260 matches
-
arhitectura, în Chiloe păstrându-se încă și astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protecția UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiloe și marea sa interioară s-au format acum zeci de mii de ani ca urmare a cutremurelor puternice și erupțiilor vulcanice, precum și a eroziunii cauzate de ghețari. Un astfel de cutremur, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un întreg jansenism amoros, mergând de la faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă și tristeța occidentală până la pandalii și istericale, efectul e dintre cele mai originale. Prețiozitatea, obișnuită în această poezie, se răscumpără printr-o mare gingășie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este de un pur stil Renaștere: Satiri, Fauni și Menade, Ești al nostru, bine-mi pare, Pan, Silvan, Hamadriade, În oastea biruitoare Poeți, Eroi, Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gheorghe Jurma), Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între rigorismul și
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
și ironie, L, 1994, 4; Lucian Vasiliu, Arca lui Noe, DL, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Poeți din Banat, O, 1995, 4; Dan Silviu Boerescu, Ciocane fără seceri, LCF, 1995, 16; Gheorghe Mocuța, Întunecatul Chichere, „Arca”, 1995, 10-12; Lucian Alexiu, Casa Faunului, Timișoara, 1996, 184; Simona Constantinovici, Arta de a fi dincolo de oglindă, „Orient latin”, 1997, 4; Radu G. Țeposu, Manuscris, „Cuvântul”, 1998, 6; Nicolae Oprea, Un optzecist întârziat, VTRA, 1998, 3; Alex. Ștefănescu, Cărțile săptămânii, FLC, 1998, 8; Al. Florin Țene
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
Andersen), centrat pe o tematică sentimentalist-romantică, a regretului după copilăria pierdută și după iubirea neîmplinită. Însă cea care pune cel mai bine în valoare talentul, modalitățile de expresie și afinitățile culturale ale autorului este poezia faunescă din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
o tematică sentimentalist-romantică, a regretului după copilăria pierdută și după iubirea neîmplinită. Însă cea care pune cel mai bine în valoare talentul, modalitățile de expresie și afinitățile culturale ale autorului este poezia faunescă din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
copilăria pierdută și după iubirea neîmplinită. Însă cea care pune cel mai bine în valoare talentul, modalitățile de expresie și afinitățile culturale ale autorului este poezia faunescă din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare și de ritmarea
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare și de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele ființei. Faunul ce așteaptă, în atmosfera somnolentă a amurgului, întoarcerea cetelor de bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
înconjurătoare și de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele ființei. Faunul ce așteaptă, în atmosfera somnolentă a amurgului, întoarcerea cetelor de bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent cu amorțirea naturii sub fulgii de zăpadă ai primei ninsori (Trezirea faunului), și în imediata apropiere a morții (Cântece finale de faun). În ultimii ani ai războiului activitatea artistică a lui
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent cu amorțirea naturii sub fulgii de zăpadă ai primei ninsori (Trezirea faunului), și în imediata apropiere a morții (Cântece finale de faun). În ultimii ani ai războiului activitatea artistică a lui G. se desfășoară mai ales în plan muzical. După ce între 1932 și 1939 fusese pianist în formația Trio Boniș, începe, odată cu
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent cu amorțirea naturii sub fulgii de zăpadă ai primei ninsori (Trezirea faunului), și în imediata apropiere a morții (Cântece finale de faun). În ultimii ani ai războiului activitatea artistică a lui G. se desfășoară mai ales în plan muzical. După ce între 1932 și 1939 fusese pianist în formația Trio Boniș, începe, odată cu lucrarea Din muzica și viața compozitorilor (1942), prefațată de Ionel
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai apărut, doar câteva poezii fiind incluse în volumul antologic din 1986. SCRIERI: Cântările răsăritului, pref. Demostene Botez, Iași, 1925; Febre, București, 1933; Marea vânătoare, București, 1935; Tărâmul celălalt, București, 1938; Cântece de faun, București, 1940; Pădure adormită, București, 1941; Din muzica și viața compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George Enescu, București, 1944; Inițiere muzicală, București, 1946; Poeme, București, 1966; Acul de cravată, București, 1966; Poezii, pref. Camil Baltazar, București
