1,004 matches
-
inseră pe marginea superioară a coastei inferioare. Ocupă spațiul intercostal între tuberculul coastei și cartilajul costal, de unde se continuă până la stern cu membrana intercostală externă. Ultimii mușchi intercostali sunt în relație cu primele fascicule ale oblicului extern. Sunt acoperiți de fascia exotoracică. Între ei și mușchii intercostali interni se găsește pediculul vasculo-nervos intercostal. Intercostalii externi ridică coastele, fiind deci mușchi inspiratori. Intercostalii interni Formează stratul mijlociu. Au originea și inserția inversă cu precedenții și deci și acțiunea este inversă, fiind expiratori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pe a doua sau chiar a treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de 29% la 5 ani a celor la care parietectomia s-a efectuat la doar 2 cm de tumoră [31]. În tumorile cu malignitate mare, se recomandă extirparea în bloc a pielii și țesutului celular subcutanat, a mușchilor afectați, a fasciei exotoracice, a coastelor și spațiului intercostal, a fasciei endotoracice și pleurei parietale (rezecție completă în grosime a peretelui toracic („full-thickness resection”) [63]. Tumorile sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
care parietectomia s-a efectuat la doar 2 cm de tumoră [31]. În tumorile cu malignitate mare, se recomandă extirparea în bloc a pielii și țesutului celular subcutanat, a mușchilor afectați, a fasciei exotoracice, a coastelor și spațiului intercostal, a fasciei endotoracice și pleurei parietale (rezecție completă în grosime a peretelui toracic („full-thickness resection”) [63]. Tumorile sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
50-70 ani, în 60% din cazuri la bărbați [70]. La femei graviditatea accelerează creșterea tumorii. Unele par a fi induse de radioterapie. Crește lent și este nedureroasă. Are uneori un aspect lobulat și se extinde prin contiguitate de-a lungul fasciilor sau fibrelor musculare [20]. Are rată înaltă de recurență. Tumora nu răspunde la chimioterapie și iradiere, de aceea singura soluție este rezecția largă în țesut sănătos. Dacă tumora este situată superficial și respectă fascia exotoracică, se vor extirpa doar părțile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
extinde prin contiguitate de-a lungul fasciilor sau fibrelor musculare [20]. Are rată înaltă de recurență. Tumora nu răspunde la chimioterapie și iradiere, de aceea singura soluție este rezecția largă în țesut sănătos. Dacă tumora este situată superficial și respectă fascia exotoracică, se vor extirpa doar părțile moi invadate, cu respectarea toracelui osos. Dacă tumora este în contact cu fascia exotoracică sau o invadează, străbate spațiul intercostal sau infiltrează arcul costal, rezecția costală se impune. Are o rată de supraviețuire la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
la chimioterapie și iradiere, de aceea singura soluție este rezecția largă în țesut sănătos. Dacă tumora este situată superficial și respectă fascia exotoracică, se vor extirpa doar părțile moi invadate, cu respectarea toracelui osos. Dacă tumora este în contact cu fascia exotoracică sau o invadează, străbate spațiul intercostal sau infiltrează arcul costal, rezecția costală se impune. Are o rată de supraviețuire la 5 ani de 38%. Rabdomiosacomul este a doua tumoră ca frecvență după histiocitomul fibros. Este mai frecvent la copii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
Americii, acolo unde numai Thoma Ionescu a triumfat cu multe decenii în urmă. M. Ionescu nu dă curs ofertei rămînând fidel serviciului pe care îl conduce în Marea Britanie. Este primul autor originar din România care realizează valve cardiace biologice tisulare (fascia lata, pericard bovin) pe suport. Valva pericardică Ionescu-Shiley introduce în literatură (și comercial) un nou tip de valve biologice - valve tisulare pe suport - cu proprietăți hemodinamice superioare celor în uz curent. Durabilitatea acestora a fost limitată de rupturi și calcificări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Târgu Mureș, director general al Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (1995-2006), șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară. A realizat studii experimentale în transplantarea cardiacă. Este coautor al prototipului de valve tisulare larg răspîndite în literatură (valve de fascia lata, dura mater, pericard bovin) și autor al valvei mitrale de pericard fără suport, („stentless”) brevetată în SUA și internațional. În decembrie 1983 efectuează prima înlocuire valvulară mitrală din România cu valvă tisulară de construcție proprie, aplicată la 1000 de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
rolul de frunte jucat de evrei în Italia fascistă"180. Iorga nu a considerat ca fiind sub demnitatea lui să-i scrie lui Brătianu asupra acestui subiect, la 11 octombrie 1923, numindu-i pe fasciștii români "banda care-și spune Fascia Romana și care atacă și asasinează oameni care nu sînt de acord cu scandalurile lor antisemite, constituind o permanentă rușine pentru România". Aceștia îl amenințau tot timpul pe A. Cusin, editorul ziarului lui Iorga, ca și pe un ziarist evreu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este timbrat de o coroană murala din argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul amintește de vechile construcții de apărare realizate încă din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân; - ancoră evocă faptul că așezarea este un port, iar fascia crenelata face aluzie la ctitoriile care s-au înfăptuit de-a lungul vremii în oraș și evocă, în special, linia de apărare română ridicată de Septimius Severus în zona; - caduceul, atribut al zeului Mercur, relevă contribuția așezării la dezvoltarea comerțului
