cronice (cardiovasculare, diabet zaharat, afecțiuni hepatice sau renale, boli reumatologice etc.), de aceea, terapia medicamentoasă ridică multe probleme pentru medicul practician. Administrarea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
și aerospațială, chimie, mecanică, metalurgie, știința materialelor și subdiviziunile specializate, produse forestiere, geodezia, știința și tehnologia alimentației, tehnologii specializate pentru domenii interdisciplinare, de exemplu: analiza sistemelor, metalurgie, mine, tehnologia textilă etc.); științe medicale: medicina fundamentală (anatomia, citologia, fiziologia, genetica, farmacia, farmacologia, toxicologia, imunologia și imunohematologia, chimia clinică, microbiologia clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și aerospațială, chimie, mecanică, metalurgie, știința materialelor și subdiviziunile specializate, produse forestiere, geodezia, știința și tehnologia alimentației, tehnologii specializate pentru domenii interdisciplinare, de exemplu: analiza sistemelor, metalurgie, mine, tehnologia textilă etc.); științe medicale: medicina fundamentală (anatomia, citologia, fiziologia, genetica, farmacia, farmacologia, toxicologia, imunologia și imunohematologia, chimia clinică, microbiologia clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2001), "Structural Determinants of Youth Drug Use", în National Drug and Alcohol Research Centre, Australia: Canberra, http://addictionstudies.dec.uwi.edu/Documents/generic%20drug%20information/Stuctural Determinants of Drug Use.pdf. Stancu, E. (2002), Tratat de criminalistică, Editura Universul juridic, București. Stroescu, V. (1999), Farmacologie, Editura All, București. Suceavă, I. coord. (1995), Îndrumar privind controlul vamal antidrog, Direcția Generală a Vămilor, Ministerul Finanțelor. Sussman, A.S. (2008), Drug Abuse. Conception. Prevention. Cesation, Cambridge University Press. Sussman, S., C. Dent. L. McAdams, A. Stacy, D. Burton, Flay
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de minute după terminarea exercițiului fizic. Pierderea de potasiu, chiar și modestă, din timpul competiției, fie prin urină sau prin transpirație, trebuie suplinită în perioada de refacere deoarece, în caz contrar, kaliemia poate scădea rapid, generând crampe. 3.2.3. Farmacologie Medicația efortului sportiv constă în compuși naturali sau de sinteză, care pot acționa în două direcții: susținerea energetică a efortului („susținătoarele de efort”) și / sau accelerarea refacerii („substanțele de refacere”). Din categoria substanțelor de refacere fac parte: * Mineralele - megaminerale, mineraldrink
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca Whitney de exemplu, că nu e nevoie "de a se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia patologica, fiziologia comparată, farmacodinamica, eliminându-se poliția medicală (1849)66. Să mai spunem
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în detectarea metastazelor din limfonoduli [14,15]. EXPLORAREA IMAGISTICĂ A SISTEMULUI NERVOS GRAȚIAN D. MICLĂUȘ, HORIA PLEȘ Neuroimagistica sau explorarea imagistică a sistemului nervos include utilizarea diferitelor tehnici imagistice, care pun în evidență direct sau indirect structura, funcția și/sau farmacologia creierului. Este o disciplină relativ nouă în cadrul medicinei și neuroștiinței/psihologiei. Neuroimagistica este structurată pe două mari categorii: Imagistica structurală, care se ocupă de evidențierea structurii cerebrale și de diagnosticul grosier (la scară mare) al afecțiunilor cerebrale, cum ar fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai invazive (Tensiune Arterială Sângerândă - TAS -, cateterism venos central sau al arterei pulmonare, analiza gazelor sanguine, înregistrări electroencefalografice etc.). Toate acestea sporesc siguranța pacienților dar și confortul echipei anestezico-chirurgicale, permițând recunoașterea și prevenirea precoce a unor complicații cu potențial grav. Farmacologia Odată cu dezvoltarea tehnicilor de ventilație și de sporire a siguranței controlului intraanestezic a respirației, farmacologia substanțelor utilizate în cursul anesteziilor s-a dezvoltat sub două aspecte: pe de-o parte sinteza unor droguri mai potente și scăderea reacțiilor adverse legate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sanguine, înregistrări electroencefalografice etc.). Toate acestea sporesc siguranța pacienților dar și confortul echipei anestezico-chirurgicale, permițând recunoașterea și prevenirea precoce a unor complicații cu potențial grav. Farmacologia Odată cu dezvoltarea tehnicilor de ventilație și de sporire a siguranței controlului intraanestezic a respirației, farmacologia substanțelor utilizate în cursul anesteziilor s-a dezvoltat sub două aspecte: pe de-o parte sinteza unor droguri mai potente și scăderea reacțiilor adverse legate de utilizarea lor, iar pe de altă parte utilizarea unor medicamente de o mare diversitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
