KorAP: Find »[drukola/base=fertilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...168 >

4,199 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

3.php?lan=F Dacă la acest lucru adăugăm că soldul migrator global al "celor douăzeci și cinci" este pozitiv anual, din 1985 (de ordinul a 820 000 de persoane pe an, în medie), nu putem găsi altă explicație decât în prăbușirea fertilității și a natalității sau, mai precis, într-o reducere regulată a creșterii naturale anuale nete. Ca să spunem și altfel, demografia europeană evoluează în prezent sub amenințarea unei mari îmbătrâniri în partea inferioară. Observații strict comparabile ar putea fi făcute pentru

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a celor 15 UE a celor 25 10 noi membrii Statele Unite Japonia Rusia 11,14 10,14 12,09 9,69 10,04 10,29 8,07 8,94 10,35 8,37 7,00 16,32 Indicele sintetic de fertilitate UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Statele Unite Japonia Rusia 1951 2003 1951 2003 2,61 2,77 3,14 3,03 3,65 2,80 1,50 1,46 1,26 1,89 1,36

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
00 4,50 3,20 6,50 6,96 3,05 13,18 Sursa: ibid. Trebuie subliniat aici că această scădere a ponderii relative a populației tinere s-a produs paralel cu o scădere pe termen lung a indicilor de fertilitate și, ca urmare, a ratelor de natalitate. Indicațiile tabelului 12 sunt fără ambiguitate: din 1951, indicii sintetici de fertilitate au fost împărțiți cu mai mult de 2 în noile țări membre ale Uniunii și în Rusia, cu 2,68 în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
această scădere a ponderii relative a populației tinere s-a produs paralel cu o scădere pe termen lung a indicilor de fertilitate și, ca urmare, a ratelor de natalitate. Indicațiile tabelului 12 sunt fără ambiguitate: din 1951, indicii sintetici de fertilitate au fost împărțiți cu mai mult de 2 în noile țări membre ale Uniunii și în Rusia, cu 2,68 în Japonia, cu 1,89 în ansamblul celor 25 de țări ale noii Europe, cu 1,74 în UE-15, și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-se cu 64,16%), în timp ce micșorarea numărului de tineri implică reducerea indicelui lor de dependență (de la 0,56 la 0,38, fie o reducere de 31,8%). În total, este foarte clar, pentru ansamblul Uniunii Europene, că reducerea generală a fertilității și a natalității survenite de aproximativ 25 de ani, în toate țările Europei (ca și în multe alte țări industrializate, fără îndoială) a început să se traducă printr-o reducere neliniștitoare a numărului de tineri. Până în 2005 sau 2006, repercusiunile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a început să se traducă printr-o reducere neliniștitoare a numărului de tineri. Până în 2005 sau 2006, repercusiunile acestei mișcări nu se fac încă simțite asupra populației adulte. Totuși, foarte curând, accesul la vârsta de pensionare a generațiilor corespunzând unei fertilități mult mai abundente va induce inevitabil o reducere a numărului adulților, "schimbul" revelându-se din ce în ce mai insuficient. Acest fenomen, combinat cu creșterea continuă, timp încă de câteva decenii, a populației de seniori, va duce obligatoriu la o îngreunare progresivă și ineluctabilă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
economice care, la rândul ei, oprește creșterea demografică, salariul obișnuit devenind inferior salariului necesar supraviețuirii. Concluzia ricardiană n-a fost niciodată dovedită. Mai întâi, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, se manifestă tranziția demografică, asociind o scădere continuă a fertilității unei măriri constante a venitului pe cap de locuitor. Apoi, progresul tehnic a permis remedierea scăderii productivității marginale. Lucrările lui Smith, anterioare cu mai mult de patruzeci de ani celor ale lui Ricardo, puseseră totuși accentul pe rolul pozitiv al

