410 matches
-
organici. A) Acidul malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La revent, acidul malic este predominant, iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele produse horticole (mazăre, fasole, ridichi) în cantități mai semnificative, iar în boabele de soia în cantități mai importante. Este activă și la temperaturi scăzute, râncezind lipidele din alimente, modificându-le gustul spre amar și mirosul către rânced. Mazărea și fasolele neopărite în procesul de prelucrare evoluează în acest mod. Activitatea lipoxidazei din produsele aflate la păstrare crește concomitent cu intensitatea procesului de respirație. În acest caz acizii grași sunt degradați în produși care participă la sinteza etilenei. Aceasta are o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aduce din altă zonă geografică un soi colorat în mod diferit față de celelalte soiuri din specia respectivă, el trebuie testat și în privința preferințelor consumatorilor. Acest lucru trebuie luat în calcul și în studiile de marketing vizând exportul de mere, piersici, fasole de grădină, ardei gras etc. O campanie publicitară poate însă impune chiar și o nuanță de culoare, la prima vedere neatractivă. Soiul de mere Granny Smith se vindea în Franța în toamna anului 1991 (octombrie) cu 8,5 FF/kg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de valorificare, în urma aprecierii modificărilor fizice, biochimice sau fiziologice survenite. Se disting mai multe etape sau grade de maturare, la care se poate face recoltarea produselor horticole: a) maturitatea tehnică (industrială) corespunde unei anumite direcții de prelucrare. Nucile verzi, păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
momentul consumului, pot fi importante în anumite circumstanțe. 10.1.2. Aspectele tehnice ale recoltării Metode de recoltare Recoltarea eșalonată se practică la speciile unde maturarea este neuniformă, sau are loc în timp (culturile de solarii și de seră, căpșune, fasole de grădină, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni etc). Uneori se poate vorbi de o recoltare eșalonată, selectivă, când din aceeași cultură se culege în primă fază pentru export sau pentru păstrare, iar în faza a II-a, pentru consum în stare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acidului uric. După primele publicații (1933), aceste constatări au fost confirmate de numeroase lucrări. Alimentele alcalinizante sunt: laptele, legumele (legume - lat. legumen): produse alimentare de origine vegetală (rădăcina morcovului, tija și mugurele sparanghelului, tuberculul cartofului, foile prazului, florile conopidei, fructul fasolei, fasole verde, boabele fasolei, mazării, usturoiului (Petit Larousse en couleurs, 1972)), patiseriile, spanacul, sfecla (Beta vulgaris), măslinele, cafeaua, fructele proaspete (cu excepția prunelor și afinelor, din cauza conținutului lor în acid benzoic, care este convertit în rinichi în acid hipuric ). O lămâie
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
publicații (1933), aceste constatări au fost confirmate de numeroase lucrări. Alimentele alcalinizante sunt: laptele, legumele (legume - lat. legumen): produse alimentare de origine vegetală (rădăcina morcovului, tija și mugurele sparanghelului, tuberculul cartofului, foile prazului, florile conopidei, fructul fasolei, fasole verde, boabele fasolei, mazării, usturoiului (Petit Larousse en couleurs, 1972)), patiseriile, spanacul, sfecla (Beta vulgaris), măslinele, cafeaua, fructele proaspete (cu excepția prunelor și afinelor, din cauza conținutului lor în acid benzoic, care este convertit în rinichi în acid hipuric ). O lămâie sau 200 g de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Substantivele care denumesc forma se folosesc cu substantive masive în poziția N2. Acordul se face doar cu N1, indiferent de predicatul ales: (135) a. Un bob de fasole a fost găsit / *găsită în țeava de scurgere. b. Trei boabe de fasole blocau / *bloca țeava de scurgere. c. Două cuburi de zahăr sunt îmbibate / *e îmbibat de cafea. d. O frunză de pătrunjel e necesară / *necesar pentru reușita rețetei. e. O căpiță de fân este vândută / *vândut cu 100 de lei. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în care se constată depășirea pragului economic de dăunare echivalent cu o intensitate de atac de 10-15 %, se recomandă tratamente foliare. Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Melanconiales, fam. Melanconiaceae (Sporii se formează în lagăre sau acervuli) 5.6.4.Antracnoza fasolei Colletotrichum lindemuthianum Boala este cunoscută în toate țările Europei încă din secolul trecut. În România a fost semnalată în 1928 de Tr. Săvulescu și col., în Starea fitosanitară, iar cercetările mai recente, indică prezența ei în toate zonele mai umede
