779 matches
-
și unghiuri largi, iar pintenii, de regulă sunt prezenți la toate exemplarele. Culoarea este lupie și cafenie În toate nuanțele, de la deschis până la Închis, uneori tigrată. Părul este des, aspru, lung și cu puf mai puțin bogat. Pentru Îmbunătățirea aspectelor fenotipice și genotipice, ce vizează printre altele: talia, cavitatea toracică, corectarea unor defecte de conformație, rezistența la viteză, agresivitatea, atașamentul etc., se impune să fie luate În continuare măsuri de ameliorare mai susținute, printre care: Îmbunătățirea condițiilor de creștere și Îngrijire
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de englezi și americani, care practicau un adevărat comerț cu această rasă. Găsirea unei soluții de ieșire din impas nu a Întârziat prea mult; jandarmeria a achiziționat de la populație, pe bază de licitație, un număr mare de femele (cățeleă care, fenotipic, semănau cu câinele-lup, Îndeosebi din varietatea mult consolidată genetic, cunoscută drept câinele-lup local, folosindu-le cu succes la reproducție dirijată În centrele de creștere și dresaj ale armatei și ministerului de interne. Într-un timp relativ scurt s-a constatat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
gospodăria pe care le păzește, netemător, inteligent, cu organele de simț integre și aptitudini bune pentru dresaj. Identificarea câinelui Datorită faptului că Între câinii-lup, și În mod deosebit Între cei care provin din aceeași linie de sânge, există o asemănare fenotipică izbitoare, proprietarii care și-au pierdut sau cărora le-a fost furat câinele În anumite Împrejurări, pot avea greutăți În dovedirea identității lui pentru a-l recupera. Mijloacele de identificare cunoscute sunt semnalmentele, care presupun existența unor aspecte sau particularități
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu rol genetic. Genotipul unui câine se modifică foarte greu. El rămâne relativ stabil toată viața lui, dacă nu se intervine prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului, calitățile și Însușirile pe care acesta le pune În evidență. Aspectul fenotipic este Într-o continuă schimbare, ca urmare a acțiunii reciproce dintre genotip și mediu. Materialul genetic este influențat de mediul În care este crescut câinele, pe parcursul vieții sale, În raport cu etapele În care crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
evidență. Aspectul fenotipic este Într-o continuă schimbare, ca urmare a acțiunii reciproce dintre genotip și mediu. Materialul genetic este influențat de mediul În care este crescut câinele, pe parcursul vieții sale, În raport cu etapele În care crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În cazul câinilor crescuți sub influența acelorași condiții de mediu, aceștia Își pot păstra un genotip relativ constant, nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinele, pe parcursul vieții sale, În raport cu etapele În care crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În cazul câinilor crescuți sub influența acelorași condiții de mediu, aceștia Își pot păstra un genotip relativ constant, nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În cazul câinilor crescuți sub influența acelorași condiții de mediu, aceștia Își pot păstra un genotip relativ constant, nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus că la câinelelup s-au transmis ereditar unele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
păstra un genotip relativ constant, nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus că la câinelelup s-au transmis ereditar unele caractere, ca de exemplu, un sistem nervos echilibrat ce se poate constata În descendența lui sau alte Însușiri valoroase sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
parteneri se află parteneri cu un testicul, atunci există Întotdeauna posibilitatea ca și ei să aibă această predispoziție negativă. Genele recesive, ca și cele dominante, se află În conținutul celulelor organismului. Cele recesive sunt gene ascunse ce nu se manifestă fenotipic. Gena dominantă este aceea care are un efect mai puternic decât perechea sa, gena recesivă, cu care ocupă același loc În cromozom. Când efectul acestor două gene diferite este identic, avem de-a face cu un genotip homozigot, iar când
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
timpul cât acționează aceste condiții asupra organismului, se produc unele modificări sau transformări; dacă expunerea la aceste condiții a fost scurtă și au rezistat la acțiunea agresivă și anormală a acestor condiții, se consideră că s-a realizat o adaptare fenotipică, ce presupune modificarea comportamentului alimentar, posibilitățile de termoreglare și de luptă cu mediul etc., modificări ce au la rândul lor alte modificări sub aspect fiziologic sau chiar anatomic. Dacă aceste condiții de mediu se mențin mult timp, apare fără să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
presupune modificarea structurii genetice a organismului. Așa se explică cum s-a reușit ca, În diferite zone din țara de origine, cât și În țara noastră, să se formeze anumite tipuri de câini, având fiecare baza sa genetică, spre deosebire de modificările fenotipice care operează la nivelul fiecărui individ sau unui grup de indivizi. Despre specie În general și specia lupus din care face parte canis familiaris, În special Este deosebit de important să fim edificați asupra noțiunii de specie În general, cât și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
diversificarea raselor existente În cadrul speciilor, așa cum este rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și instinctele. Este rodul unei Îndelungate munci a omului, bazată pe faptul că ea nu este izolată reproductiv, putând schimba genele În cadrul populațiilor din care face parte. Toate rasele de câini
