915 matches
-
la perfecționarea calităților acestei rase de câini. Astfel, pentru a putea Înțelege noțiunea de ereditate, este necesar ca cel interesat de această problemă să cunoască mai Întâi alte două noțiuni legate de această problemă, și anume: ce este genotipul și fenotipul. Genotipul reprezintă Întregul material genetic pe care Îl conține fiecare celulă din organism. Dar, ce este materialul genetic, despre care auzim vorbindu-se mult În zilele noastre? Științific este demonstrat că fiecare celulă ce compune organismul viu conține unele elemente
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stabil toată viața lui, dacă nu se intervine prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
același timp nu se limitează la unul singur, putând accepta consecutiv, la mici intervale, mai mulți pretendenți care se perindă pentru a Întreține acte sexuale, indiferent de rasă. Astfel, la naștere cuibul poate fi omogen sau mult heterogen sub aspect fenotip al noilor produși. Sub aspect genetic și al valorilor cățeilor născuți, ne putem da mai bine seama În momentul folosirii lor În producție, când putem constata că dresajul de specialitate efectuat nu numai că n-a putut da roadele scontate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu aceiași descendență sunt foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic, ceea ce face foarte dificilă diferențierea lor prin comparare vizuală (Loureiro ș.a, 1998; Borrego ș.a., 2002). Chiar și între clonele din interiorul unui soi pot apărea diferențe considerabile de fenotip deși par să aibă unele "amprente" mai mult sau mai puțin identice din punct de vedere morfologic (Franks ș.a., 2002; Riaz ș.a., 2002). Pentru depășirea acestor limite, în ultimul timp, odată cu apariția markerilor moleculari, diferențierea și identificarea cultivarelor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la femelă. Cei doi factori pot fi identici - homozigoți, sau diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat în anul 1876 de botanistul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este reprezentată de B (maro - dominant) și b (blană albă), iar lungimea cozii de S (scurtă - dominant) și s (coadă lungă). Când părinții sunt homozigoți, pentru fiecare trăsătură (SSbb și ssBB), copiii lor în generația F1 sunt heterozigoți pentru alele (fenotip dominant). În caz că copiii au relații între ei, în F2 toate combinațiile pot fi realizate, nouă sunt maro-scurt, trei sunt alb-scurt, trei sunt maro/lung și una este alb/lung. Din prima lege Mendel o deduce pe cea de-a doua
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mutațiilor mai multor gene, boli poligenice. Până azi au fost descrise aproximativ 2200 de boli poligenice. Multe boli genetice sunt rezultatul absenței unui cromozom sau al unui cromozom în plus. Ele dau, de obicei, variații fenotipice ușor de recunoscut: Boala Fenotipul Cromozomul Sindromul Down 1:600 21 de 3 ori Sindromul Klinefelter 1:500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X absent Au fost descoperite anumite legături între anumite boli, ca diabet, astm, migrenă, schizofrenie, și anumite variații
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
s-ar accepta cinci principii fundamentale ale organizării antrenamentului: [5] 1. Execuție sistematică (efectele de antrenament sunt produse numai de un exercițiu repetat frecvent). 2. Creșterea încărcăturilor. 3. Individualizarea acțiunii de antrenament, luând în considerare vârsta, sexul, caracteristicile genotipului și fenotipului, nivelul capacității de performanța fizică, experiența anterioară. 4. Utilizarea de încărcături maxime (pentru obișnuirea organismului cu mobilizarea potențialului motric dobândit). 5. Organizarea ciclică a antrenamentului Probleme ale strategiei antrenamentului 1. Care sunt modificările care trebuie induse în organismul care trebuie
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Corynebacterium diphteriae este un bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat. Pe frotiurile colorate Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
