537 matches
-
cuvine a-l considera mai degrabă un precapitalist. (...). Evul Mediu nu a cunoscut capitalismul. Sistemul său economic și social a fost feudalitatea și în cuprinsul acestui context acționau comercianții. Dar aceștia au contribuit la spargerea structurilor feudale, la ruinarea lor". Feudalismul cedează în primul rând sub presiunea banului și îmbogățirii. Banul pătrunde peste tot și schimbă lumea. Chiar dacă nu putem discuta în adevăratul înțeles al conceptului despre capitalism, elemente ale acestui nou mod de producție pot fi găsite peste tot în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cât și pe orizontală, atât în plan intern cât și internațional. Pentru prima dată în istorie oamenii își propun să lupte cu lipsurile și sărăcia, cu frica și grijile lor ancestrale. Unul dintre fenomenele specifice ale perioadei de trecere de la feudalism la capitalism îl reprezintă vagabondajul. Condițiile sociale care au dus la apariția sa sunt enumerate de către Marx și Engels în opera lor ,,Ideologia germană": apariția manufacturilor; desființarea armatelor feudale care apărau diferiți feudali de pericole interne sau externe; ameliorarea condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oameni ocupați. De asemenea, aristocrația, aflată la putere nu avea soluții de tip economic, fiind ,,lipsită de idei privind îmbunătățirea condițiilor existente"44. Marx și Engels arată: ,,Chiar de aici se vede că acest vagabondaj este strâns legat de descompunerea feudalismului. Încă din secolul al XIII-lea au fost perioade de felul acesta, dar abia la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, acest vagabondaj capătă un caracter general și de durată. Vagabonzii aceștia erau atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hârtie, va urma și va susține această expansiune. Chiar dacă uneori istoria face întoarceri în timp nu putem discuta despre un recul al civilizației. Odată cu capitalismul, problema umană însăși va lua o dimensiune de neimaginat altădată. Michel Beaud arată 58 că feudalismul poate fi considerat ca fiind definitiv instalat în Europa de Vest abia în secolul al XI-lea. Acum se cristalizează trăsăturile sale distincte și anume: organizarea producției medievale în agricultură bazată pe robie, muncă forțată și corvoadă, dar și extorsiunea muncii suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în substanța acestei religii, a noastre. 348 Karl Marx însuși recunoaște particularitățile capitalismului american ca fiind unice și inimitabile: ,,Carey este singurul economist original din America de Nord. El aparține unei țări în care societatea burgheză nu s-a dezvoltat pe baza feudalismului, ci a început de la ea însăși; în care ea nu apare ca rezultat al unei mișcări care a durat secole de-a rândul și care a supraviețuit vechii societăți, ci ca punctul de plecare al unei noi mișcări, iar statul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
alte popoare raportul are o tendință spre subiectivitate, prin aceea că norocul se explică ca un produs al finalității personale, dacă nu chiar al existenței personale". Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 677. 1 Feudalismul este un concept care vine de la cuvântul feodum, ce avea înțelesul de pământ, fief, proprietate, spațiu de organizare și conducere politică și economică în care feudalul, stăpânul, era suveran. Iată ce spune Fernand Braudel, ,,Seniorul a primit de la rege, suveranul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trebuie să plătească răscumpărarea către senior; - cu prilejul investirii în rangul de cavaler al fiului cel mare; - cu prilejul căsătoriei fiicei celei mari; - când seniorul pleacă în cruciadă", Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 16. Feudalismul este un tip de organizare socială, o etapă a evoluției umane, specifică lumii occidentale, europene. "Evul Mediu" este un termen folosit pentru prima dată de către Horn din Leyda, la 1667, cu sensul de regiune unde domina latina preoților și erudiților
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-lea și al X-lea și sărăcia de început a unei Europe care a trebuit să lupte zilnic pentru a supraviețui", Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 14. 9 "Trebuie să fim lămuriți în legătură cu ceea ce feudalismul n-a fost. El n-a fost o economie naturală, adică o economie de auto-subzistență. Feudalismul Europei Occidentale s-a dezvoltat din dezintegrarea unui imperiu, o dezintegrare care nu a fost niciodată totală în fapt, și nici chiar de jure