5). În cazul medicamentelor care sunt eliminate predominant la nivel renal (de exemplu, digoxin), este necesară ajustarea dozelor la vârstnici, la care filtrarea glomerulară scăzută presupune o reducere atât a excreției medicamentului, cât și a reabsorbției sale (6). Particularități de farmacologie a medicației cardiovasculare la vârstnici Modificările determinate de vârstă la nivelul organelor pot influența efectele farmacodina mice ale medicației cardiovasculare (tabelul 45.4). Monitorizarea farmaco-clinică a terapiei bolilor cardiovasculare necesită urmărirea unor aspecte particulare legate de perturbările farmacocinetice, farmacodinamice, afectările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
unor cercetări care în ultimii 20 de ani au îmbinat armonios biologia și biopatologia moleculară cu biochimia și microscopia electronică, au în prezent nu numai un scop gnostic, ci tind să orienteze terapeutica către o dorită acțiune țintită, în care farmacologia să se sprijine solid și pe virusologia oncologică. Pentru a se produce, multiplicarea celulară are nevoie de un stimul inițial și ulterior de alți stimuli care, intervenind pe parcurs, să întrețină acest proces. Orice fel de stimul reprezintă în fond
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cea mai cunoscută este p.21 (numită și p21Waf 1), cuprinde și p27 cât și p57. Acestea inhibă toate kinazele ciclin dependente de ciclinele A. D. și E. Proteina 21 a fost descoperită în 1993 de către Wafik El Deiry, profesor de farmacologie la universitatea din Pennsylvania. El a fost interesat să vadă cum reușește p53 să acționeze frenator la nivelul moleculei ADN și cu această ocazie a descoperit „intermediarul“, respectiv p.21. inhibitorii ciclului celular din familia ciP, de tipul p.21
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Demosthene, fiziologie umană; dr. I. Felix, igienă; dr. G. Grecescu, botanică medicală; dr. G. Polizu, anatomie descriptivă; dr. N.C. Georgescu, disecțiune anatomică și patologică; dr. C. Istrati, chimie organică medicală; dr. Al. Marcovici, clinică medicală și dermatologie; dr. N. Măldărescu, farmacologie; dr. Manolescu, oftalmografie și teorie; dr. S. Petrescu, terapeutică; dr. Petrini-Galați, histologie; dr. Paul Petrini, anatomie descritivă; dr. Gr. Romniceanu, patologie chirurgicală; dr. Em. Severin,anatomie; dr. D. Sergiu, patologie infantilă; dr. Dimitrescu-Severeanu, medicină operatorie; dr. A. Suțu, medicină legală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
moduri, ar avea loc o recidivă. În acest moment, există puține argumente în sprijinul intervențiilor farmacologice ca tratament eficient al SSPT. Dată fiind natura și etiologia acestei tulburări, nu este un fapt surprinzător. Chiar și cei mai fervenți susținători ai farmacologiei ar recunoaște importanța asocierii tratamentelor medicamentoase cu intervențiile psihologice. De asemenea, este evident că, în viitorii ani, vor fi depuse eforturi considerabile în vederea descoperirii unui medicament specific pentru SSPT. Prevenirea și primele intervenții Intervențiile timpurii și prevenirea sînt posibile în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fost revista și colectivul în care eu, ca studentă, eram cea mai angajată. Șefii mei au fost de acord să scriu o anchetă despre contracepție, deși subiectul era tabu. În plus, tatăl meu fusese totdeauna, ca profesor la Facultatea de Farmacologie, un promotor al contracepției și un promotor al studiului educației sexuale, care însă nu se făcea nici măcar în facultate. Deci eram ideal plasată pentru subiect. Și am umblat peste tot, am găsit oameni care, cu mult curaj, mi-au vorbit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
botanică și zoologie; examenul al II-lea de fizică, chimie și mineralogie și examenul al III-lea din: istoria naturală a medicamentelor, explicarea farma-copeei, tehnica farmaceutică. În sfârșit, candidatul va fi supus la o probă scrisă asupra "unei chestiuni de farmacologie" pentru care i se vor acorda 3 ore. Învățământul pentru magiștri în farmacie durează 3 ani, putând fi urmat de persoanele care posedă diploma de asistenți în farmacie, atestatul studiilor gimnaziale și adeverință că au lucrat 2 ani într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
