1,559 matches
-
acestei lebede sau poate, fermecată fiind de această împărăție de apă, se coborî să dea strălucirea ei bătrânului lac. Însă, înaintea steluței, luna își trimise ea razele de argint înspre misterioasa baltă. Privind înainte, luciul de cristal al lacului mă fermeca. Părea o apă din poveștile fermecate unde Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene se scăldau la lumina binefăcătoare a lunii. Și iată că între cărările luminate de văpaia lunii chiar își făcuseră apariția doi tineri: un prinț și o prințesă de aici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
porii și ochii sunt orbiți de o lumină argintie. Pașii pornesc nesiguri pe cărărui cu sclipiri diamantine. Tărâmul acesta pare minunat, cu ape purpurii, cu sălcii pletoase și poetice, lunci cu flori liliachii peste care picură steluțe albe care-mi farmecă privirea. Ceea ce văd prin imaginație este unic. Aș vrea să mai rămân, să pornesc mai departe, să pătrund prin tainele bolții misterioase, să descopăr împărăția minunată a apelor, culcușul vântului și izvorul luminii. Dar vraja aceasta se rupe, căci se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de piatră rară revărsat din moși-strămoși pe moșia noastră. Ce fericit este poporul care știe să-și preamărească limba prin cântec și vers, întru veșnicia sa! Mihaela Pascu, clasa a VI-a C Laudă limbii române Sufletul meu cu oglinzi fermecate în lumina cărora mă văd născându-mă și crescând, glasul duios al mamei, chipul cel mândru al țării, toate se reflectă mai bine ca oriunde în limba română. Făuritorul Necuvintelor spune că: A vorbi despre limba română e ca o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
colo cu diverse culori ce străluceau în lumina soarelui. Blocurile erau înalte și frumos construite. Aerul proaspăt te împresura din toate părțile. Boarea florilor se răspândea în întregul oraș. Adierea aceea catifelată era poate răsuflarea cu care acestea doreau să farmece pe admiratori. Străzile erau pline de oameni care vorbeau frumos între ei, se salutau șu se respectau. Orașul era aerat, nici o hârtie nu se zărea pe jos. În ceea ce privește raporturile familiale, totul era normal. Copiii nu își supărau părinții și nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
simții frustrat că nu o pot însoți în camerele ei. „Cuplurile astea care dorm în camere separate sunt insuportabile”, îmi spusei. Dar Sigrid nu știa că eu eram de-acum înainte soțul ei, lucrurile nu trebuiau bruscate. M-am culcat, fermecat de ziua aceea. Ce făcusem? Citisem un roman excelent, dormisem, băusem dom-pérignon și clos-vougeot; mâncasem într-o companie delicioasă. N-ai putea visa la o mai bună ocupare a timpului. Mai cu seamă, învățasem să-mi cunosc mai bine soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Oare lucram la Teheran? Cum să-ți revii după o asemenea informație? -E simplu, n-am păstrat nicio amintire despre Teheran, o asigurai. -Poate că e un semn bun. Îți amintești ceea ce te șochează, ceea ce te deranjează. -Ori ceea ce te farmecă. -Sunt și mai fericită că beau șampanie ca să aud asemenea lucruri. Râse. Mă întrebai dacă nu cumva exageram. Reluă: -Meseria dumneavoastră nu e de invidiat. Secrete avem cu toții. Însă noi, cel puțin, suntem stăpâni pe ele. Noi alegem ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să te ajut să te ridici? -Nu, mă simt bine aici. Pardoseala bucătăriei era încântător de răcoroasă. Mă scufundai într-un soi de comă voluptoasă. Ultima senzație fu cea a rotirii pământului. p. 137 Pașii lui Sigrid îmi străpunseră somnul. Fermecat de ideea de a-i vedea gleznele, am deschis ochii și m-am pomenit nas în nas cu Biscuit care mă inspecta cu dezgust. -Hrănesc pisica și-ți pregătesc cina. Cum te simți, Olaf? -Mai bine ca niciodată. Mă ridicai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