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soiuri de grâu rezistente la tăciune, de tomate și varză rezistente la fusarioză, de sfeclă rezistente la răsucirea virotică, de orz rezistente la îngălbenirea virotică, de tutun rezistente la arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului existent între gazde și paraziții lor. În paralel cu introducerea de plante de cultură, în noi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bacteriostatice, împiedicând dezvoltarea acestora. Astfel produsul Cuzin 15 SC cu 15 % cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru + zinc 1 % acționează asupra a numeroase boli produse de bacterii la plante cum sunt pătarea unghiulară a castraveților, arsura comună a fasolei, focul bacterian a rozaceelor etc.De asemenea, multe produse fungicide au și un efect pronunțat bactericid. Produse auxiliare Substanțele folosite ca produse auxiliare la tratamente nu au acțiune directă asupra agenților patogeni dar administrate concomitent cu fungicidele contribuie la mărirea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poezii a roadelor”, ceva din viziunea universalei germinații a lui Arghezi ori din destinul „naiv”, modernist al unui Adrian Maniu, ca În acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vînzătoarea de legume Își surîd ca șopîrlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau În păstaie ca școlarii cuminți În bănci ca lotci dovleceii Își vîră botul, Înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete Înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai vechi timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului, Poiana, Băltoaia, Puturoasa etc. Totodată, pe meleagurile hudeștene au existat de-a lungul veacurilor vechi familii de țărani cum ar fi: Pintrijăl, Fasolă, Bostan, Păpușoi, Brumă, Chițac, Ciobanu, Ciubotariu, Horeanu, Irimia, Jacotă, Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei, Ungureanu, Olaru, Căpraru, Toma care s-au ramificat având continuitate și în zilele noastre și au păstrat limba, tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșilor noștri. De asemenea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pe teritoriul comunei se oglindește în culturile de cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul și porumbul, iar dintre cele tehnice floarea soarelui, soia și chiar sfecla de zahăr . Se mai cultivă cartofii, fasolele și în grădini pătrunjelul, mărarul, roșiile, ceapa, usturoiul, prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt și alte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
există și câteva combine. Amintim aici pe S.C.Plugaru S.R.L.,S.C.Albina S.R.L. Mai există apoi o serie de săteni care posedă tractoare și prestează lucrările la populație contra-cost: Șîncoviță Constantin, Ciobanu Sorin, Ciobanu Mihai, Baltă Costel, Huțuțui Daniel, Maftei, Fasolă Ștefan, Alungi Gheorghe, Bostan Romică, Iordache Mihai, Sofronescu Ion, Pușcașu Valentin, Ștefan Gheorghe, Vârșag Ion. Locul fostei secții de mecanizare de la Vatra a rămas gol. Aici erau cele mai multe tractoare și combine. Ce vânt a bătut pe aici? Mai există o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dintre aceștia amintim pe constructorii de locuințe Gheorghe Pintilei (zis Ghiță ‘ a Adelei), Calistru Macovei, Gh. Ursu, Gh. Giosu, C-tin Răus, Victor Luca, C-tin Chițac, Ion Minciună, Ion Moroșanu, Vasile Olaru, C-tin Gîndac etc.; croitori ca Vasile Fasolă, C-tin Popescu, Chirică Chițac, Vasile Popescu, Miluță Bețianu. Mulți dintre cei de mai sus au lucrat apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comuna Hudești printre care: caporal Popovici Meletie, soldați Olaru Ion, Agrăpinei Constantin, Giosu Vasile, Părpăuți Ion, Târziu Ion și alții, toți din regimentul 16 Dorobanți. De asemenea s-au evidențiat prin acte de eroism în timpul luptelor cu dușmanii otomani soldații: Fasolă Vasile, Baltă Nicolae, Andreescu Constantin, Barbazan Andrei, Apăvăloaie Ion, Lefter Ion, unii dintre ei fiind decorați cu ordine și medalii pentru merite deosebite pe câmpul de bătălie ducând faima curcanilor peste Balcani, cum erau porecliți dorobanții din cauza echipamentului cu pene
