2,319 matches
-
Ca și în studiile despre poezia populară, cel despre basm ocolește metodele genetică, geografică și etnografică, fără să le ignore total, fără să le ignore "spiritul", și adoptă un alt tip de lectură, de analiză morfologică-funcțională, descoperind astfel un "sistem ficțional coerent". Cu deschidere largă spre studiile unor basmologi, Gh. Vrabie se adresează, în egală măsură unor critici literari ca Tzvetan Todorov, Jean Pouillon, Umberto Eco, Jean-Pierre Richard, pentru că și metodele criticii literare sunt operative în definirea specificității basmului. Accentul principal
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
a adus în viața publică românească a fost și redobîndirea posibilității de a vizita Balcicul. Un loc atît de des invocat și atît de puțin cunoscut, atît de prezent și de concret ca imagine mitico-simbolică și atît de abstract, de ficțional, ca realitate peisagistico-turistică, ocolit cu grijă de propaganda comunistă și invocat patetic de către cei care l-au mai apucat pînă prin anii '40, anticul Dionysopolis, adică actualul Balcic, părea nu doar interzis românilor din motive obscure, ci și suspendat, cumva
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
întinsa lucrare a lui Toma Pavel, dedicată Gândirii romanului. Intervalul e rezonabil. Aerul de noutate absolută, nu. Pentru că, de cele mai multe ori, indicațiile bibliografice coerente se opresc, în cazul profesorului american, la studii cu mult mai vechi ca, de pildă, Lumi ficționale (1986), Mirajul lingvistic. Eseu asupra modernizării intelectuale (1988) sau Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică (1996). Traduse, și ele, la distanțe mai mici sau mai mari față de edițiile inițiale, franceze ori anglo-saxone. Iar faptul că agenda culturală de la noi preferă
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
ale antropologiei romanești: ruptura dintre personaj și lumea largă care-i e ostilă, ireductibilitatea personajului la destinul său concret, rolul salvator al iubirii. Această structură s-a dovedit extrem de durabilă, dar la un nivel mai concret al intrigii, vechile lumi ficționale au devenit în cursul istoriei obiectul unor critici adesea violente, care au dus la refacerea totală a antropologiei sociale propuse de roman." Cealaltă latură, imanentistă întrucâtva, a terminologiei binare induse de Toma Pavel, are parte de o decriptare și mai
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
importată de la puterile răsăritene, iar scriitorul, instrument al noii religii, devine ,,un scrib" ce intermediază acceptarea dogmei. Paralel, apar însă creații care se abat de la regulile instituite de putere sau în care este sancționată, deconstruită tocmai mitologia oficială, diferitele strategii ficționale și resurse ale ficțiunii - între care se află și configurarea în subsidiar a unei contramitologii - evidențiind aspirația spre rostirea adevărului și făcând posibilă - în logica explicațiilor lui G. Durand - reechilibrarea biologică(eufemizarea răului), psihosocială(combaterea alienării) și antropologică(prin remitizare
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
le judică" (pp. 37-38). Amuzamentul inițial și înduioșarea ulterioară lasă loc respectului, stimei reale (cu o importantă componentă de gratitudine) față de acești oameni ai timpului lor, acționând consecvent și convergent pentru edificarea unui viitor național. În virtutea acestui scop, ei suplimentează ficțional istoria și forțează logica, reinventează și revalorifică tradiția, o expun retoric și persuasiv, ca pe o ramă solidă a noilor deziderate. "Împregiurările de acum", revendicările concrete ale muntenilor și moldovenilor luminați, nu trebuie văzute - arată cu aceeași prudență strategică Heliade
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
opiniile unor personaje din carte, de exemplu pe opiniile Despinei, care afirmă, printre altele: "Parcă ne-am afla în universul sticlos și alunecător al lui Dali". Citând-o cu evlavie pe Despina, Gabriela Gheorghișor susține, la rândul ei, că "universul ficțional construit de Mircea Horia Simionescu tinde să devină unul Ťdalinianť, fluid și elastic." Ne întrebăm pe cine va cita eseista de la Obsevator cultural când va comenta romanul Ion al lui Rebreanu. Teme fierbinți O disecție a temelor fierbinți, scandaloase, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
ale Americii. Profesor de informatică la Colegiu Hunter, al celebrei City University of New York, a devenit celebru în mediile științifice internaționale mai ales prin contribuțiile sale în domeniul matematicii fuzzy. Ulterior a extins logica "sistemelor vagi" la nivelul unor opere ficționale, perfect adaptate "logicii postmoderne" în care trăim. În romanele lui Constantin Virgil Negoiță principiul aristotelic al terțului exclus este abolit, limitele dintre adevăr și fals, bine și rău sunt variabile și necontradictorii. Albul și negrul nu există în stare pură