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lupte zilnic pentru a supraviețui", Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 14. 9 "Trebuie să fim lămuriți în legătură cu ceea ce feudalismul n-a fost. El n-a fost o economie naturală, adică o economie de auto-subzistență. Feudalismul Europei Occidentale s-a dezvoltat din dezintegrarea unui imperiu, o dezintegrare care nu a fost niciodată totală în fapt, și nici chiar de jure. Mitul Imperiului Roman încă mai furniza o anumită coerență culturală și chiar juridică aici. Creștinismul a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
despre naturalwirtschaft (economie naturală), geldwirtschaft (economia bani) și kreditwirtschaft (economia de credit). Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 332. 19 Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 334. 20 Wallerstein are o părere contrară: ,,Feudalismul ca sistem nu trebuie așezat în antiteza comerțului. Dimpotrivă, până la un punct, feudalismul și expansiunea comerțului merg mână în mână".Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 27. 21 Claude Simon, Băncile, Editura Humanitas, București, 1993, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 332. 19 Jacques Le Goff, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 334. 20 Wallerstein are o părere contrară: ,,Feudalismul ca sistem nu trebuie așezat în antiteza comerțului. Dimpotrivă, până la un punct, feudalismul și expansiunea comerțului merg mână în mână".Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 27. 21 Claude Simon, Băncile, Editura Humanitas, București, 1993, p. 12. 22 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 114-115
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de altă parte, regalitatea a fost supusă, din timpuri mitice, unui joc al hazardului, între incest, violențe de tot felul, certuri, invidie, ură pe de o parte, și vigoare, stabilitate, seninătate, pe de altă parte. Regalitatea, cel puțin la sfârșitul feudalismului, rămăsese structurată pe jocul violenței sacralizate.202 Nu acest aspect este avut în vedere, însă, în Hamlet. Eventual, doar prin prisma deznodământului și a piesei în piesă, adică a asumării măștii, se poate detecta un mise en abyme al topos
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
The unmaking of an ethnic identity: Transylvania’s Germans”, American Ethnologist, vol. 12, 4. Verdery, K. (1994), National Ideology under Socialism: Cultural Politics in Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley. Verdery, K. (1996), „A Transition from Socialism to Feudalism? Thoughts on the Postsocialist State”, What Was Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, Priceton. Weber, M. (1994), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București. Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietictc "Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de profundă prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o varietate politică ce dezvăluie multiple manifestări 25. În acest proces de centralizare și formare a monarhiilor moderne, faza monarhiei stărilor exprimă în parte cum deja am mai subliniat imposibilitatea monarhiei de a redobândi puterile fragmentate în cursul veacurilor de feudalism și de a face față tuturor sarcinilor statului 26. În termenii noului stat, care triumfă în lumea europeană a secolului al XIV-lea, se înțeleg nu numai instituțiile constitutive ale stărilor teritoriale sau imperiale, ci întregul complex de forțe pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Al. Herlea, Val. Șotropa, I.N. Floca, în Mitropolia Ardealului, XXI, 1976, nr. 7-9. Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. Bichicean, Gheorghe, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003. Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. III (Feudalismul II), Edit. Științifică, București, 1958-1963. Filiala Județeană a Arhivelor Statului, Sibiu, Colecția de documente medievale; Colecția de documente Brukenthal A1-5 și Q1-4; Fondul Magistratul orașului și scaunului Sibiu. Costin, Miron, Opere, Ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1940. Magyar T(rténelmi Tár, Harmadik K(tet, Eggenberger Ferdinánd Akad. K(nyvárusál, Pesten, MDCCCLVII. Monumenta Hungariae Historica. Magyar Történelmi emlékek, Elsö Kötet (1441-1538), Pest, 1857. Pascu, Ștefan, Hanga, Vladimir, Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. II (Feudalismul I); vol. III (Feudalismul II), Edit. Științifică, București, 1958-1963. Szabó, Karoly, Székely Oklevéltár, vol. I (1211-1519); vol. II (1520-1571), Cluj, 1872-1876. Szilágiy, Sandor, Erdélyi Országgy(lési emlékek t(rténeti bevezetésekkel. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, els( K(tet (1540-1556), Budapest, 1876
