2,317 matches
-
pitic, aprins. Alături Fanaragiul, cu stingătorul în formă de pâlnie.) Bună seara! FANARAGIUL: Sau bună dimineața! De unde putem ști? Iată, ți se pare că e seară. Eu am altă părere, pentru că am învățat ce-i adevărat și ce nu. Sting felinarul, e vremea. (stinge) Vezi că afară se luminează? Între amurg și răsărit e doar o părere. Tot o părere între răsărit și amurg. Spunem că e așa sau așa după cum ne convine. MICUL PRINȚ: Ciudat! Cui poate folosi un felinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
felinarul, e vremea. (stinge) Vezi că afară se luminează? Între amurg și răsărit e doar o părere. Tot o părere între răsărit și amurg. Spunem că e așa sau așa după cum ne convine. MICUL PRINȚ: Ciudat! Cui poate folosi un felinar și un lampagiu undeva, pe cer, pe o planetă așa de mică, fără case și fără locuitori? FANARAGIUL: E foarte greu e judecat dacă folosește sau nu cuiva. De altfel, cineva tot trebuie să facă treaba asta, atâta vreme cât pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un lampagiu undeva, pe cer, pe o planetă așa de mică, fără case și fără locuitori? FANARAGIUL: E foarte greu e judecat dacă folosește sau nu cuiva. De altfel, cineva tot trebuie să facă treaba asta, atâta vreme cât pe lume sunt felinare. MICUL PRINȚ: Se prea poate sa ai dreptate. Oricum, pe tine aproape te înțeleg. Tu nu ești un nerod ca Regele, ca Vanitosul, ca Bețivul sau ca Afaceristul. Munca ta măcar are un sâmbure de noimă. Când îți aprinzi felinarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
felinare. MICUL PRINȚ: Se prea poate sa ai dreptate. Oricum, pe tine aproape te înțeleg. Tu nu ești un nerod ca Regele, ca Vanitosul, ca Bețivul sau ca Afaceristul. Munca ta măcar are un sâmbure de noimă. Când îți aprinzi felinarul, e ca și cum ai face să se nască o stea sau o floare. Când îți stingi felinarul, îți adormi steaua sau floarea. O îndeletnicire foarte frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu ești un nerod ca Regele, ca Vanitosul, ca Bețivul sau ca Afaceristul. Munca ta măcar are un sâmbure de noimă. Când îți aprinzi felinarul, e ca și cum ai face să se nască o stea sau o floare. Când îți stingi felinarul, îți adormi steaua sau floarea. O îndeletnicire foarte frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nască o stea sau o floare. Când îți stingi felinarul, îți adormi steaua sau floarea. O îndeletnicire foarte frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
frumoasă. Și, de vreme ce-i frumoasă, înseamnă că e și folositoare. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! MICUL PRINȚ: Bună seara! De ce-ai aprins felinarul? FANARAGIUL: Consemnul. (stinge) Bună dimineața! MICUL PRINȚ: Bună dimineața! Ce consemn? FANARAGIUL: Să sting sau să aprind felinarul. (aprinde) Bună seara! MICUL PRINȚ: De ce l-ai aprins iar? FANARAGIUL: Consemnul. MICUL PRINȚ: Nu pricep. FANARAGIUL: Nu-i nimic de priceput. Consemnul e consemn. (stinge) Bună dimineața! (se șterge pe frunte, e obosit) Am o meserie cumplită. Cândva, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
an la an, planeta s-a învârtit din ce în ce mai repede, iar consemnul nu s-a schimbat. MICUL PRINȚ: Dacă stai toată vremea aici, înseamnă că n-ai de unde ști dacă pe planeta ta sunt sau nu sunt oi. FANARAGIUL: Oi? În afară de felinarul meu, n-am vreme să mă uit la nimic altceva. Trebuie să-l veghez clipă de clipă. MICUL PRINȚ: Vezi, pe tine poate te-ar disprețui toți ceilalți Regele, Vanitosul, Bețivul, Afaceristul... Cu toate acestea, ești singurul care nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
treabă. Dacă erau oameni mai mulți, se băgau printre ei și începeau să vorbească vrute și nevrute. Ba că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și ale perceptorului, ba că de ce nu pune primarul felinare măcar pe ulițele din jurul primăriei, ba de ce nu ies la muncă obștească nevestele primarului și perceptorului și câte și mai câte cârteli. „Când au să vină legionarii la putere, să vezi cum are să se facă dreptate!” conchideau ipochimenii. Într-una