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
a adus în viața publică românescă a fost și redobîndirea posibilității de a vizita Balcicul. Un loc atît de des invocat și atît de puțin cunoscut, atît de prezent și de concret ca imagine mitico-simbolică și atît de abstract, de ficțional, ca realitate peisagistico-turistică, ocolit cu grijă de propaganda comunistă și invocat patetic de către cei care l-au mai apucat pînă prin anii '40, anticul Dionysopolis, adică actualul Balcic, părea nu doar interzis românilor din motive obscure, ci și suspendat, cumva
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
dată. Cea din urmă este invitată să îmbogățească experiența cinefilă de limbă portugheză adresată publicului român, întrucât cele două țări împărtășesc aceeași limbă vorbită. Filmele selecționate au fost produse în ultimul deceniu și au o abordare de tip documentar sau ficțional al aspectelor de actualitate ale unor țări precum Portugalia, Brazilia sau Angola. Evenimentul cinematografic are astfel titlul alternativ “Zilele filmului în portugheză” deoarece zonele aflate ân centrul atenției cinefililor depășesc granițele doar ale Portugaliei, însă păstrează în comun aceeași limbă
ICR anunță Zilele Filmului Portughez la București by Andries Bianca Emanuela () [Corola-journal/Journalistic/81139_a_82464]
-
volume și publicații) ce jignesc intelectul cititorului. Horia Gârbea pornește în sens invers față de teoreticienii care înțeleg textul ca pe o sumă fixă de coduri și convenții simbolice. El nu e interesat de atributele textuale ale personajelor, de natura lor ficțională și de structura confundată cu suportul de hârtie. Eroii literari sunt văzuți ca niște oameni în carne și oase, consistenți, tridimensionali. A-i descrie, pe diferitele lor coordonate, și a-i plasa în serii analogice și distributive, pornind de la opțiunile
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
Se poate adapta cu mare ușurință la specificul fiecărui gen, deprinzându-i regulile și găsindu-și motivația profesională pe un teren mult mai larg decât acela al vocației de dramaturg. Între eseistică și istorie literară, cartea de față tratează personajele ficționale ca pe niște ființe vii, caracterizând prin ele societatea în care trăiesc. E chiar un joc de societate, pasionant și amuzant, ce presupune nu doar o anumită specializare, ci un fond de cultură în sens larg. Cunoștințele literare sunt dublate
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
urbani (Călinescu în Enigma Otiliei și Bietul Ioanide) și suburbani (Barbu în Groapa). Cu câteva excepții, proza fantastică, onirică, alegorică e ocolită. Și aceasta deoarece pe autor nu-l interesează, cum spuneam, codificarea simbolică, refracția personajelor și a lumii lor ficționale; ci, dimpotrivă, punctele și liniile în care literatura se intersectează cu viața socială. Romanele lui Breban, de pildă, psihologic-abisale, nu sunt ofertante pentru o astfel de investigație. Fie că e vorba despre Cai, călăreți și atelaje hipo, de Avocați și
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
și în Cuțitul de aur. Doi arbori (salcâmul și salcia) și două păsări fantastice (cocoșul și dropia) devin însemnele sacre ale acestui loc lipsit de oricare alte infiltrații ale religiosului. Câmpia este, de altfel, un supra-personaj prezent în primele scrieri ficționale bănulesciene, în roman sau chiar în unele fragmente memorialistice. Configurația teritoriului bănulescian - același, inclusiv în proza eseistică, unde este prezent sub numele generic al Provinciei de Sud-Est - devine definitivă în Cartea de la Metopolis. Până atunci, proza scurtă a scriitorului impune
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Aurélien Demars, potrivit cărora o biografie detaliată a scriitorului-filosof „rămîne încă de scris”. Și aceasta, dincolo de tentative meritorii, deja existente, precum „biomonografia” realizată de Bernd Mattheus sau proiectul nefinalizat al regretatei Ilinca Zarifopol-Johnston... Autoarea lasă a se înțelege că texte ficționale precum piesa Mansardă la Paris cu vedere spre moarte a lui Matei Vișniec sau romanul lui Bruno de Cessole, L‘heure de la fermature dans les jardins d’Occident, constituie scenarii mai plauzibile pentru „biografia” celui care, deși a refuzat să
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
din nevoi didactice? Dintr-o necesitate interioară? Dintr-o nevoie de clarificare a propriilor opțiuni? Destul de devreme mi-am dat seama că nu trebuie să scriu decît atunci cînd sunt sigur, dar absolut sigur, că am ceva de spus. Lumi ficționale a fost răspunsul meu la teoria la modă în anii ’60 conform căreia textul literar nu vorbește despre lume, ci despre el însuși. Eu însă, cînd citeam un roman sau mergeam la teatru, nu o făceam ca să examinez structurile textuale
