540 matches
-
2, pl. 1/6. 170. Vutcani (comuna Vutcani), județul Vaslui a) Vladnic: la circa 300m sud-sud-vest de locul în care s-a aflat Schitul Vladnic, în apropierea ruinelor unei cetăți de pământ (posibil de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170. Din cele 367 de puncte arheologice, majoritatea lor fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pentru a ilustra tipul de mormânt roman, prezentăm obiectele ce au aparținut probabil vreunui soldat: scheletul a fost așezat într-o groapă simplă, cu capul spre vest și mâinile de-a lungul corpului; lângă genunchiul stâng s-a găsit o fibulă de bronz, cu capete de ceapă și piciorul frumos dorat, lângă femurul stâng s-a găsit inelul unei catarame de argint, fără placă și spin, iar pe un deget de la mâna stângă un inel de argint fără piatră. La picioare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Hercules (286-305). O statistică a mormintelor cu inventar, din secolul V, ne arată că cele mai multe pot fi atribuite lumii de cultură provincială romană. În acest secol inventarul inhumațiilor (morminte de tip roman) se reduce la prezența unui singur obiect, vas, fibulă, cataramă. Pe suprafața necropolei sunt plasate și morminte de caracter „barbar“. Astfel, inventarul mormântului unei femei, al cărei schelet a fost deranjat de un alt mormânt din secolul VI, se prezintă astfel: în poziție normală nu a rămas decât partea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sus fiind strânse și puse în partea dreaptă a trupului. Podoabele, câte s-au mai găsit atunci, au fost masate între oasele-pachet. Obiectele de inventar sunt constituite dintr-un colan din sârmă de bronz, doi cercei rotunzi din argint, o fibulă din argint (des răspândită în secolele III-IV), mărgele de diferite forme și materiale în număr de 135 de bucăți. Inventarul unui mormânt din această necropolă, de secol VI, se prezintă astfel: 1) o cataramă masivă din bronz și două monede
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic constă în obiecte de factură tipic romano-bizantină: ceramică, vase de lut și de sticlă (frecvente în morminte), opaițe (cu o singură excepție, toate aparțin secolului IV), căni, vase pentru unguente, amfore, un urcior, fibule, centuri și catarame (ornament în formă de pește, secolul V), obiecte de podoabă din aur (pandantive, coliere, cercei simpli, secolul IV), din argint (cercei, secolul IV) și bronz (cercei, secolul V) tipice regiunilor pontice de nord-est; brățări simple de argint
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
erau foarte variate: 30 orientate SV-NE, 20 V-E, celelalte prezentau alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os de animal
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
coemeterialis. 8.2. Alte descoperiri Pe cuprinsul necropolei (excluzând mormintele) au fost descoperite numeroase bucăți de sculptură arhitectonică (capiteluri, baze și resturi de coloane, plăci și balustrade pentru porți etc.), un mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, cercei, inele), fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii, ca și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii și cu alte diferite simboluri creștine, integrează inventarul descoperirilor ce au fost datate în secolele IV-VII. 9. Niculițel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice cât și monedele permit datarea necropolei în secolul IV. Într-un mormânt (M37/1981, o fibulă pare că poartă un simbol creștin (cruce dublă). În alte două morminte săpate în 1982, s-au descoperit două catarame de bronz: pe armătura uneia (din M7) se află o inscripție punctată KURIE BOHQIEON ( Doamne, ajută!), alta în formă de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe armătura uneia (din M7) se află o inscripție punctată KURIE BOHQIEON ( Doamne, ajută!), alta în formă de cruce (M22). S-au mai descoperit și unele monede (din timpul împăraților romani Maximianus (286-305), Licinius (308-324), Constantin (306-337), Constantius II (337-361), fibule (de tipul cu butoni în formă de ceapă) și alte materiale care permit datarea acestei necropole în secolul IV; s-au mai cercetat și unele morminte din secolul IV. Între anii 1987-1988, la sud de orașul antic, între actuala str.