vrut ca viața aceasta să dureze veșnic. -Nu mi-ai fi spus despre moartea soțului meu? -Se pare că ții la el, nu voiam să stric idila noastră. -Idila noastră! -Păi da, acesta este cuvântul folosit atunci când două ființe sunt fermecate una de alta. -Vorbește doar în numele dumitale. -Poate că acum mă disprețuiești. Am trăit momente care atestă totuși că așa stau lucrurile. -Eu sunt politicoasă iar dumneata ești vanitos, iată explicația. -Sigrid, nu te recunosc. -Dar eu! -Bine. N-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
dă reprezentanților lui. Dimpotrivă, „fiii lui Cain” sunt numiți „fii ai oamenilor” (filii hominum). „Această fericită și sfântă despărțire a durat printre ei până când fiii lui Seth ș...ț văzându-le pe fiicele celor născuți din sângele lui Cain și fermecați de frumusețea lor, și-au luat soții dintre ele.” „Ele le-au trecut și soților lor păcatele părinților lor și i-au făcut să decadă din sfințenia în care se născuseră și din simplitatea strămoșilor lor.” Acest eveniment a antrenat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unui seducător, i-ar fi dus pe bărbați în păcat, ci de faptul că, fiind deja stricate în cetatea de pe pământ, în mijlocul pământenilor, ele inspiră dragoste locuitorilor cetății viitoare, cerești, aflați doar în trecere prin acest veac, fiilor lui Dumnezeu, fermecați de frumusețea lor. ș...ț Trădând așadar binele suveran, propriu celor buni, înclinați către un bine mai mic, comun celor buni și celor răi, fiii lui Dumnezeu se lasă prinși în iubirea fiicelor oamenilor și, pentru a le obține, adoptă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
asemenea momente îmi era însă clar că trebuia să scap de acest prenume, să-l ucid, dar moartea cuiva era pentru mine o adevărată dramă. Prima oară când am avut un cadavru în familie atunci când mi-a murit mușcata aceea fermecată de pe balcon am trăit o asemenea tragedie. Se pare că nu voi putea gestiona niciodată criza cadavrelor. Aveam șase ani și am solicitat imperativ să fie înmormântat cadavrul mușcatei cu ritualul respectat și în cazul vecinului nostru, Nae: cu preoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mult "bronzament de lux", cum îi plăcea Marelui Bronz să spună; chiar toată floarea cea vestită a întregului Ferentari muzical. Oaspetele de onoare a ținut un discurs plictisitor și a încheiat cu o provocare puțin arogantă: "Strunele acestei viori sunt fermecate. Nu vibrează decât în mâna celor care au talent". Omul a înșirat vreo patru "muzicieni care au reușit să facă această vioară să cânte" și a întrebat, așa, ca să se afle în treabă, dacă este cineva în sală care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
inevitabilă, ți-am sugerat, glumind, să desfaci plicul cu iarba fiarelor, cu planta aceea magică despre care spuneai că face și desface, rupe lanțuri, sfărâmă lacăte și gratii, întreține flacăra speranței... Ai zâmbit amar. Dar eu știam că tu fuseseși fermecat de darul acela insolit al ciudatului tău unchi, Grătărel, că aveai încredere în puterile magice ale minunii din acel plic. N-ai deschis plicul. Atunci am înțeles că nu mai era nimic de făcut. Mi-ai sugerat că nu merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
senini și calzi. S-a ridicat și sărutându-i mâna a invitat-o la masa la care își bea cafeaua. Fata, strângându-l ușor de mână pentru a-l opri un moment, i-a spus cu același zâmbet care îl fermeca. Deși într-un fel ne cunoaștem, țin să mă prezint. Sunt Cecilia Sătmăreanu, fata de astă-toamnă, din parc, pe care ai înfuriat-o, dar ai și ajutat-o să nu piardă trenul. Sărutându-i mâna din nou, a dat să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dai seama. Dacă nu-i respecți limitele, poți s-o pierzi definitiv. Când o țin de mână, când o îmbrățișez, sau o sărut pe obraz îmi răspunde cu afecțiune. Cuvintele ei frumoase, glumele, albastrul clar al ochilor, zâmbetul provocator, te farmecă. —Trebuia să-ncerci. Nu se poate să nu fiți o dată pe aceeași undă? glumesc logodnicii. —Știți ce? Într-un moment de acesta, fiind pe aceeași undă am încercat să prelungesc sărutul, cum ziceți voi, de pe obraz alunecând spre gură. Imediat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sub care se vedeau sânii pietroși. Matei n a mai rezistat, s-a apropiat de ea, i-a sărutat mâna cu inelul de logodnă. —Matei! de când ești aici? S-a ridicat încrucișându și brațele după gâtul lui. După sărutul prelungit, fermecat de parfumul corpului ei, Matei nu s-a stăpânit să nu-i sărute sânii dezgoliți și mai mult din cauza reverului pijamalei care-i alunecase pe umăr, simțind amândoi, deopotrivă, plăcerea care-i domina. De când ești aici?l-a întrebat din
