9,472 matches
-
oferind și alte amănunte, tot atât de pitorești, pe care nu le mai reproduc, pe scurt, cum e turcul și pistolul. După el, după acest scriitor român plin de umor și mai ales lucid, dacă ar fi fost în locul domnului Iliescu, ( o ficțiune, nu dăm cu parul) întâlnindu-se cu autorul unui Veac de singurătate, l-ar fi luat astfel: Stimate domnule etc. etc. la noi toată lumea v-a citit, vă citește cu pasiune, să știți că și noi avem scriitori bunicei, însă
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
toți, și dacă mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă acceptă ficțiunea, în general. Confratele, jucând rolul lui Iliescu, se clătinase dubitativ ca acesta, cum face dumnealui când nu prea este hotărât, așa-și-așa... Dar dacă, făcuse sudamericanul, un poet tânăr vă înjură cu talent, cu un talent formidabil, cu artă
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
simplu o nostalgie,... nostalghia?... Ceva ca dorul după un autor de romane de groază citite în adolescență și pe care ai vrea să le mai recitești o dată, numai de-ar fi reeditate... O sete veche de iluzii, de amăgiri, de ficțiuni captivante ce să te facă să uiți de existența ta în general ternă, băgându-te în sperieți ca odinioară?... Iar acest amic oarecum năstrușnic îmi mai vorbi de un obicei ciudat al cailor de călărie, al celor mai nărăvași, al
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
în copilărie își vedea, proiectate pe zidurile Castelului din Carei, imagini premonitorii, din filmele lui viitoare). Pentru că Mircea Săucan a fost destinat să fie nu "omul lor", ci omul propriei lui nebunii, nebunia de a trăi viața ca pe o ficțiune și ficțiunea ca pe o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
își vedea, proiectate pe zidurile Castelului din Carei, imagini premonitorii, din filmele lui viitoare). Pentru că Mircea Săucan a fost destinat să fie nu "omul lor", ci omul propriei lui nebunii, nebunia de a trăi viața ca pe o ficțiune și ficțiunea ca pe o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie; sau direct
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
lui viitoare). Pentru că Mircea Săucan a fost destinat să fie nu "omul lor", ci omul propriei lui nebunii, nebunia de a trăi viața ca pe o ficțiune și ficțiunea ca pe o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie; sau direct pe propria piele, ca într-o proză a sa; Mircea Săucan chiar
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
Pavel Șușară I. Mai întîi, puțină istorie Orașul Sf. Gheorghe mi s-a părut întotdeauna o ficțiune. În primul rînd, din pricina numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească astăzi cineva Sf. Gheorghe, iată o întrebare la care
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
le adune. ș...ț Iar acest excelent servitor își pierdea stăpânirea de sine, se așeza pe actele strânse și nu mai făcea nimic altceva decât să-și balanseze picioarele". Organizarea scenografică a imaginii vizuale nu rămâne la Kafka de domeniul ficțiunii, ci funcționează și în viața cotidiană. Citez doar două exemple menționate în Jurnal. Unul este descrierea lui Rudolf Steiner, celebrul antropozof. În 1911, la Berlin, acesta ținea conferințe, dar avea și un cabinet medical unde consulta, recomandând diete antropozofice. Kafka
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
deopotrivă implicat, comentatorul acesta provenit din confreria artiștilor trebuie să găsească linia subțire, dar ferm trasată, între subiectivitatea practicantului și obiectivitatea analistului, între "hipnoză" lirică și diagnostic critic. Esențial este ca din paginile lui metaliterare să apară nu o nouă ficțiune (fie ea și de bună calitate), ci o sumă de radiografii exacte, în care să regăsim structura și statura valorică a creatorilor de poezie. Prin larga ei cuprindere, originala antologie Ocolul României în 80 de poeme cu un jurnal de
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