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
vor trece în inactivitate, sacrificiul lor prezent, adică să asigure echivalentul transferurilor dintre generații. De exemplu, cu durate medii de activitate și de inactivitate, fiecare egală cu treizeci de ani, în cadrul unei populații stabile (structuri pe vârste constante, legi de fertilitate și de mortalitate invariabile) înaintând cu ritmul de 1% pe an, un tânăr adult intrând în activitate și contribuind la profitul inactivilor cu o economisire de 50 € pe lună va trebui, în mod foarte corect, să conteze (credit asupra generațiilor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
creștere, fie indivizii sunt clasificați în două grupe de vârstă pentru a reprezenta raporturile dintre părinți și copii (împrumut de la modelele de generații suprapuse parțial, cf. Samuelson, 1958), fie că o legătură între generații este introdusă în funcție de utilitate (teorie a fertilității inițiată de Leibenstein, 1957, și Becker, 1960 și 1981), fie, în sfârșit, un fundament microeconomic este acordat cererii de copii (teorie a fertilității). În analiza beckeriană, copiii sunt argumentele funcției de utilitate a părinților la fel ca bunurile de consum

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
suprapuse parțial, cf. Samuelson, 1958), fie că o legătură între generații este introdusă în funcție de utilitate (teorie a fertilității inițiată de Leibenstein, 1957, și Becker, 1960 și 1981), fie, în sfârșit, un fundament microeconomic este acordat cererii de copii (teorie a fertilității). În analiza beckeriană, copiii sunt argumentele funcției de utilitate a părinților la fel ca bunurile de consum durabile. Pe lângă asta, constrângerea bugetară face să apară o cerere de copii sub două aspecte: un aspect cantitativ (numărul de copii) și un

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
majoritatea femeilor au o muncă plătită. În afară de asta, copiii sunt din ce în ce mai mult timp în întreținerea părinților lor. Dimpotrivă, educația fiind în parte finanțată de stat, costul calității copilului este relativ mai mic. Există deci o corelare negativă între rata de fertilitate și venit. Fiindcă creșterea economică asigură o mărire a venitului pe cap de locuitor, fertilitatea mai redusă din țările bogate poate fi explicată în acest fel. Mai este posibil și să legăm investiția în capitalul uman, factor de creștere, de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
părinților lor. Dimpotrivă, educația fiind în parte finanțată de stat, costul calității copilului este relativ mai mic. Există deci o corelare negativă între rata de fertilitate și venit. Fiindcă creșterea economică asigură o mărire a venitului pe cap de locuitor, fertilitatea mai redusă din țările bogate poate fi explicată în acest fel. Mai este posibil și să legăm investiția în capitalul uman, factor de creștere, de fertilitate. Constrângerea bugetară a părintelui este înlocuită de o constrângere temporală pentru că timpul de lucru

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și venit. Fiindcă creșterea economică asigură o mărire a venitului pe cap de locuitor, fertilitatea mai redusă din țările bogate poate fi explicată în acest fel. Mai este posibil și să legăm investiția în capitalul uman, factor de creștere, de fertilitate. Constrângerea bugetară a părintelui este înlocuită de o constrângere temporală pentru că timpul de lucru total al adultului se descompune în timp consacrat producerii de bunuri (timp în întreprindere) și producerii de copii în termeni cantitativi (să faci și să-i

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de bunuri (timp în întreprindere) și producerii de copii în termeni cantitativi (să faci și să-i hrănești pe copii) și calitativi (să-i educi). Presupunând că randamentul capitalului uman crește odată cu stocul de capital uman, dacă acesta este ridicat, fertilitatea va fi slabă (Becker, Murphy și Tamura, 1990). Stocul de capital uman al familiilor educate exercită și externalizări pozitive asupra randamentului educației celor mai puțin educați. În acest caz, timpul de producere a copiilor este mai puțin ieftin pentru aceste

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și Tamura, 1990). Stocul de capital uman al familiilor educate exercită și externalizări pozitive asupra randamentului educației celor mai puțin educați. În acest caz, timpul de producere a copiilor este mai puțin ieftin pentru aceste familii decât în absența externalizărilor. Fertilitatea lor va fi atunci mai redusă (Tamura, 1994). În plus, înlocuirea cantității cu calitatea copiilor se efectuează și datorită progresului tehnic endogen care influențează în mod pozitiv randamentul capitalului uman. Costul de oportunitate al unui copil în plus crește, scăzând

