10,287 matches
-
Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima vreme este promovat tot mai multe ecoturismul, ce implică atracția turiștilor pentru simpla observare a animalelor în mediul lor de viață natural sau cât mai apropiat de acesta, în parcuri naturale și rezervații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este promovat tot mai multe ecoturismul, ce implică atracția turiștilor pentru simpla observare a animalelor în mediul lor de viață natural sau cât mai apropiat de acesta, în parcuri naturale și rezervații. Deși prezintă o mai mare mobilitate în spațiu, fauna este structurată altitudinal ca și vegetația. Fauna pentru vânătoare stă la baza turismului cinegetic practicată de un număr redus de persoane, cu posibilități financiare și pasionați de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
implică atracția turiștilor pentru simpla observare a animalelor în mediul lor de viață natural sau cât mai apropiat de acesta, în parcuri naturale și rezervații. Deși prezintă o mai mare mobilitate în spațiu, fauna este structurată altitudinal ca și vegetația. Fauna pentru vânătoare stă la baza turismului cinegetic practicată de un număr redus de persoane, cu posibilități financiare și pasionați de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
resurselor naturale este bine reglementată. Conform Legii nr.5/2000, Planul de amenajare al teritoriului național, Secțiunea a III-a - zone protejate și a unor hotărâri de guvern ulterioare (230/2003; 2151/2004), privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul țării noastre s-au delimitat 27 de arii naturale protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale și parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
În pofida exploatării intense din perioada contemporană, dar mai ales din ultimele două decenii, fondul forestier din țara noastră constituie un avantaj în dezvoltarea activității turistice. Pădurea de foioase și de conifere completează cu succes pitorescul unor stațiuni și adăpostește o faună cinegetică invidiată de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale, precum ciuperci, flori și fructe de pădure. Diminuarea potențialului turistic este, adesea, efectul cumulării unor acțiuni distructive asupra elementelor naturale (vegetație, apă, sol), dar și asupra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1897) și I. Simionescu (1903), în studiile pe care le publică (în urma cercetărilor efectuate în Podișul Moldovei) oferă informații interesante asupra depozitelor geologice din această parte a țării, asupra alcătuirii lor petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul Moldovei, realizând o bună descriere și analiză a depozitelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), dihorul (Mustella putorius), nevăstuica (Mustella nivalis), diverși șoareci de pădure. Păsările cele mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
brună de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii) împreună cu multe alte nevertebrate (viermi, miriapode, moluște) își găsesc aici mediul favorabil de dezvoltare. Multe dintre ele sunt dăunătoare pentru esențele forestiere. Fauna silvostepei este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu mai are nici o salvare și nu mai putu decît să dea din cap disperat și să întrebe: Unde vreți să-l bem? Hai cu noi în expediție, îi propuse doctorul. Ești cel mai indicat pentru a studia flora și fauna peșterii, spuse și Iancu Răgălie zîmbindu-i mai mult decît un cumnat. S-ar putea să ne trezim cu mari surprize acolo, întări și Nicanor. Ar fi o cinste pentru comuna noastră dacă am descoperi cu adevărat ceea ce se spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zonă a Universului din alt Sistem Solar și aruncați pe planeta pe care ne aflăm. Priviți: o planetă care seamănă cu Pămăntul, aceleași condiții de viață, oceane, răuri, o atmosferă formată din hidrogen și oxigen și o floră bogată, fără faună pentru că așa a hotărăt Academia. De ce? Pentru că pe vremea cănd eram sclavi, mulți dintre noi erau crescători de animale. Dar vi le-am dat vouă pe Pămănt. Am vrut ca voi să aveți tot ce-am văzut și trăit ca
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
au apărut oceanele, uscatul și, mai ales atmosfera care la început nu era prea darnică pentru viață. Așa că a apărut doar timid viața: bacterii primitive, unele se află și astăzi, datorită condițiilor au rămas în preistorie; primii viermișori minusculi, apoi fauna și flora tot în forme embrionare. S-a generalizat fotosinteza, atmosfera a devenit bogată în oxigen care a dus la apariția bronhiilor și a plămănilor, oxigenul din fotosinteză alimentează și creierul. A apărut și azotul care apără Pămăntul de razele