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
va lătra. Dacă nu răspunde la intensitatea primului zgomot provocat, se va repeta cu altul de intensitate mai mare, iar dacă nici de această dată nu răspunde va fi reformat. 2. Examenul zootehnic presupune aprecierea după un complex de criterii fenotipice și genetice, care duc la selecționarea cerințelor de bază necesare pentru prestarea unor servicii. Fenotipic, fiecare exemplar se examinează cu privire la: blană, mască, aplomburi, aspectul fizic general, conformație generală etc. Se rețin cu ocazia selecției exemplarele cu părul lins și lung
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de intensitate mai mare, iar dacă nici de această dată nu răspunde va fi reformat. 2. Examenul zootehnic presupune aprecierea după un complex de criterii fenotipice și genetice, care duc la selecționarea cerințelor de bază necesare pentru prestarea unor servicii. Fenotipic, fiecare exemplar se examinează cu privire la: blană, mască, aplomburi, aspectul fizic general, conformație generală etc. Se rețin cu ocazia selecției exemplarele cu părul lins și lung, rezistent și cu puf bine dezvoltat; cele cu părul ondulat s-au dovedit lipsite de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Între câinii folosiți pentru Înmulțire. De aceea, pentru scăderea gradului de consangvinizare va trebui ca fiecare reproducător să fie Înlocuit periodic prin unul din descendenții săi. Efectele selecției sunt influențate de eritabilitatea caracterelor, care reprezintă procentul de performanțe realizate (exteriorizate fenotipic), care se datorează efectului genelor cu care este Înzestrat câinele respectiv. De exemplu, se poate vedea În ce procent a contribuit baza ereditară la reducerea timpului de dresaj de la 8 luni la 6 luni, știind că restul se datorează factorilor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În continuare reproducători din prăsila proprie (Încrucișarea interfamilialăă. Acest studiu scoate În evidență unele realizări ce s-au obținut și pot fi obținute În continuare În cadrul efectivelor de câini lup crescute pe teritoriul țării noastre, În mod deosebit cu privire la parametrii fenotipici ai rasei (dezvoltarea armonioasă a regiunilor corpului, corespunzător standardului raseiă. Din 400 de măsurători biometrice efectuate În ceea ce privește talia la greabăn și greutatea s-au Încadrat În parametrii rasei câinelui ciobănesc german. Deviația de la standardul rasei În cele două caractere studiate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Centrului de creștere și dresaj Sibiu, care are unele preocupări În această direcție, cuprinse În programa școlară. Investigația din cadrul studiului efectuat a fost orientată asupra practicii de ameliorare folosită, analiza istoriei genetice a materialului biologic existent, pentru a cunoaște parametrii fenotipici, demografici și genetici ai efectivului de câini. Metodele de calcul folosite la analiza genetică și parametrii genetici au fost cele citate de prof. Drăgănescu și de asistentul universitar Sandu, de la Catedra de Genetică și Ameliorare din cadrul Facultății de Zootehnie București
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Între reproducătorii importați care activau era mare, fiind cumpărați de la un număr mic de crescători, care probabil Îi schimbau Între ei. De exemplu, s-a stabilit cu această ocazie că reproducătorul mascul CIP era frate cu masculul CAIS. Cu privire la parametrii fenotipici, demografici și genetici a rezultat: variabilitatea fenotipică privind talia și greutatea este mică și gravitează În jurul standardului rasei. Caracterul demografic care evidențiază numărul produșilor vii la o fătare și mortalitatea Înregistrată pe parcurs este relativ mică. Cea mai mare mortalitate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fiind cumpărați de la un număr mic de crescători, care probabil Îi schimbau Între ei. De exemplu, s-a stabilit cu această ocazie că reproducătorul mascul CIP era frate cu masculul CAIS. Cu privire la parametrii fenotipici, demografici și genetici a rezultat: variabilitatea fenotipică privind talia și greutatea este mică și gravitează În jurul standardului rasei. Caracterul demografic care evidențiază numărul produșilor vii la o fătare și mortalitatea Înregistrată pe parcurs este relativ mică. Cea mai mare mortalitate s-a Înregistrat până la 21 de zile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ale soiurilor. În lucrările sale din perioada 1902 - 1923, preconizează renunțarea la caracterele de gen și specie în descrierea soiurilor, deoarece acestea fiind comune tuturor soiurilor, nu ajută la recunoașterea acestora. Un accent deosebit pune pe importanța caracterelor morfologice și fenotipice, împărțindu-le în două grupe: calitative, care se schimbă mai puțin sub influența condițiilor de mediu (forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ al viței de vie care întrunește cele mai numeroase și importante caractere fenotipice, ce stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Acestea sunt: 1.1. Mărimea frunzei , caracter genetic specific soiului, se apreciază pe baza produsului dintre lungime și lățime (L x l = S). Se poate determina și prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis. Frunza matură poate fi întreagă sau împărțită în lobi delimitați de sinusuri, a căror formă și mărime sunt caractere fenotipice specifice cu care se recunosc soiurile de viță de vie. Sinusurile laterale întâlnite pot fi superficiale sunt forma literei V, sau adânci, bine pronunțate sub forma literei U sau liră. În funcție de gradul de suprapunere a lobilor, sinusurile laterale pot fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]