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
mâinile de culoare naturală. Scutul timbrat cu mitra episcopala, așezat pe o cruce și o cârje de aur încrucișate și însoțite de omofoare roșii încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Mitropolia Basarabiei Pe scut de argint o fascie roșie, iar peste tot, pe albastru, icoana Nașterii Maicei Domnului, de aur. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea se află într-o zonă montană. Fasciile undate albastre se referă la apele Teleajen, Crasna și Valea Mare, care izvorăsc în zonă și străbat comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 STEMA comunei Lapoș, județul Prahova
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
circei, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un profil industrial compus din silueta unei fabrici cu două coșuri și un turn de răcire, totul redat în argintiu. Cartierele superioare sînt despărțite de cele inferioare printr-o fascie ondulata argintie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Arad Scut tăiat, cartierul superior fiind despărțit de cartierul inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul superior, în cîmp albastru, o cetate crenelata cu trei turnuri în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, o roată dințata în care se înscriu două cercuri, toate în auriu. În partea centrală a stemei este
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
din dreapta sus, în cîmp roșu, trei coloane separatoare (industrie petrochimica) în argintiu cu contururi negre; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două segmente de roți dințate argintii avînd în partea superioară simbolul atomului; în partea inferioară apar trei fascii aurii ondulate din care pornește un fulger auriu suprapunindu-se peste segmentele de roți dințate; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o taranca îmbrăcată în port popular specific zonei argeșene ținînd pe umărul stîng un coș cu mere roșii și
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în cîmp roșu, două spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o roată dințata aurie peste care se suprapune o retorta argintie și o sondă neagră; despărțirea cartierelor superioare de cele inferioare se face prin trei fascii ondulate (negru, albastru și argintiu). În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Buzău Scut tăiat; cîmpul superior despicat; cartierele superioare sînt despărțite de cel inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Palatului comunal în auriu cu detalii negre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o hala industrială flancata în dreapta de două turnuri de răcire, totul în argintiu; în cartierul inferior, în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru o facla aurie cu flama roșie așezată pe o roată dințata neagră; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu, deversînd jeturi de apă, avînd la bază trei fascii ondulate în albastru deschis, iar în partea superioară, un profil de brazi verzi; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Pontos în argintiu; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, un soare auriu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, o corabie cu un catarg plutind pe valuri, totul în argintiu. Cele două cartiere sînt despărțite printr-o fascie aurie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
fața spre dreapta, care ține în labă dreapta o spadă, totul în auriu; leul se sprijină cu labele posterioare pe crenelurile unei cetăți de culoare argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, trei spice de grîu aurii avînd la bază fascii ondulate argintii; în cartierul inferior, în cîmp auriu, o roată dințata de culoare neagră peste care se suprapune la bază o carte deschisă albă. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
albastru, o ancoră argintie cu odgon auriu, flancata de două stele aurii; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, un strugure auriu cu două frunze argintii; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta combinatului siderurgic redata în argintiu și trei fascii ondulate argintii, plasate spre vîrful scutului. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
median pe verticală; în cartierul superior, în cîmp roșu, profilul combinatului siderurgic redat în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, silueta unui cargou văzut din față și o macara așezată pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o coloană argintie avînd la partea superioară o facla aurie; brîul care desparte cele două cartiere inferioare are
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
JUDEȚUL IALOMIȚA Scut tăiat în partea superioară, avînd în cîmp roșu, un profil de uzina redat în argintiu cu detalii negre; cîmpul central al stemei, pe albastru, cuprinde reprezentarea în argintiu a podului de la Giurgeni-Vadu Oii avînd la bază trei fascii argintii ondulate și, plasați simetric în dreapta și stînga, doi pești afrontați aurii; în cartierul inferior, delimitat prin linii în formă de V răsturnat, în cîmp verde, o roată dințata neagră pe care este așezată central o floarea-soarelui în auriu și
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]