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să vă controlăm și să intervenim. Profesorul: Alte experimente, nu s au terminat? Evelin: Pentru unele experimente pe care le puteam aplica pe planete în condiții de viață am trimis mai mulți roboți cu semințe de viață, cu floră și faună în primul stadiu de dezvoltare. în timp, datorită evoluției lente a vieții superioare, roboții au devenit stăpănii planetei iar fințele vii, nu prea evoluate, au devenit supuși, sclavi. Voiam să se dezvolte un om, dar nu ca voi, ci cu
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
vreo 280 de milioane de ani, a dus la dispariția, iar în masă, de specii, deci de viață. Dar viața, căt a rămas, rezistă pe Pămănt și apar celebrii dinozauri și reptile zburătoare și alte animale mari și cu o faună bogată pentru hrană. Dar dominația uriașelor animale care au terorizat omul a durat cam 160 milioane de ani, cănd un nou cataclism Cosmic a dus la dispariția lor în masă și definitivă. Oamenii de știință încă cercetează. Dacă vreți o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de ce s-a oprit maimuța să se transforme într-un om albastru, verde ca-n poveștile cu extratereștri sau în zei de care Pămăntul a început să cam ducă lipsă animație generală. și, apoi, cum au împărțit maimuțele flora și fauna, unele specii regăsindu se doar în zone locuite de către albi, negri sau galbeni. Pentru că știu că, mai tărziu, după sute de ani, doar globalizarea a adus ceaiul, porumbul, orezul, cartoful etc., etc. pe tot Pămăntul. Da, avem asemănări cu regnul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
devin oameni? Darwin îi smulge ziarul din mână, privește îndelung și cu indignare: Dobitocii, distrug o teorie cu o maimuță care sparge semințe?! Evelin: Cu voia dumneavoastră, vă amintesc că cele trei mari continente au avut o floră și o faună specifică. Tărziu ceaiul, cartoful, lamăia, elefantul, cămila, papagalul și maimuța au ajuns pe alte continente aduse de omul alb, în special, cănd au început marile descoperiri de peste mări: Columb, Magelan, care au dus, în timp, la globalizare! Darwvin: De la maimuță
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mi place! Dar, domnule, în fond ce dorești dumneata? Evelin: Nimic, doar că mă îndoiesc că strămoșul omului a fost una sau mai multe specii de maimuțe. Darwvin: Serios?! Atunci de unde și cum, au căzut din Ceruri oamenii, flora și fauna pe Pămănt? Evelin: Sigur, din Ceruri... Darwvin: Din Ceruri? Domnule dacă insiști cu teoriile dumitale te trimit, în locul meu, în cavoul de la cimitir! Te rog, explică-te! Dar să nu invoci teoria că viața a fost adusă pe Pămănt de către
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
umane că se naște tot mai mult în laborator?! Evelin: Așa-i, dar există o mare deosebire: semințele mele de om au beneficiat de milioane de ani de evoluție, conform teoriei dumneavoastră, care l-au perfecționat pe om dar și fauna, flora. Cel mai slab a murit. Teoria dumneavoastră 118 confirmă: în evoluție și selecție cel mai slab dispare, moare. Așa au dispărut, în secole, mii de specii mai ales din fauna Pămăntului. Dar cei care au supraviețuit au beneficiat de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
dumneavoastră, care l-au perfecționat pe om dar și fauna, flora. Cel mai slab a murit. Teoria dumneavoastră 118 confirmă: în evoluție și selecție cel mai slab dispare, moare. Așa au dispărut, în secole, mii de specii mai ales din fauna Pămăntului. Dar cei care au supraviețuit au beneficiat de transmiterea genetică a unei experiențe de viață acumulată în milioane de ani de evoluție! Darwvin: Omul, în nesăbuința lui, a rănit așa de grav Natura de au dispărut atătea specii? De
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Aurora: și v-au teleportat pe fosta lor planetă? Evelin: Nu, aveau nevoie de sclavi și, ca să scape de revolta noastră generală de sclavi, ne-au lăsat să alegem noi planeta: cu atmosferă și temperatură normală pentru viață, dar fără faună pentru că stăpănii, carnivori feroce, săngeroși, vănau și omorau iar noi, consumam hidrogen și oxigen, le-a convenit: hidrogenul din atmosferă, iar oxigenul din fotosinteza florei. De asemenea, le-a convenit faptul că noi ne-am trezit pe planetă de același
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]