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
necesare. în fiecare zi, de dimineață până seara târziu au lucrat cu râvnă alături de preotul Dumitru Chilici și ing. Gh. Ursu, Bostan Ionuț, Cronț C. Constantin, Ciobanu Gheorghe, Chiriac Gheorghe, Chiriac Gh. Cristian, Apătăchioae Puiu, Afloarei Vasile, Sâsâeac C. Vasile, Fasolă Dumitru, cântărețul Nazare Ionel-Cristian, Ilaș Teodor, Corlăteanu Dumitru, Bostan S. Dumitru și lista ar putea continua cu toți flăcăii satului. Cu răbdare și cu rugăciuni au trecut și unele momente mai grele din viața de zi cu zi. Și gospodinele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu zi. Și gospodinele din sat au ajutat la construcția noii biserici chiar dacă n-au lucrat, dar au venit cu mâncare și cu băutură la oamenii care lucrau. Se cuvine să evidențiem pe: Macovei Viorica, Bostan D. Elena, Afloarei Eugenia, Fasolă Gh. Maricica, Atitienei Didina, Șchiopeț Anișoara, Airinei Marița, Popescu V. Eugenia, Macovei Dorica, Hulpe Adriana, Mitrofan Mariana, Chiriac D. Didina, Ciobanu Aurelia, Ciobanașu Eugenia, Apreutesei Maria, Florescu Maria și altele. Proiectul pentru noua biserică a fost întocmit la IPROCHIM Iași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
învățătorii Neculai Sâsâeac, Gh. Popovici, Valentin Grigoriu, Antochi Mihail. Sătenii din Vatra au contribuit la adusul materialelor și la munci necalificate sub dirijarea maiștrilor Gh. Pintilei și Nică Luca evidențiindu-se Minciună F. Ion, Chițac Gh. Costache, Zară V. Gheorghe, Fasolă Dumitru, Chițac F. Ion etc. Deși se învăța în două schimburi, o clasă trebuia să mai învețe și la școala veche. în aceste condiții, a fost necesară extinderea școlii cu încă două săli de clasă, extindere care s-a realizat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe copii să învețe, au fost exemple de comportare în relațiile de familie, în societate și au făcut tot ce au putut pentru ca lucrurile la școală să meargă bine. Merită a fi amintite aici familiile: Sâsâeac, Ciobanu, Brumă, Racu, Chițac, Fasolă, Cronț, Guragata, Popescu, Horeanu, Bostan, Atitienei, Mitrofan, Șchiopeț, Apreutesei, Chiriac, Jacotă, Irimia, Cojocea, Baltă, Afloarei, țului, Slabu, Cheptanaru, Ivan, Adomnică, Airinei, Vicol, Ciocan, Alupoaie, Pintilei, Minciună, Sofronescu, Cantea, Lupăceanu, Flisc, Macovei, Tutunaru, Ștefancu, Zară, Olănescu, Șchiopu, Pintrijăl, Ursu, Atomei, Ciobanașu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
valoare care au făcut cinste părinților, învățătorilor și profesorilor ei. Dintre aceștia enumerăm pe: prof. dr. docent Gh.I. Cronț, prof. univ. dr. Gh. Slabu, dr. ing. Gh. Antochi, președinte la Agricola Internațional S.A. Bacău, ing. Gh. Gh. Ursu, ing. agr. Fasolă V. Gh., ing. Gh. Gh. Slabu, ing. Lupoaia Gh., ing. George-Cristian Apătăchioae, ing. Cristian Bostan, solista de muzică populară Marcela Guragata(USA), economista Lenuța Guragata, medicii Maria Chițac(Iordania) și Corneliu Apătăchioae, medicul veterinar Neculai Chițac, ziaristul Macovei C. Constantinfost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Asevoaie Eugenia, Ursu Viorica, Cracană Brândușa, Chiriac Lenuța, Apreutesei Lenuța, Avasiloae Vlad,educatoarele Chiriac Eugenia, Macovei Dorica, Baltă Maria, oameni de afaceri: Baltă Maricel, Baltă Neculai, Atitienei Vasile, profesori : Gh. Chițac, Gh. Bostan, Veruța Popescu, Chiriac Corina, Slabu Costache, Maria Fasolă, Chițac Doinița, Apătăchioae Gheorghe, asistenți medicali: Poraicu Lucian, Șchiopeț Steluța, Chițac Ștefania, Chiriac Cornelia, maiștri confecționeri de mobilă Chiriac D. Dănuț și Chiriac D. Constantin, precum și Chiriac Gh. Cristi, preot profesor Guragata Neculai, preot Vreme Claudiu, primar de Concești, Bostan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]