1,209 matches
-
transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării de acid litocolic cancerigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la schimb (antiport) cu H+ (acesta este neutralizat de bicarbonat rezultând CO2 și apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte mici cantități apar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al sfincterului anal extern se decide asupra trecerii gazelor sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se câștigă în primii doi ani de viață. Defecația deși este un reflex spinal, poate fi inhibată voluntar, prin menținerea contractat a sfincterului anal extern sau facilitată voluntar, prin relaxarea sfincterului și contracția musculaturii abdominale. Inhibarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării de acid litocolic cancerigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la schimb (antiport) cu H+ (acesta este neutralizat de bicarbonat rezultând CO2 și apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte mici cantități apar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al sfincterului anal extern se decide asupra trecerii gazelor sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se câștigă în primii doi ani de viață. Defecația deși este un reflex spinal, poate fi inhibată voluntar, prin menținerea contractat a sfincterului anal extern sau facilitată voluntar, prin relaxarea sfincterului și contracția musculaturii abdominale. Inhibarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării de acid litocolic cancerigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la schimb (antiport) cu H+ (acesta este neutralizat de bicarbonat rezultând CO2 și apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte mici cantități apar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care, după ce a fost învârtită în jurul unui băț rotund și apoi scoasă, își păstrează toate spirele. Animaculele lui Leeuwenhoek termen generic folosit de el pentru organismele vii văzute la microscop puteau fi văzute și în dinții vecinului și în propriile fecale, pe care le-a analizat cu mare atenție când erau mai ușoare decât de obicei. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau cauza maladiile (de aceea, în multe regiuni mai dezvoltate -Roma, Grecia
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]