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Tár, Harmadik K(tet, Eggenberger Ferdinánd Akad. K(nyvárusál, Pesten, MDCCCLVII. Monumenta Hungariae Historica. Magyar Történelmi emlékek, Elsö Kötet (1441-1538), Pest, 1857. Pascu, Ștefan, Hanga, Vladimir, Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. II (Feudalismul I); vol. III (Feudalismul II), Edit. Științifică, București, 1958-1963. Szabó, Karoly, Székely Oklevéltár, vol. I (1211-1519); vol. II (1520-1571), Cluj, 1872-1876. Szilágiy, Sandor, Erdélyi Országgy(lési emlékek t(rténeti bevezetésekkel. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, els( K(tet (1540-1556), Budapest, 1876; Második k(tet (1556-1576
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Istoria evului mediu, vol. I, Europa apuseană, P. I-II, București, 1993. Idem, Le problème du patriciat dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH, nr. 1/1976, pp. 35-40. Idem, Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras din culegerea SAI, vol. XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa apuseană în secolele X-XIII, în RI, Serie nouă, 1990, nr. 1-2, București, pp. 165-176. Idem, Urmările marii migrațiuni a popoarelor pentru Europa apuseană, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1. 763 Dipl. Leop. (Prefață), III/II, p. 483. 764 A se vedea Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 66-72. 765 Diploma leopoldină (în continuare: Dipl. Leop. ), în "Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. III (Feudalismul II)", Edit. Științifică, București, 1958-1963, pp. 483-484. 766 Ibidem, p. 484. 767 Ibidem. 768 Ibidem, p. 485, §5. 769 Ibidem, §7. 770 L. Gyémánt, Transilvania între 1690-1790, în "Istoria României. Pagini transilvane", Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
contemporani ai teoriei conflictului se numără Max Weber, Talcott Parsons, Lewis A. Coser, Randall Collins și Ralf Dahrendorf. Max Weber (1926/1992; 1962) distinge între trei ideal-tipuri de dominație și autoritate politică: harismatică (familială și religioasă), tradițională (patriarhală, patrimonială, specifică feudalismului) și legală (reprezentată prin birocrație). Autorul sugerează că, prin procese de raționalizare, evoluția socială către birocratizare este inevitabilă. Chiar dacă Weber este de acord cu Marx în privința importanței distincției dintre clasa muncitoare și clasa capitalistă, autorul argumentează că în societățile capitaliste
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
entuziasm necontrolat unele doctrine astăzi demodate, și publiciști care îi secondau în presă cu un semidoctism agresiv, se grăbeau să acuze Biserica națională de „reacționarism” și „obscurantism” față de progresul social și de luminile științei. Prin reacționarism se înfiera în Apus feudalismul catolic, iar prin obscurantism Inchiziția romană. Mimetismul intelectual nu găsea în istoria ortodoxă nici violente opoziții ecleziastice față de reformele sociale, nici ruguri aprinse pentru frigerea savanților și a filosofilor. Totuși, fantoma conflictului trebuia agitată pentru a pregăti o generație streină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scandalizează și astăzi simțul moral și pe lângă aceea a unui absolutism politic, care a dus la cel mai arbitrar exces de putere, e sângeroasa intoleranță cu care s-a opus progresului științific. Calificativul de reacționar i se aruncă din pricina sprijinirii feudalismului împotriva unor mai, largi drepturi politice și sociale; calificativul de obscurantist i se aruncă din pricina violenței cu care a căutat să înăbușe cercetarea științifică. Setea de a ști e înnăscută în firea omenească și ea se poate întemeia pe însuși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
proporțiile pe care le are, dacă romanocatolicismul medieval n-ar fi făcut marile greșeli istorice pe care le-a făcut. Ostilitatea stârnește ostilitate și negația stârnește negație. Curentele moderne de eliberare politică de sub puterea absolutismului medieval, de dreptate socială împotriva feudalismului, de umanism neopăgân împotriva disciplinei creștine, își găsesc expresia într-o filosofic sarcastică și impioasă, într-o artă și literatură satirică, într-o știință care, evadând din propria-i metodă, vrea să construiască o nouă imagine a lumii, contrară celei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
confiscarea averii), în timp ce săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau: moartea, galera pe viață și exilarea pe viață. Ele atrăgeau moartea civilă și confiscarea tuturor bunurilor infractorului. Pedeapsa cu moartea se executa în mod diferit, însoțită de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]