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că, la Munchen, Germania ar fi semnat un acord cu marile puteri: Franța și Anglia. După plecarea celui de la județ, Costăchel nu-și mai găsea locul. Una-două încerca ușa percepției, dar mereu o găsea închisă. Goarza a aprins lămpile și felinarele în tăcere, privind cu teamă spre Costăchel, care dădea semne de supărare. Tu nu știi unde-i perceptorul? Unde stă la ora asta? a izbucnit Costăchel într-un târziu. Când să iasă, goarza a dat nas în nas cu Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îi în cârdășie cu legionarii? Pentru că numai ei ne-au aținut calea”. În cele din urmă, s-a hotărât. „Fie ce-o fi. Îi musai să l ridic pe Costăchel din glodul drumului... dar pentru asta am nevoie de un felinar și de ajutor... ” Cu mare greutate, a ajuns la poartă. Ioanee! Scoală, măi Ioane! a strigat Petrache. Câinii lătrau ca și cum ar fi simțit lupul... După o vreme, o lumină tremurândă s-a arătat la geamul casei și Grigorosu a ieșit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Petrache. Câinii lătrau ca și cum ar fi simțit lupul... După o vreme, o lumină tremurândă s-a arătat la geamul casei și Grigorosu a ieșit în prag. Care ești acolo? De ce strigi așa? Eu sunt. Petrache, perceptorul. Am nevoie de un felinar. La ce-ți trebuie felinar, omule? Hai în casă! Ne-au lovit niște nemernici și trebuie să văd ce are Costăchel, primarul... Geme în glodul drumului. Cum adică v-au lovit? Ne au lovit și gata... Aduci felinarul cela sau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fi simțit lupul... După o vreme, o lumină tremurândă s-a arătat la geamul casei și Grigorosu a ieșit în prag. Care ești acolo? De ce strigi așa? Eu sunt. Petrache, perceptorul. Am nevoie de un felinar. La ce-ți trebuie felinar, omule? Hai în casă! Ne-au lovit niște nemernici și trebuie să văd ce are Costăchel, primarul... Geme în glodul drumului. Cum adică v-au lovit? Ne au lovit și gata... Aduci felinarul cela sau... ? Peste puțină vreme, Grigorosu s-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de un felinar. La ce-ți trebuie felinar, omule? Hai în casă! Ne-au lovit niște nemernici și trebuie să văd ce are Costăchel, primarul... Geme în glodul drumului. Cum adică v-au lovit? Ne au lovit și gata... Aduci felinarul cela sau... ? Peste puțină vreme, Grigorosu s-a întors cu un felinar aprins. Petrache i l-a smuls pur și simplu din mână și l-a plimbat deasupra trupului lui Costăchel... Imaginea dezvăluită cu zgârcenie de lumina slabă a felinarului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ne-au lovit niște nemernici și trebuie să văd ce are Costăchel, primarul... Geme în glodul drumului. Cum adică v-au lovit? Ne au lovit și gata... Aduci felinarul cela sau... ? Peste puțină vreme, Grigorosu s-a întors cu un felinar aprins. Petrache i l-a smuls pur și simplu din mână și l-a plimbat deasupra trupului lui Costăchel... Imaginea dezvăluită cu zgârcenie de lumina slabă a felinarului era zguduitoare... Costăchel zăcea cu trupul contorsionat într-o băltoacă cu apă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
felinarul cela sau... ? Peste puțină vreme, Grigorosu s-a întors cu un felinar aprins. Petrache i l-a smuls pur și simplu din mână și l-a plimbat deasupra trupului lui Costăchel... Imaginea dezvăluită cu zgârcenie de lumina slabă a felinarului era zguduitoare... Costăchel zăcea cu trupul contorsionat într-o băltoacă cu apă sângerie... La vederea acestei priveliști, Grigorosu și-a acoperit fața cu mâinile și a rostit un singur cuvânt: Doamne! Ioane! Ridică-l tu, că eu nu pot. M-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Mi-o înghețat sângele în vine... N-am așteptat nici preț de-o minută, că lumina o și intrat pe potecă. Am sărit în tufișurile din apropiere și ne-am făcut una cu pământul. Nici nu respiram... După câteva clipe, felinarul defila prin fața noastră... Erau doi militari, cu puștile în bandulieră. Mergeau dondănind ceva în rusește... „Ăștia-s grăniceri. Norocul nostru că nu au și un câine cu ei, cum li-i obiceiul... Eram pirduți!” - a grăit Filip, în timp ce eu abia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