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
va fi atunci mai redusă (Tamura, 1994). În plus, înlocuirea cantității cu calitatea copiilor se efectuează și datorită progresului tehnic endogen care influențează în mod pozitiv randamentul capitalului uman. Costul de oportunitate al unui copil în plus crește, scăzând astfel fertilitatea unui părinte rațional. Într-un regim malthusianist, creșterea progresului tehnic fiind foarte lentă, cuplurile sunt în favoarea cantității de copii, căci randamentul educației este foarte slab. Creșterea demografică ce rezultă de aici provoacă o îmbunătățire progresivă a tehnologiilor de producție. Creșterea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
regim malthusianist, creșterea progresului tehnic fiind foarte lentă, cuplurile sunt în favoarea cantității de copii, căci randamentul educației este foarte slab. Creșterea demografică ce rezultă de aici provoacă o îmbunătățire progresivă a tehnologiilor de producție. Creșterea venitului indusă favorizează și ea fertilitatea (regim post-malthusianist). Dimpotrivă, îndată ce progresul tehnic mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită duce la o creștere regulată (Galor și Weil, 2000). În rezumat, declinul fertilității pe termen lung și creșterea capitalului uman (copii de calitate) în economiile dezvoltate se explică prin schimbările de prețuri relative induse de o creștere a costului

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită duce la o creștere regulată (Galor și Weil, 2000). În rezumat, declinul fertilității pe termen lung și creșterea capitalului uman (copii de calitate) în economiile dezvoltate se explică prin schimbările de prețuri relative induse de o creștere a costului timpului și efectele tradiționale de venit și de productivitate. Rare sunt și modelele care

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
venit și de productivitate. Rare sunt și modelele care fac deosebiri între bărbați și femei. Galor și Weil (1996) observă totuși că progresul tehnic și acumularea de capital măresc salariul relativ al femeilor. Această creștere a salariului relativ feminin reduce fertilitatea mărind mai mult costul copiilor decât venitul cuplului. O fertilitate mai slabă crește cantitatea de capital pe cap de locuitor. Remunerarea relativă a femeilor devine astfel o consecință și un factor de creștere economică în același timp. Pentru autori, o

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
deosebiri între bărbați și femei. Galor și Weil (1996) observă totuși că progresul tehnic și acumularea de capital măresc salariul relativ al femeilor. Această creștere a salariului relativ feminin reduce fertilitatea mărind mai mult costul copiilor decât venitul cuplului. O fertilitate mai slabă crește cantitatea de capital pe cap de locuitor. Remunerarea relativă a femeilor devine astfel o consecință și un factor de creștere economică în același timp. Pentru autori, o economie ce dispune de un nivel inițial de capital ridicat

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
relativă a femeilor devine astfel o consecință și un factor de creștere economică în același timp. Pentru autori, o economie ce dispune de un nivel inițial de capital ridicat (țară bogată) merge spre un echilibru cu un venit înalt, slabă fertilitate și salariu relativ ridicat al femeilor. Îmbătrânirea populației și consecințele sale asupra creșterii relative și potențiale În 1965, Simon Kuznetz, specialist în creșterea economică, insistase deja asupra rolului creșterii demografice în privința creșterii PIB-ului, creșterea populației mărind "forța productivă" a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
depinde deci de evoluția a trei elemente: resursele în mână de lucru (n+l) în număr de ore lucrate, productivitatea globală a factorilor și coeficientul de capital. Evoluția resurselor de mână de lucru rezultă din tendințele demografice în materie de fertilitate, mortalitate, rată a ocupării și sold migrator și din rata de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este în special dependentă de impactul dezvoltării noilor tehnologii și în fine cea a coeficientului de capital provine foarte mult din

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
familiale de a facilita adecvările indispensabile. O privire generală asupra politicilor familiale europene cuprinse în aptitudinea lor de a înfrunta noile provocări ale demografiei va încheia acest capitol. Politici familiale și evoluții recente ale contextului demografic Dacă indicele sintetic al fertilității este în mod global stabil în Franța, după cum am văzut, de doi copii pe femeie (mult mai ridicat decât media europeană, care este de ordinul a 1,6), schimbarea principală provine de la vârsta femeilor în momentul procreării. Fertilitatea a fost

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
sintetic al fertilității este în mod global stabil în Franța, după cum am văzut, de doi copii pe femeie (mult mai ridicat decât media europeană, care este de ordinul a 1,6), schimbarea principală provine de la vârsta femeilor în momentul procreării. Fertilitatea a fost împărțită la 3 în 30 de ani pentru femeile cu vârste cuprinse de la 15 la 19 ani; ea a fost împărțită la 2 în 20 de ani pentru femeile cu vârste cuprinse de la 25 la 29 ani; ea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]