1,521 matches
-
fie rivale. Hegel nu a scris niciodată frumos, și cu toate acestea fascinația jargonului îi e indubitabilă, grație atracției venite din partea unei limbi impostate, de vaticinație ce înaintează în cadențe cultice. Și în 1806, cînd Hegel termina la Jena manuscrisul Fenomenologiei, fiind silit nu numai să părăsească orașul sub șarja trupelor napoleoniene, dar chiar să-și ia gîndul pentru zece ani de la cariera universitară, în 1806 nici un contemporan n-ar fi avut intenția de a povesti pe înțelesul neinițiaților un volum
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
despre Idealismul german „adevărul și binele se înrudesc numai în frumusețe“. Dacă la noi mai sînt cititori care își înfrîng disperarea de a-l citi pe Hegel e fiindcă Noica a scris Povestiri despre om, cea mai directă pledoarie în favoarea Fenomenologiei. În fond nu există avocat mai bun al lui Hegel în limba română decît această carte. De aceea trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Hegel e fiindcă Noica a scris Povestiri despre om, cea mai directă pledoarie în favoarea Fenomenologiei. În fond nu există avocat mai bun al lui Hegel în limba română decît această carte. De aceea trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
din filosofie o disciplină a esențelor, nu a cuvintelor. Fără un fundament în spirit, filosofia cade în fundătura ideologiei, adică în servitutea unor expresii standard pe care le repeți ca semn de recunoaștere. Un grobian într-ale filosofiei confundă lexicul Fenomenologiei cu gîndirea din paginile ei, și nu caută schema din care s-a ivit algoritmul dialectic. Dacă o face, va afla că în Fenomenologie schema de bază e dată de punerea față în față a două oglinzi care se reflectă
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
standard pe care le repeți ca semn de recunoaștere. Un grobian într-ale filosofiei confundă lexicul Fenomenologiei cu gîndirea din paginile ei, și nu caută schema din care s-a ivit algoritmul dialectic. Dacă o face, va afla că în Fenomenologie schema de bază e dată de punerea față în față a două oglinzi care se reflectă una în alta. În acest fel, fiecare este ea însăși și imaginea ei în cealaltă, iar Dumnezeu se folosește de perechea de oglinzi pentru
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
și compunere, sau cu o formulă împinsă pînă la banalizare: teza, antiteza și sinteza. Dacă viața omului e privită ca un joc de oglinzi al cărui scop e cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, atunci expresia acestei vieți se numește Fenomenologia spiritului. Cartea e șirul de etape prin care un om trece în încercarea de a înțelege cît mai mult din această lume. Unii pricep puțin și se opresc la primele capitole, alții înțeleg mai mult și ajung pînă la jumătatea
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Sorin Lavric Sergiu Celibidache, Despre fenomenologia muzicală, trad. din germană de Anca Fronescu, Editura Spandugino, București, 2012, 106 pag. Două cronici în mai puțin de o lună avîndu-l ca protagonist pe Celibidache se justifică prin stranietatea personajului: mai rar un muzician a cărui gîndire să dea
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
capătul ei// pînă la capăt se desprinde visul// în spate umbra nu are apă/ are doar cîrcelul/ și în el amintirea// mama se ferește de ea/ cum s-ar da jos din moarte// ploaia asta e grea, spune” (oglinda vede). Fenomenologia care circumscrie moartea e, în inefabile proporționări, cosmică și totodată domestică: „vîntul e deodată lucrul ei de mînă/ își trage picioare de nuntă/ dar mîinile rămîn afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
Codrin Liviu Cuțitaru La sfîrșitul victorianismului și debutul modernismului, americanul (naturalizat în Anglia!) Henry James are intuiția excepțională că marile bătălii epice se vor duce, în viitor, mai curînd pe teritoriul fenomenologiei narative decît pe cel - cumva tradiționalist - al narațiunii propriu-zise. Prin urmare, el devine unul dintre primii scriitori, dacă nu primul, decis „să submineaze” povestea, pentru „a supralicita” modul în care ea este spusă. Celebra observație, din eseul teoretic The Art
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