către romani, unde apostolul pune în contrast viața în desfrîu cu viața în Hristos. Aceste cuvinte i s-a părut lui Augustin anume scrise pentru el, hotărîrea de a se creștina fiind luată pe loc. E greu de spus cîtă ficțiune și cîtă realitate se află în mărturisirea lui, dar e cert că, în urma acestui episod, filozoful a renunțat la ideea căsătoriei cu concubina sa, și-a abandonat meseria de profesor și, lepădîndu-se de ambițiile lumești, a primit botezul. Ceea ce este
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
zănateci începand cu Cervantes, cu Shakespeare, o parte din marile sale creații, și maestrul meu Dostoievski; eu am procedat cam la fel, am proiectat pe o masă nevăzută o realitate... inventată de mine... și ca urmare, romanele mele sunt fiction... ficțiune. Și... foarte rapid eu m-am debarasat de elementele biografice, ele se găsesc în primul meu roman Francesca, și, în colocviile romanului pe care le-am organizat eu, am propus ca un barem al profesionalismului în proză, un roman, Eliberarea
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
și... cei mari, Marcel Proust, Joyce, Faulkner, Thomas Mann, maeștrii secolului XX ai romanului, fac în acest fel, adică propunînd ei o altă realitate, un alt real. Augustin Buzura: Ceea ce spuneați dvs. este valabil cînd construiești un personaj, restul e ficțiune, de fapt toate subiectele romanului, de când există roman, sunt cam aceleași, temele sunt cam aceleași, dar fiecare dă culoarea epocii, culoarea filosofiei în care crede; iar restul... aceste mici amănunte pe care le vezi construiesc un personaj, poți să-l
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
acru pe care-l răspîndea și pe care și astăzi aș putea să-l recunosc fără să mă înșel, Ťmadlenăť fără farmec a unui socialism cum nu se poate mai real." (p. 135). Remarcăm și unele intrări de poetică - genuri, ficțiuni - alese intenționat la plural pentru o mai mare relativizare și diversitate, metalepsă pentru a semnala unul din efectele ei perverse și a completa astfel monografia dedicată acestei figuri. în peneluri sînt interesante considerații despre stilul personajului care, adeseori, este confundat
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
să o cunosc personal pe autoare pentru a putea să mă las înconjurată de lumea fascinantă a cărților ei. Astfel, experiența lecturii ultimului ei roman poate să se înscrie într-un teritoriu privat, mai ales că bucla dintre realitate și ficțiune pare a se fi închis pentru a lăsa să se scurgă, printre zonele ondulate ale trăirii, dimensiunea fictivă și destinul asumat al scriiturii. Inițial, am citit romanele semnate de Florina Ilis, ulterior mi-am dorit tare mult să o cunosc
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
scriiturii. Inițial, am citit romanele semnate de Florina Ilis, ulterior mi-am dorit tare mult să o cunosc pe autoarea empirică, revenind acum la dorința de a fi iarăși singură cu cărțile ei. De ce însă din această buclă se scurge ficțiunea în locul realității și al biografiei e greu de spus. în primul rând poate din cauză că Japonia din Cinci nori colorați pe cerul de răsărit îmi apare drept o ficțiune seducătoare, un construct sau un simulacru având mirajul vrăjitoresc al documentării și
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
iarăși singură cu cărțile ei. De ce însă din această buclă se scurge ficțiunea în locul realității și al biografiei e greu de spus. în primul rând poate din cauză că Japonia din Cinci nori colorați pe cerul de răsărit îmi apare drept o ficțiune seducătoare, un construct sau un simulacru având mirajul vrăjitoresc al documentării și al cunoașterii acestei lumi "străine" chiar din miezul ei. în al doilea rând datorită realității virtuale care, în carte, subzistă oricărei realități obișnuite, personajele construindu-și propriile versiuni
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
Nu întâmplător, amintesc aici că Florina Ilis și-a scris teza de doctorat pe subiectul literaturii virtuale și cyberpunk. Totuși, spațiul virtualității electronice este doar unul dintre aspectele cărții și este foarte bine că e așa. Dacă ar fi monopolizat ficțiunea, ambiția conturării unui astfel de spațiu ar fi fost sortită eșecului pentru că doar în joncțiune cu mitologicul și cu exoticul, virtualitatea se dovedește a nu ține strict de domeniul futurismului. Astfel, citind primele pagini ale cărții, vezi că ele nu