procesat, prezentat și determină eliberarea de citokine este probabil sub control geneticdovezile arătând un rol al macrofagelor cu alelele HLA si BTNL2 în susceptibilitatea pentru sarcoidoză. * Cu toate acestea genele celulelor T care conferă o predispoziție pentru sarcoidoză sau afectează fenotipul nu au fost încă identificate. * Granuloamele sarcoidiene pot persista, pot dispărea sau pot conduce la fibroză. * Macrofagele alveolare activate în contextul unui răspuns predominant Th2 helper par să stimuleze proliferarea fibroblastelor și producția de colagen, ducând la fibroză progresivă. * Sarcoidoza
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
aspect și un colorit „deosebite”, fenomen însoțit mai târziu de nanism și cloroze, prezența necrozelor la nivelul frunzelor determinând diminuarea procesului de fotosinteză. Clasificarea plantelor lemnoase în funcție de sensibilitatea acestora față de agenții poluanți trebuie realizată ținându-se cont de specie, subspecie, fenotip, ecotip, stadiu de dezvoltare, intervalul din sezonul de vegetație în care acționează poluantul respectiv, condițiile de temperatură și umiditatea aerului, proporția poluantului în atmosferă, etc.(după Dumitriu - Tătăranu, I. și col., 1980). La alegerea speciilor se recomandă să se aibă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
o teorie științifică viabilă bazată pe explicații pertinente (Teoria Pulsației Universale/teoria relativității spațiului - Botez, 2002). Un caracter recesiv autosomal se manifestă la un subiect al genei patologice în stare homozigotă bb (fig. 1). Subiecții BB și Bb au același fenotip (B) și sunt normali, în timp ce subiecții bb au un fenotip (b). Unele caractere normale se transmit conform acestui mod ereditar, de exemplu gena 0 din grupul eritrocitar ABO este recesivă (subiecții din genotipul AO și AA sunt din grupa sanguină
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Universale/teoria relativității spațiului - Botez, 2002). Un caracter recesiv autosomal se manifestă la un subiect al genei patologice în stare homozigotă bb (fig. 1). Subiecții BB și Bb au același fenotip (B) și sunt normali, în timp ce subiecții bb au un fenotip (b). Unele caractere normale se transmit conform acestui mod ereditar, de exemplu gena 0 din grupul eritrocitar ABO este recesivă (subiecții din genotipul AO și AA sunt din grupa sanguină A, subiecții homozigoți pentru gena 0 sunt din grupa sanguină
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
prin amplificarea genei dihidrofolatreductazei, o rezistență la concentrații de o sută de ori mai mari de metothrexat (analog al folatului, utilizat ca citostatic în tratamentul neoplaziilor, interferând cu sinteza ADN), pe când celulele maligne dobândesc rezistența numai în trei luni. Realizarea fenotipului malign este un proces multistadial care implică acumularea mutațiilor genice multiple, asociată cu desfășurarea unor mecanisme epigenetice. O singură mutație genică nu poate induce transformarea malignă, pentru inițierea acesteia fiind necesare cel puțin două mutații, apărute simultan sau succesiv, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt recunoscute și clasificate după originea lor, ca derivați ectodermici, mezodermici și endodermici. Cele mai multe se încadrează în trei grupe majore: carcinoame, sarcoame și leucemii/limfoame (Cooper, 1995). Dezvoltarea neoplaziilor maligne reprezintă un proces multistadial complex în care celulele dobândesc un fenotip pe deplin neoplazic, ca urmare a desfășurării unei serii de alterări progresive. Natura multistadială a neoplaziilor este dovedită de faptul că cele mai multe tumori se dezvoltă în ultima parte a vieții individuale, iar incidența acestora crește rapid cu vârsta. În același
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu substituții de un singur aminoacid în catenele polipeptidice colineare. Asemenea gene supuse mutației sunt invizibile pentru detecția convențională, astfel că identificarea lor a devenit total dependentă de selecția unor probabili / posibili candidați sau pe baza unor trăsături morfologice asociate fenotipului transformat. Identificarea genelor implicate în cancer se va putea realiza pe baza lungirii listei candidaților genici plauzibili prin analiza variantelor paraloge ale genelor tumorale recesive care sunt gene supresoare de tumori. Dar autorii au întâmpinat dificultăți în identificarea de noi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