se face decît prin șansă sau prin existența unui Dumnezeu care iubește cultura. Întîlnirea de pe strada Arcului Pe Dragomir l-am cunoscut în 1976 la el acasă. Cu ceva vreme în urmă, Noica îi dăduse cartea mea despre tragic, „o fenomenologie a limitei și depășirii“, care tocmai apăruse la Editura Univers. Bănuiesc că voia să îi arate ce se mai petrece prin „lumea filozofică“ de la noi și, poate, să se mîndrească cu una dintre isprăvile „copiilor“ lui. „Dinule, Dinule — ne-a
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Dragomir se referea la cei care făcuseră parte din „lotul Noica“ la sfîrșitul anilor ’50.) În orice caz, cartea a luat-o, atras pesemne și de îndrăzneala de a vedea pe copertă cuvîntul (plin, pentru el, de conotații nostalgice) de „fenomenologie“, într-un context cultural oficializat ca „marxist“. Noica m-a anunțat într-o bună zi că vom merge „la Sănduc Dragomir“: „Gabi dragă, este un elev al lui Heidegger, tocmai a ieșit la pensie și vrea să se reapuce serios
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
îl lași cu buza umflată de vei vedea până și în nervurile frunzelor structuri opresive sau îl bucuri că uite iar se amestecă lucrurile din toate părțile epocile din toate cratițele religiile cărțile de tarot de vizită de bucate de fenomenologie se amestecă cu viața ce faci îți lași sufletul să cadă peste decor ca un dezodorant sau să răsară din actori din piesă din grozăvie îl vinzi ori îl deschizi sau inventar sau vin imediat sau sună-mă mâine că
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, pp. 42-43, 247. 17 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, pp. 116-120. 18 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas, Eugen Barbu. Sentimentul, emoția nu reprezintă partea tare a ființei d-sale. C. }oiu urmează mai curînd o cale cerebrală decît una a sensibilității introspective, ochiul fiindu-i atras de jocul ideii incorporate în fenomenologia existenței în care se dorlotează prin mijlocirea simțurilor. De unde o anume detașare, o ,răceală" bună conducătoare de impresii brute, șocante pe care nu se simte îndemnat a le retușa în numele vreunui ideal sau al vreunei propensiuni caritabile. Acea înclinație comună
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
și înapoiere, ba chiar să ignore realitatea" (pp. 81-82). Fragmentul citat cuprinde două înțelesuri, în linia celor deja afirmate: pe de o parte, există un comunism în care esențial este motivul adoptării unor acțiuni revoluționare sau mai putin revoluționare (bunăoară, fenomenologia râului: suferință spirituală, durere fizică), iar pe de altă parte idealismul nu exclude pragmatismul, mai ales in expresia să birocratica. Din acest punct de vedere, Djilas, comunistul idealist (în calitatea sa personală și nu de oficial), s-a situat exact
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
aici la setul de axiome ale întîmplătorului, ale niciodată dinainte stabilitului ajungi, replică după replică, trecînd prin Le Grand Jeu al suprarealiștilor, prin scrierile lui Charles Sanders Pierce, logician american de secol XIX, prin ,viziunile" lui Jacob Böhme, ori prin fenomenologia lui Husserl. E, în cartea pe care o ,vorbesc" împreună Basarab Nicolescu și Michel Camus, o ,furtună" de nume și de teorii pe care poți fie să le urmărești ca discipol avizat al acelorași maeștri, luați la rînd (lucru nu
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
la Scuola, Brescia, 2000. BERTAGNA, G., Dall'educazione alla pedagogia. Avvio al lessico pedagogico e alla teoria dell'educazione, Editrice la Scuola, Brescia, 2010. BERTIN, G.M., Introduzione al problematicismo pedagogico, Marzorati, Milano, 1951. BERTOLINI, P., Per un lessico di pedagogia fenomenologia, Erickson, Trento, 2006. BONVIN, J., Mégalithes, Parìs, Mosaique, 2008. BROCKMANN, M., CLARKE, L., WINCH, C., The Apprenticeship Framework în England: A New Beginning, Development, Oxford University Press, 2010. BRUNER, J. S., Îl significato dell'educazione, Armando, Romă. BUBER, M., L