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
nevoie. Indiferent dacă este vară și, implicit, este festival sau dacă este toamnă și ritmurile devin solemne, mai degrabă diurne. Aici, poate mai acut ca niciunde, din punctul meu de vedere, poveștile se suprapun, se intersectează, se concurează, tot așa cum ficțiunea și istoria concurează realitatea. Aici, în iulie, timp de aproape o lună, fascinația teatrului este absolută. Nu există nici o concurență. Și asta de șaizeci de ediții... Dincolo de bani, mulți, aiuritor de mulți din perspectiva mea, dincolo de politică și politici culturale
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
ale mediului artistic, ale universului fizic și moral în care artistul se naște și se formează, și, finalmente, ale unei persoane determinate, în permanență pregătită să-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. În nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
din exil (cîteva nuvele foarte valoroase, care nu merită disprețul cam de neliterat al lui Avramescu). Prin acestea, Eliade este o parte a literaturii române. Și dacă ne amintim cîte din ideile operei sale științifice se află in nuce în ficțiunile lui ori în eseuri, nu putem să nu fim mirați de ușurința de mînă cu care Cătălin Avramescu îl exilează încă o dată pe Eliade. Grija față de om Cronicarul a aflat că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
asemenea operă le permite familiarizarea cu universul interior al scriitorului favorit, revelarea modului în care obsesiile, temerile și raționamentele omului se reflectă în operă. De asemenea cunoscătorii operei pot vedea geneza anumitor idei, modul în care ele sunt convertite în ficțiune. Este un exercițiu de sinceritate (pe care autorul, o mărturisește de câteva ori pe parcursul cărții, nu are curajul să îl ducă până la capăt), o zi a porților deschise pe șantierul de creație al unuia dintre importanții prozatori români de azi
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
desparte măsura. Așadar, vive le son... Cît despre canon, e evergreen ca o poveste. Ceva ce să citești cu plăcere. Și alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt așa de noi. De pildă, teoria rolurilor inversate. Cititorii consumă ficțiune, dar și personajele gustă lumea noastră. Alice în țara lucrurilor obișnuite: "Și ca cel ce se deșteaptă cu clipit te uiți în jur:/ O bucătărie mică prinde-n ochiul tău contur./ Ceașca de cafea pe masă, vase multe în chiuvetă
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
-l ajungă perdeaua de ploaie în mijlocul casei. Schimbarea climei nu-i spune nimic, depopularea României nici pe atât: vremea când fiecare românaș posedând câte un automobil vom avea douăzeci și două de milioane de mașini, nu-i pare de ordinul ficțiunii. Cum vor circula ele pe două sute douăzeci și doi de kilometri de autostradă nu e problema lui. Și pentru că a prins gust să nu întreprindă nimic pe gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
mare, nu prea există pauze de respirație. Or, se știe mersul pe sârmă devine de la un moment dat încolo obositor pentru cel care îl practică, dar și pentru cel care privește. Poate tema este prea aproape de noi, iar infuzia de ficțiune, insesizabilă. Fiindcă vedem cu groază că toate personajele și întâmplările din această carte fac parte din coșmarul nostru cotidian. (Mai) Nimic nu este ficțiune, toți ne izbim de nesimțirea tot mai agresivă a semenilor care tinde să ne transforme viața
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
practică, dar și pentru cel care privește. Poate tema este prea aproape de noi, iar infuzia de ficțiune, insesizabilă. Fiindcă vedem cu groază că toate personajele și întâmplările din această carte fac parte din coșmarul nostru cotidian. (Mai) Nimic nu este ficțiune, toți ne izbim de nesimțirea tot mai agresivă a semenilor care tinde să ne transforme viața într-un vis urât fără de sfârșit. Nesimțiții sunt un soi de aliens care pun în pericol specia umană și care acționează cu egală eficiență
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]