găsi în gestul lui Vișinel un semn de tandrețe, de afecțiune care ține să întrețină acel foc ce mistuie inimile unor tineri. Apoi se despărțiră, plecând fiecare spre cortul lui. În noaptea aceea, cerul viselor lor fu luminat de mirificele felinare fluorescente. * Într-un târziu, bulibașa se duse în cortul său, se cocoloși în așternuturi, dar somnul lui fugise, alerga pe înspumați bidivii undeva, departe de corturi, parcă voind anume să-i alunge grijile ce-i pustiiau sufletul. Abia când soarele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
respire. Cortina se trase ușor. Reflectorul cel mare, aflat undeva, În spatele publicului, proiectă un fascicul prelung, strălucitor, terminat Într-o pată de lumină albă. Decorul Întruchipa o alee pavată, ce se pierdea șerpuind printre pâlcuri de iarbă Înflorată, clădiri și felinare. Lui Grimmi i se dădu drumul de sus, de deasupra scenei, În acordurile pianului din culise, ale cărui sunete Îi ilustrau perfect mișcările. Când acesta atinse milimetric podeaua, se opri Într-o poziție verticală, chiar În mijlocul petei de lumină, care
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tocmai în acea clipă fatală unul din obiectele căutate cu atâta sârg. Icni scurt și-și cuprinse mutra în palme. Simți cum sângele călduț i se prelinge printre degete. Își depărtă mâinile, uitându-se la ele zdruncinat, clipind des din felinare, înlăcrimat de durere. Își vârî mâna în buzunar și scoase de acolo un șomoiog de hârtie igienică, din cea sfertisită de la toaleta aflată la decanat. De fapt ca să fiu cât mai exact în descrierea mea, doar am spus clar că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
poate clădi pe ele și ne despărțirăm pe tulburătorul fundal muzical al huruitului bulgărilor de pământ. 7. 14 dec. 80’ J.P. Sartre: “Duminica avea de pe acum un trecut...În urma mea, în oraș, pe străzile mari, drepte, la lumina rece a felinarelor, agoniza un formidabil eveniment social: sfârșitul duminicii.” De câte ori, într-o zi, sunteți siguri că n-ați murit? La cinematograf: Ibsen - Rața sălbatică (Lucian Pintilie). Citesc în Mâncătorii de etichete: 17 noiembrie ’77: “Nu-i venea să creadă ochilor că bătrânul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mâinile... I s-a părut chiar că aude un geamăt... Ioaneee! Aleculeee! Veniți! Veniți! L-am găsit! Îi aici sub troianul ista! - a început să strige Mitruță în neștire, continuând să răscolească din ce în ce mai repede în morman.... Sub lumina slabă a felinarului, a apărut trupul chircit al lui Hliboceanu... Căciula era căzută alături. Mitruță i-a băgat mâna sub cap, cu gând să-l întoarcă cu fața în sus, dar a simțit că ceva cleios i se lipește de degete... A tras
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Mitruță i-a băgat mâna sub cap, cu gând să-l întoarcă cu fața în sus, dar a simțit că ceva cleios i se lipește de degete... A tras-o înapoi ca mușcat de șarpe... În firul de lumină al felinarului, s-a arătat o licărire roșie în jurul capului lui Hliboceanu... A fost lovit în cap. Altfel nu avea de unde să fie sânge acolo - a presupus Cotman. Mitruță și-a pus urechea pe pieptul lui Hliboceanu. Cu mare greutate a putut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nuuu! - a venit răspunsul, în cor. Dacă-i așa, atunci la drum, oameni buni! Hlibocene, ai grijă, că acușica se înnoptează. Fii fără grijă, moș Dumitre, totul va merge ca pe roate... Convoiul carelor șerpuia pe drumul de întoarcere, cu felinarele aprinse clipind în noapte ca licuricii. Fiecare cărăuș își vedea de carul lui, purtându-și singur povara gândurilor. Moș Dumitru și Pâcu mergeau alături, vorbind molcom: Măi Dumitre, îți poți închipui tu că din astă seară nu vom mai bate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
treaba că ai îmbătrânit de tot, Dumitre. Ia privește tu colea în depărtare. Nu vezi nimic? Moș Dumitru s-a oprit în loc, și-a burnițat privirea și a căutat către locul arătat de Pâcu. Măi, că bine zici. Acela-i felinarul din poarta Crâșmei din drum. Îi semn că trebuie să ne grăbim, că se răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]