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a picioarelor a fost semnalată și la Miticeni, într-un mormânt aparținând orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în: opaițe, vase de sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine, din epoca respectivă, care înainta tot mai mult în sufletul poporului tomitan. În M37 s-a descoperit o fibulă din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine, din epoca respectivă, care înainta tot mai mult în sufletul poporului tomitan. În M37 s-a descoperit o fibulă din bronz al cărui picior este decorat cu o cruce dublă. Este un exemplar unic pentru secolul IV. La Apahida (jud. Cluj) este atestată o fibulă din același tip, din aur, având ca decor același motiv al crucii; datată în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înainta tot mai mult în sufletul poporului tomitan. În M37 s-a descoperit o fibulă din bronz al cărui picior este decorat cu o cruce dublă. Este un exemplar unic pentru secolul IV. La Apahida (jud. Cluj) este atestată o fibulă din același tip, din aur, având ca decor același motiv al crucii; datată în a doua jumătate a secolului V. 10.5. Observații Dintre elementele care sprijină caracterul creștin al necropolei, amintim următoarele: 1) orientarea V-E a mormintelor; 2
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care sprijină caracterul creștin al necropolei, amintim următoarele: 1) orientarea V-E a mormintelor; 2) orientarea scheletelor cu fața spre est, după obiceiul creștin; 3) așezarea mâinilor pe piept, pe abdomen sau pe bazin; 4) simbolul creștin (crucea dublă) de pe fibula din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut creștin; 7) descoperirea la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întregi sau fragmentare, inscripții etc.; 6) la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea): bazilica, inscripții etc.; 7) la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea): bazilici creștine, cripte, mormintele (poziția și orientarea defuncților), cruciulițe de aur, o anumită frecvență în redactarea crucii pe fibule ori fragmente de vase și multe alte diferite simboluri creștine; 8) la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintele (poziția și orientarea defuncților), cruciulițe de aur, o anumită frecvență în redactarea crucii pe fibule ori fragmente de vase și multe alte diferite simboluri creștine; 8) la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine din secolele IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de bronz (Capidava), cruciulițe de plumb (Capidava, Pârjoaia) și cruce de calcar (Callatis), cruci săpate în piatra unor morminte (Callatis etc.) și cercelul cu cruce (Beroe); 3) catarama cu ornamente creștine (Tomis) și sculpturile cu caracter creștin (Sucidava, Tomis etc.), fibulele ornamentate cu semnul crucii (Histria); 4) picturile (Halmyris) și inscripțiile creștine (Callatis, Capidava, Dinogeția, Halmyris, Noviodunum, Niculițel, Tomis), capitelurile din marmură cu semnul crucii (Ibida, Salsovia) și stelele funerare (Callatis, Tomis, Ulmetum) etc. Înlocuirea vechii religii cu creștinismul, în secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de păsări. Raclele cu oseminte, relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de bronz din secolul al XI-lea, măștile din cupru aurit din secolul al XIII-lea, dalele funerare, statuile tombale ale lui Blanche de Champagne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ale legendelor” - cum precizează naratorul anonim -metopolisienii obișnuiesc să judece fiecare om printr-un timp al lui rămas în urmă. Unul dintre protagoniștii romanului, generalul Marosin, a încremenit în tiparul unui eveniment de mult încheiat: dragostea lui de tinerețe cu Fibula Serafis. Endemică în lumea fictivă a lui B., preocuparea stăruitoare pentru arhirealități are un caracter paradoxal. Relațiile dintre originale și copiile lor - fie că e vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
a lui B., preocuparea stăruitoare pentru arhirealități are un caracter paradoxal. Relațiile dintre originale și copiile lor - fie că e vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul lui Emil Havaet, de bijuteriile Fibulei Serafis sau chiar de identitatea unor personaje ca Fibula însăși, Zoe Porfirogeneta, Filip Lăscăreanu-Umilitul sau Sultana Mavrocordat - sunt foarte alambicate. De cele mai multe ori, realitatea originară pare să existe anume ca să facă posibilă devierea în raport cu ea. Iau astfel naștere serii întregi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
caracter paradoxal. Relațiile dintre originale și copiile lor - fie că e vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul lui Emil Havaet, de bijuteriile Fibulei Serafis sau chiar de identitatea unor personaje ca Fibula însăși, Zoe Porfirogeneta, Filip Lăscăreanu-Umilitul sau Sultana Mavrocordat - sunt foarte alambicate. De cele mai multe ori, realitatea originară pare să existe anume ca să facă posibilă devierea în raport cu ea. Iau astfel naștere serii întregi de copii sau de urmași, la limită uzurpatori sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]