posedă diploma de asistenți în farmacie, atestatul studiilor gimnaziale și adeverință că au lucrat 2 ani într-o farmacie autorizată. Cei admiși vor urma în anul I fizica, chimia, botanica, zoologia și mineralogia; în anul al II-lea chimia și farmacologia; în anul al III-lea cu toxicologie, pe planul aplicațiilor practice și vor face 5 ore pe săptămână de chimie analitică în laboratorul școlii. La sfârșitul fiecărui an școlar studenții vor fi datori a depune examene. Gradul de magistru se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
s-au remarcat prin activitate științifică, didactică și organizatorică unii profesori, ca Petru Gălășescu, titular al Catedrei de anatomie patologică, desăvârșit organizator și promotor al corelației anatomoclinice, Ion Mironescu și Vasile Troteanu, care au funcționat ca titulari ai disciplinei de farmacologie. * Clinicile au luat o dezvoltare deosebită între cele două războaie. În cadrul medicinii interne, între 1920 și 1948, au funcționat două clinici medicale și o clinică terapeutică. Titularii acestor clinici, profesorii C. Bacaloglu, Gh. Tudoranu și Ion Enescu, au creat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au continuat și în 1922, când existau următoarele discipline și următorii profesori: Anul I: Botanică profesor A. Popovici; Zoologie profesor I. Borcea ; Mineralogie profesor V. Buțureanu; Chimie minerală conferențiar Popovici; Fizică generală profesor Bogdan; Chimie analitică conferențiar Popovici. Anul II: Farmacologie profesor Mironescu; Chimie organică profesor Șumuleanu; Chimie analitică conferențiar Popovici; Farmacie chimică galenică profesor Deleanu. Anul III: Farmacie chimică și galenică profesor Deleanu; Analize chimice și băuturi profesor Deleanu; Igienă profesor Ciucă; Chimie analitică profesor Coniver; Bacteriologie profesor Slătineanu. Bazele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
funcționare. Cu toate acestea, nu au putut fi depășite condițiile provizoratului. În anul 1924, la Secția de farmacie se țineau următoarele cursuri: Botanică profesor A. Popovici, Mineralogie V. C. Buțureanu, Chimie minerală N. Costăchescu, Fizică Th. Ionașcu (Facultatea de Științe), Farmacologie I. Enescu, N. Costăchescu, Farmacie chimică și galenică N. Deleanu, Analize alimentare și băuturi N. Deleanu, Toxicologie N. Deleanu, Igienă M. Ciucă, Bacteriologie Al. Slătineanu. În anul următor, profesor N. T. Deleanu se transferă la București. Catedra este atribuită profesorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de medicină și științe. În 1930, în planul de învățământ figurează următoarele cursuri: bacteriologie, chimie analitică și calitativă, igienă și parazitologie, botanică, chimie analitică calitativă, chimie analitică cantitativă, chimie alimentară, chimie minerală, chimie organică, farmacie organică și galenică, fizică experimentală, farmacologie, mineralogie, toxicologie și chimie biologică. Cu această structură, Secția de farmacie și-a continuat activitatea în pofida dificultăților. În 1934, s-a produs o nouă încercare de desființare. Consiliul profesoral al Facultății de Medicină "constată cu durere o nouă încercare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cei care au ilustrat-o se distinge doctorul I. Mironescu, prestigios profesor și cercetător, om de cultură remarcabilă și, totodată, un reputat scriitor. Clinica dermatologică a fost preluată în 1923 de profesorul I. Mironescu, titular până atunci al Catedrei de farmacologie. Sub conducerea sa, condițiile organizatorice ale clinicii s-au ameliorat, atât sub aspectul funcționalității spitalicești, cât și sub acela al laboratorului de investigații. "Fizioterapie, muzeul dermatologic cu planșe și mulaje de valoare, sala de curs, sunt opera profesorului I. Mironescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Iași, pe care a absolvit-o în 1913, după ce, un timp, a fost student la Berlin. După ce, câțiva ani, a deținut funcția de medic la Spitalul din Roznov și la cel din Chișinău, în 1921, a devenit profesor de farmacologie, iar în 1923 profesor de clinică dermatografică. Ca profesor de dermatologie, I. Mironescu a introdus un spirit clinic practic, studenții și colaboratorii săi beneficiind de perspectiva sintetică, de concepție fiziopatologică, unitară, referire la interrelațiile dermatologiei cu întreaga patologie. O permanentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iași. Studiile liceale le-a efectuat la Iași, iar în 1943 a devenit student al Facultății de Medicină Iași, pe care a absolvit-o în 1949. Îndrăgind munca didactică, a rămas după absolvire la facultate ca preparator, la disciplinele de Farmacologie și Fiziopatologie, dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare ieșene de medicină, onorând de-a lungul anilor, cu înaltă competență și măiestrie pedagogică, calitățile de dascăl și de specialist de mare valoare. Fiind disponibilizat, s-a transferat la Institutul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]