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George Enescu, București, 1944; Inițiere muzicală, București, 1946; Poeme, București, 1966; Acul de cravată, București, 1966; Poezii, pref. Camil Baltazar, București, 1968; Curent continuu, București, 1968; Ținută de seară, București, 1970; Trezirea faunului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Inițiere muzicală, București, 1946; Poeme, București, 1966; Acul de cravată, București, 1966; Poezii, pref. Camil Baltazar, București, 1968; Curent continuu, București, 1968; Ținută de seară, București, 1970; Trezirea faunului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65; Cicerone Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Biberi, Poezia lui Virgil Gheorghiu, R, 1967, 3; Manolescu, Metamorfozele, 108-109, 120; Constantin Cubleșan, „Poezii” și „Curent continuu”, TR, 1968, 47; Piru, Panorama, 92-93; Ion Pop, „Ținută de seară”, TR, 1970, 37; Rotaru, Ist. lit., II, 576-577; Florin Mihăilescu, „Trezirea faunului”, LCF, 1973, 44; Dana Dumitriu, Cântecele târzii ale faunului, RL, 1974, 2; Al. Piru, Virgil Gheorghiu, RL, 1974, 7; Crohmălniceanu, Literatura, II, 562-570; Eugen Barbu, Prospectare XI, LCF, 1976, 15; Nicolae Manolescu, Pe o pagină de istorie literară, RL, 1977
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Metamorfozele, 108-109, 120; Constantin Cubleșan, „Poezii” și „Curent continuu”, TR, 1968, 47; Piru, Panorama, 92-93; Ion Pop, „Ținută de seară”, TR, 1970, 37; Rotaru, Ist. lit., II, 576-577; Florin Mihăilescu, „Trezirea faunului”, LCF, 1973, 44; Dana Dumitriu, Cântecele târzii ale faunului, RL, 1974, 2; Al. Piru, Virgil Gheorghiu, RL, 1974, 7; Crohmălniceanu, Literatura, II, 562-570; Eugen Barbu, Prospectare XI, LCF, 1976, 15; Nicolae Manolescu, Pe o pagină de istorie literară, RL, 1977, 11; N. Carandino, Virgil Gheorghiu, TR, 1978, 12; Marian
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Poeți români contemporani, Timișoara, 1999; L’Art de la séduction, tr. Maria Țenchea, pref. Ion Pop, Timișoara, 2002; Legăturile primejdioase, postfață Ion Pop, București, 2003. Ediții: Romulus Fabian, Răsucirea, Timișoara, 1985; Octavian Doclin, Ceasul de apă, postfața edit., Timișoara, 1991; Casa Faunului - The Faun’s House - La Maison du Faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, Timișoara, 1995 (în colaborare cu Carmen Blaga, Ada D. Cruceanu și Erika Feimer). Traduceri: Svetomir Raicov, Dincolo de râu, Timișoara, 1984; Slavomir Gvozdenovici, Dezlegarea senină a
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
contemporani, Timișoara, 1999; L’Art de la séduction, tr. Maria Țenchea, pref. Ion Pop, Timișoara, 2002; Legăturile primejdioase, postfață Ion Pop, București, 2003. Ediții: Romulus Fabian, Răsucirea, Timișoara, 1985; Octavian Doclin, Ceasul de apă, postfața edit., Timișoara, 1991; Casa Faunului - The Faun’s House - La Maison du Faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, Timișoara, 1995 (în colaborare cu Carmen Blaga, Ada D. Cruceanu și Erika Feimer). Traduceri: Svetomir Raicov, Dincolo de râu, Timișoara, 1984; Slavomir Gvozdenovici, Dezlegarea senină a pietrei, București
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
fi fost începutul lui martie 1946. în acea seară a cântat o sonată de Haydn, La folia de Corelli, sonata de Lekeu și apoi, ca un fel de bis, ,pour la bonne bouche", ca să zic așa, Preludiul la după-amiaza unui faun de Debussy, el fiind la pian. Erau cam 20-25 de persoane atunci, printre care pictorul Steriadi, generalul Pălănceanu și alți iubitori de muzică pe care-i știam. La început, când a cântat La folia de Corelli am stat mai departe
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
smintit și plînse/ Cu limbi de foc, cu zeci de mii./ Oglindă aerul răsfrînse/ Potop de lacrime de pară,/ Preatremuratele făclii./ Apoi urgie! Din înaltu-i scaun/ Astrul văzum cum brusc se descătuse/ Cu largă dănțuire prin țării./ Salța păgîn cerescul faun/ Iar noi priveam cu moartea-n guse./ Salța crescînd cît cerul. Morți și vii/ Ne-am și văzut cenușe!") ori planului istoric, cu preciziuni de ordinul civilizației războinice în acțiune ("Noi, morții milei, așteptăm/ Cu testele zburlind antene./ Întrebăm statistici
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
în perioadele de reproducere și creștere a puilor; ... f) vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit; ... g) capturarea sau uciderea speciilor de faun�� sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D și 5 E și pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
se aprindeau rând pe rând. și-atunci i-am spus vatmanului să oprească la prima, că mă dau jos, dar vatmanul avea ordin să mă ducă unde știa el. drumul cotea prin viile coapte, în după-amiezi colorate de cântecul ascunsului faun. tramvaiul gonea nebunește și nu se mai oprea. vatmanul dispăruse fără să băgăm de seamă. cei de la geam vedeau cel mai bine strada și dealurile și drumurile pierzându-se cu viteză în noapte. iar noi stăteam burdușiți mai în spate
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]