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ringul de dans. Nu mai dansase de multă vreme, nu avusese nicio ocazie, dar abilitatea nu și-o pierduse impresionând-o pe Cecilia. —N-am știut că ești un maestru al dansului. Îmi place foarte mult cum dansezi. M-a fermecat dansul, dar viața m-a cam vitregit. Acum înțeleg de ce se omorau fetele după tine, sau poate se mai omoară și acum. Inima mea îți aparține numai ție ca și talentul de a dansa. Hai să mai dansăm și dansul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât de bine era ea confirmată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
când, Într-una din comediile sale, Îi punea să spună pe un țăran guraliv și pe un soldat viteaz: — Ce-oți fi găsit la treptele-alea oare? — Stau cu fârtați de-ai mei la șezătoare. Dalele astea chiar m-au fermecat, că-n toată lumea țarină n-am aflat În gogoși mai roditoare. Ba până și marele nostru don Miguel de Cervantes, Dumnezeu să-l ție În veșnica-I lumină, a lăsat scris În a sa Călătorie În Parnas: Adio, promenadă San
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fiecare ediție de Campionat Mondial - și să ne facem o primă impresie despre cine se anunță favorit anul acesta. Eu țin cu Brazilia, cum o fac de-o viață întreagă, de cînd eram copil în anii '80 și am fost fermecat de generația lui Zico și Socrates...:)”.
Cronica lui Turambar. Mirel Palada despre Italia – Anglia, 2–1: Doi dueliști eleganți și preciși by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73934_a_75259]
-
artistul a cântat o... "Simfonie ridicolă a tăcerii lașilor și orbilor"... În P.S. - a scris: "O porcărie!" Sicriul a ajuns la o galerie modernă a orașului, iar Gogea s-a dus de bună voie și nesilit de nimeni la Socola! Fermecat de năzdrăvăniile nebuniei, n-a vrut, ca și Paraschiv, recunoaște și tu, să se mai pună în slujba unui ideal de căcat, rătăcind peste mări și țări fără să-și poată dibui rostul vieții sale pe pământ și în lumea
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
formației Vită de Vie. Tot către sfârșitul spectacolului m-a consolat, în schimb, Gigi Căciuleanu, cu piesa să La vie en Roșe, pe muzica lui Louis Armstrong, pe care o văd pentru a nu știu câta oară , dar care ma farmecă mereu la fel de mult. Nu era nevoie să încerce mici performanțe finale, plastică plină de o subtilă poezie a mișcării sale își păstrează nealterata întreaga frumusețe peste ani. Cu imaginea să în minte și cu recentă sa carte Vânt Volume Vectorisub
Partea plină a paharului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7602_a_8927]
-
un concert Rollings Stones în Stockholm, scrie Sunday Mirror. Rockerul, ajuns la veritabila vârstă de 70 de ani, își respectă reputația de crai, spun apropiații. “E tipic pentru Mick. Le-a zărit pe fete într-un bar și le-a fermecat rapid la un pahar. Înainte ca această călătorie să ia sfârșit, ambele fuseseră în camera lui. Nu îți trebuie multă imaginație ca să-ți închipui ce s-a întâmplat acolo“, a spus un apropiat a lui Jagger, potrivit cotidianului britanic. “Ambele
Mick e mare: Jagger a avut două aventuri cu suedeze, într-o noapte by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/71212_a_72537]
-
gara din Craiova, simt cum mă înghite gura imensă și hulpavă a devoratorului Titus, simt cum devin prizoniera unui gigant talent, Ștefan Iordache, și cum mă scufund, iarăși și iarăși, în oceanul minții lui Purcărete. "Titus Andronicus" a fost oglinda fermecată prin care am intrat, ca Alice, în lumea minunilor, în lumea de dincolo, în lumea facerii creației lui Purcărete. Jocul acesta este făcut de regizor plecînd, mereu și mereu, de la cuvînt. Cultul lui pentru cuvînt are în spate respectul pentru
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]