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fond, frazarea lui Horia Andreescu are o triplă descendență, axându-se pe conceptele lui Hugo Riemann despre timpul "greu" și timpul "ușor", pe disparitatea dintre accentele tonice și cele expresive surprinsă de Vincent D^Indy ori pe consecințele timbrale ale fenomenologiei muzicale dezvoltată de Geiger sau Ingarden și distilată atât de prielnic și cu atâta consecvență de către Sergiu Celibidache. De aici eleganța, naturalețea și, de ce nu, simplitatea alcătuirilor sonore iscate de bagheta lui Horia Andreescu. Un mod de a face muzică
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
ultima fază a maturității, care încoronează sistemul în Integralismul (1929): "Mihail Dragomirescu - notează exegetul său de astăzi - nu a fost niciodată în stare să-și depășească eroarea. Chiar dacă, în timp, categoriile psihologiei au fost denunțate și substituite de conceptele psihanalizei, fenomenologiei sau lingvisticii, proiectul criticului nu a evoluat spre un nou orizont referențial" (p. 37 în volum). În teză continua rechizitoriul, îmblânzit în volum: "Inerție? Ignoranță? Neîncredere? Greu de spus. Criticul a rămas să se lupte cu propriile Ťfantomeť până la capăt
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
unor gînditori precum William James și John Dewey, cititorul trăind cu senzația că, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, filosofia lumii, dacă nu era în întregime utilitaristă, acest lucru se datora numai filosofiei analitice. Nici un cuvînt așadar de fenomenologia germană sau franceză, lucru totuși explicabil dacă ne gîndim la contextul istoric în care Russell își scria cartea și, în al doilea rînd, dacă ținem seama de lipsa lui completă de afinitate față de acest curent filosofic. Trecînd peste această particularitate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
unor gînditori precum William James și John Dewey, cititorul trăind cu senzația că, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, filosofia lumii, dacă nu era în întregime utilitaristă, acest lucru se datora numai filosofiei analitice. Nici un cuvînt așadar de fenomenologia germană sau franceză, lucru totuși explicabil dacă ne gîndim la contextul istoric în care Russell își scria cartea și, în al doilea rînd, dacă ținem seama de lipsa lui completă de afinitate față de acest curent filosofic. Trecînd peste această particularitate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
s-a dat în lături de la o evoluție de public character, care presupune anumite constrîngeri, dar aduce altminteri imagine, prestigiu și, probabil, mulți bani. În Europa, Sloterdijk apare sub alura unui Heidegger postmodern, ludic, în gîndirea căruia fac joncțiunea atît fenomenologia hermeneutică a secolului trecut, cît și o amplă meditație asupra mediului prin care cultura se transmite, se pierde, se emite și se recepționează. Sloterdijk știe de la bun început că scrisul nu mai este decît o tehnică de înmagazinare și transmitere
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
de urmărit pe atît de speculativă, dar geniul jurnalistic al autorului presară din loc în loc cîrlige pentru cititorul diletant. Povestea spiritului spusă de Hegel e zădărnicită de propriul limbaj, scrie filozoful de la Karlsruhe: „Chiar și transformată în carte de buzunar, Fenomenologia spiritului tot rămîne ceva inert și opac, ce își contrazice propriul conținut.” Cercul ontoteologic nu se poate deci închide. Fantasma lui Hegel rămîne fantasmă, adevărul nu poate fi atins prin rațiune, adică prin logos. Derrida găsește o singură cale să
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
și ideologie: o analiză pedagogică a sistemului totalitar comunist (Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza“, 22,90 lei); Lew Wallace - Ben Hur (Ed. Leda, 27,50 lei); Richard Webster - Inițiere în radiestezie: pendulul magic (Ed. Polirom, 14,90 lei); Constantin Enăchescu - Fenomenologia trupului: locul și semnificația Trupului carnal în psihologia persoanei (Ed. Paideia, 12 lei); Colleridge - Balada bătrânului marinar (Ed. Institutul European, 10 lei); Maria Nicoleta Turliuc - Imaginar, identitate și reprezentări sociale (Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza“, 24,50 lei). l Vă
Agenda2005-30-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283997_a_285326]