induse de carcinogenii chimici și pentru majoritatea neoplasmelor umane. Perioada lungă de latență se datorează faptului că rata transformării maligne a celulelor infectate cu ALV este foarte scăzută și sugerează că este necesară o serie de schimbări adiționale, înainte de apariția fenotipului neoplazic. Frecvența scăzută a transformării celulare sub acțiunea oncornavirusurilor netransductoare este revelată de caracterul monoclonal al tumorilor induse. Tumorile induse de oncornavirusurile transductoare(virusul sarcomului Rous) au caracter policlonal, deoarece se dezvoltă dintr-un număr mare de celule care au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vieții. Utilizarea metodelor biologiei moleculare a condus la deslușirea multor aspecte misterioase, criptice, ale tumorigenezei. Astfel, s-a constatat că fuziunea unor celule normale cu celule maligne conduce adesea la pierderea caracteristicilor tumorigenice ale hibrizilor celulari rezultați, aceștia căpătând un fenotip celular nontumorigenic. Supresia tumorigenezei nu putea fi explicată decât admițând că celulele normale conțin una sau mai multe gene care acționează ca reglatori negativi ai fenotipului neoplazic. Acestea au fost denumite gene supresoare de tumori (GST). Mulți dintre hibrizii rezultați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
maligne conduce adesea la pierderea caracteristicilor tumorigenice ale hibrizilor celulari rezultați, aceștia căpătând un fenotip celular nontumorigenic. Supresia tumorigenezei nu putea fi explicată decât admițând că celulele normale conțin una sau mai multe gene care acționează ca reglatori negativi ai fenotipului neoplazic. Acestea au fost denumite gene supresoare de tumori (GST). Mulți dintre hibrizii rezultați prin fuziunea celulelor normale cu cele transformate pot prezenta încă unele dintre proprietățile celulei transformate, cum ar fi pierderea inhibiției de creștere dependentă de densitatea celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fuziunea celulelor normale cu cele transformate pot prezenta încă unele dintre proprietățile celulei transformate, cum ar fi pierderea inhibiției de creștere dependentă de densitatea celulelor, sau pierderea dependenței de ancorare, ceea ce se poate explica prin realizarea doar parțială a supresiei fenotipului tumorigenic al hibrizilor, nefiind o reversie completă a transformării celulare spre fenotipul normal. Constatarea a stat la originea unei concluzii remarcabile pentru înțelegerea fenomenului de transformare malignă și anume că DEZVOLTAREA UNUI FENOTIP PE DEPLIN MALIGN ARE LA BAZĂ ACTIVAREA
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulei transformate, cum ar fi pierderea inhibiției de creștere dependentă de densitatea celulelor, sau pierderea dependenței de ancorare, ceea ce se poate explica prin realizarea doar parțială a supresiei fenotipului tumorigenic al hibrizilor, nefiind o reversie completă a transformării celulare spre fenotipul normal. Constatarea a stat la originea unei concluzii remarcabile pentru înțelegerea fenomenului de transformare malignă și anume că DEZVOLTAREA UNUI FENOTIP PE DEPLIN MALIGN ARE LA BAZĂ ACTIVAREA UNEI ONCOGENE DOMINANTE, ASOCIATĂ CU PIEDEREA FUNCȚIEI UNEI GENE SUPRESOARE DE TUMORI
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
explica prin realizarea doar parțială a supresiei fenotipului tumorigenic al hibrizilor, nefiind o reversie completă a transformării celulare spre fenotipul normal. Constatarea a stat la originea unei concluzii remarcabile pentru înțelegerea fenomenului de transformare malignă și anume că DEZVOLTAREA UNUI FENOTIP PE DEPLIN MALIGN ARE LA BAZĂ ACTIVAREA UNEI ONCOGENE DOMINANTE, ASOCIATĂ CU PIEDEREA FUNCȚIEI UNEI GENE SUPRESOARE DE TUMORI (GST). Cele două evenimente sunt independente, deoarece cele două tipuri de gene aparțin unor categorii distincte de entități funcționale ale genomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
esențială în salvarea vieții, altfel transformarea malignă s-ar fi produs mult mai frecvent și ar fi pus sub semnul întrebării existența multor specii: La Sancta Natura Fara da Se! Deosebit de semnificativă a fost constatarea că hibrizii celulari netumorigeni redobândesc fenotipul deplin tumorigenic, dacă linia celulară normală participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorigenic, dacă linia celulară normală participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]