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
fascinat ca pe vremuri de postumele lui Eminescu. Iar din literatura juneței mele, nu pot uita Bietul Ioanide de Călinescu, Moromeții de Marin Preda și Groapa lui Eugen Barbu. Cărțile care v-au făcut cunoscut publicului din România sunt Lumi ficționale, Mirajul lingvistic, Arta Îndepărtării. Cum ați resimțit reîntâlnirea, după 1989, cu literatura română, cu publicul ei cititor? Fiecare vizită făcută în România după 1990 a fost o imensă bucurie: tinerii continuă să citească, scriitorii să scrie, filosofii să gîndească și
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
facă pasul de la urzeala pe spații mici, încântată de izbânzile sale iuți, la construcția amplă și pretențioasă a unei structuri înaintând desfășurat pe mai multe planuri și visând să impună propria lume, alături de și complementară lumii „reale” și altor lumi ficționale. La capătul lumii, roman al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de culoare în cenușiul umanității comuniste. Remarcabile sunt, în schimb, fragmentele de proză foarte scurtă din Până la capătul liniei. Scriitorul renunță aici nu doar la imboldul metaliterar, ci și la orice mistificare ficțională. Simple decupaje de real - o amintire, o după-amiază în casa unei rude dispărute sau un discurs despre un prieten regăsit pe o rețea de socializare - constituie pentru Petre Barbu subiecte potrivite pentru câte o mărturisire extrem de personală. Absența spectacolului tematic
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
zgomotos și indiferent al capitalei”. Ea se substituie planului real evadând în planul imaginarului spre a se lăsa purtată de fabulos. Trăirea în lumea ideilor Ăintenția exagerată și puternic subliniată de autoare în lucrările cu caracter confesiv) deschide planul narativ ficțional. Eroina devine naratoarea omniscientă și omniprezentă a personajelor identificate aleatoriu pe stradă băiatul, posesorul/posesoarea unui revolver, mâna crescândă a acestuia, femeile din automobile, bătrânul cu ochelari, chiar ea). Oamenii străzii devin protagoniștii unor evenimente care sunt regizate de Manuela
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
emblematic diversele dimensiuni ale universului domestic, ale acelui spațiu pe care și-l creează ea însăși privilegiat, înconjurându-se cu minuțiozitate de lucruri care să-i stimuleze privirea și să-i confere confortul spiritual pentru a-și putea zămisli lumile ficționale multiple, mici alcătuiri monadice în care viața pare să-și reveleze o anumită calitate. Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
et ses versions en français: figures de style et traduction Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Romanul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu * Teotihuacan (vechi oraș aztec): "Locul (templul) unde omul devine Zeu." ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fost mai greu, pentru că primele pagini mai păstrau câte ceva din metehnele mai vechi, dar se cunoștea o exigență și o rezervă mai mare în fața cuvântului și a construcției narative. Aceeași Karina, victimă iremediabilă a himerei sale erotice, amestecând realul și ficționalul (mai ales pe finalul cărții), introspectivă până la limita suportabilului. De această dată cu un reazem necesar în Ana, prietena sa, personaj creat mai mult din nevoia de a așeza un punct de echilibru, un reper la care să se întoarcă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
uneori - o radicalitate susceptibilă de schizoidie. Abordarea celebrei "competiții continue" invocate de Gheorhe Crăciun deține, de departe, supremația: În aceste condiții, nu ar fi poate inutil să plasăm articolele și studiile lor teoretice sub același regim care se aplică lumilor ficționale. Discutarea Ťficțiunii teoreticeť s-ar putea dovedi din multe puncte de vedere un exercițiu util și, trebuie precizat, nu implică neapărat o tentativă de a minimaliza demersul lor. E adevărat că aceste texte pot trece drept automistificări conștiente, întrucât au
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
marketing și puțină pedagogie nu strică. Lăsând deoparte aceste nuanțări marginale, textele - în individualitatea lor - sunt teribil de vii. Memorialistică de cea mai bună calitate, credibilă, care scutește cititorul de activarea complicatelor procese interne de verosimil ori de ipocrizia pactului ficțional. Regina Maria deschide ciclul de povestiri-mărturii, marcând punctul de sus al volumului și - totodată - al titlului: Coroana regală. Avem astfel ocazia, dacă nu ne-am apropiat încă de jurnalul în trei volume al reginei - Povestea vieții mele, să cunoaștem femeia
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]