369 matches
-
văzut-o stând pe un scaun pe cerdac la ginerele ei Tomovici care era stăpânul fabricei de scaune din gara Fălticeni. Era o femeie bălană și foarte frumoasă. Costică Maxim sămăna foarte bine cu ea. Și ea i-a spus ficiorului ei Costică: "Au trecut pe aici învățătorii și unul din ei era cu opinci "și Costică Maxim i-a spus: Acela e învățătorul Ghiorghiță N.Rădășanu de la Bogata." Pe Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta, i-am cunoscut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa, șî va pleca înălt’easa-mpărăt’easa grosă, șî va face um ficior care va spuni «Vit’eazu d’e apă»”. Motivul peștelui ca remediu împotriva infertilității este frecvent întâlnit în basme, datorită asocierii sale cu „nașterea sau restaurarea ciclică”. Atrage atenția în fragmentul citat valoarea de imperativ a viitorului verbelor, specifică ursirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezentat ca o oaste împărătească pornită într-o expediție măreață. Genealogia eroului pare a fi un element important pentru reușita incursiunii în sacru, fiu de roman în această variantă, el este și om al muntelui, deci familiarizat cu centralitatea mitică: „Ficior de mocanî/ Și de moțilcan,/ Și de molidvău,/ Fost-ai viteaz rău”. Cioban muntean și voinic, tatăl său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creștere pe parcursul baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei provoacă admirație instanței narative și, prin ea, întreaga comunitate percepe natura excepțională: „Un voinic călare,/ Voinic iortoman;/ Pi-un cal dobrogean,/ Ficior de mocan./ Cu șoimii pe mână,/ De m-e de minună,/ Cu ogarii-n pază,/ De m-e de mirază,/ Cu Vidranainte,/ Ca un om cuminte” (AlexandrovățTimocul sârbesc). Cel mai important însoțitor este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și iadul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e coada veacului?” răspunde: „Când n-ascultă soră mic’/Soră mic’ de soră mare,/ Și fiicuță de măicuță,/ Și ficior de tată-său,/ Atunci îi coada veacului,/Sfârșitul pământului” (Sânmiclăușul Mare). Principiul holomorfic este aici mai clar ca oriunde, căci familia divergentă devine metafora dezordinii cosmice, la fel cum nunta de la capătul inițierii creează un univers cu puteri noi. Deși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitice a existenței masculine. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru Căciulă din balada omonimă I (29) înoată singur, depășind pariul profan lansat la „birt în cale”. Toți ceilalți voinici se îneacă, „El, ficior de țară,/ El marea-mi trecea/ Din genunchi în coate,/ Cum altu nu poate,/ Cu olba-nchinând,/ Din trâmbiți zicând,/ Cu lula fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami!” (DrăgoieștiSuceava). Fie că animalul asimilat forțelor regeneratoare ale apei este sacrificat, fie că însăși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care trebuie să o recunoască inițiatul.. Cocoșul este activ în modelarea destinului inițiatic, el are rolul unui „denunțător al celor răi”. Abilitatea lui de a vorbi nu miră pe nimeni, când strigă de pe gard al cui este pantoful marital: „Cucuriguuu! Ficior d’i-mpărat! Fata moșn’iaguli într-o covatâ d’i cenușâ/ dupa ușâ” (Fundu Moldovei - Suceava), feciorul de împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de trecere se încheie pentru a se deschide ceremonialul nupțial. Capacitatea lingvistică a animalelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa, șî va pleca înălt’easa-mpărăt’easa grosă, șî va face um ficior care va spuni «Vit’eazu d’e apă»”. Înșiruirea acțiunilor trebuie respectată întocmai pentru eficiență magică, iar aceasta face din repetiția copulativă o poruncă fermă. Fiecare acțiune este la fel de semnificativă cu cealaltă și nu poate fi eludată din desfășurarea rituală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus, că luna s-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să vezi, c-o apărut o fătuță, numai cu o cîrpă pe șolduri, încolo goală cum o fătat-o mumă-sa, și minteni o-nceput să țopăie, când încolo, când încoace. Și numai ce-o apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe fătuță și începu s-o smotocească, și s-o arunce în sus ca pe o pernă și ea-i cădea oblu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-ace[a] moșie. Un zapis făr[ă] de leat de la Nene[a] Breahnă și cu fimei[a] lui Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor]. Un zapis făr[ă] veleat de la Cîrstina Platoneasa cu ficiorii ei Man[a]sie și Todor au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt partea lor ce s-a alegi din Hilipeni. Leat 7157 [1649] de la Gavrilaș nepot Ioanei, nepot Gaftonii au vîndut partea Gaftonii din Hilipeni din partea de jos și Draga
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7157 [1649] de la Gavrilaș nepot Ioanei, nepot Gaftonii au vîndut partea Gaftonii din Hilipeni din partea de jos și Draga, fata lui Platon Tif au vîndut iarăși din partea din jos ce s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Pavel și Tiron au vîndut partea lor ci s-ar alegi din Hilipeni, drept 10 taleri, partea ce au avut de la Toader Melnit pos[telnic]. Leat 7162 [1654] dech[emvrie] 12, un zapis de la Toader V[e]liștar și ficiorii lui I[o]sip, și Vasîle și Ștefan au dat toată partea lor ce s-ar alegi din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea din jos din tot locul și au cumpărat-o Nan, ficior[ul] Ciobotarului și i-au dat 20 lei Leat 7171 [1663] mai 29 un zapis de la Nan Burnazu și cu fimeia lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintr-un bătrîn din partea din jos din tot locul și au cumpărat-o Nan, ficior[ul] Ciobotarului și i-au dat 20 lei Leat 7171 [1663] mai 29 un zapis de la Nan Burnazu și cu fimeia lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zapis de la Hilohie sin Andrei și cu fimeia lui Dochiea din sat din Cucuteni au dăruit toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-au dat rămași, să nu mai aibă treabă acei oameni cu partea tatălui lor lui Mihăilă. Leat 7[0]92 [ (5)84], ispisocul ce se află la răzași pe moșia Hilipeni. Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat pe acea ocină 20 de lei bani de argintu. și întocmiala noastră au fost mulți oameni buni, anume: Ionașcu sin Grasi (sic) ot Hilipeani și One Platon ot tam
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vie paisprezece galbini. și am vîndut-o dumisale de a mea bunăvoie de nimeni silit,nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul lui Platon și Ifrim Ticănău și Gavrila Zgăiban și Simion Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții și Vasile al Toaderesii și Dumitrașco Scrăii din Hilipeni. Dinaintea noastră a tuturora au fost aceasta tocmială. și mai de mare credință, ne-am pus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul lui Platon și Ifrim Ticănău și Gavrila Zgăiban și Simion Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții și Vasile al Toaderesii și Dumitrașco Scrăii din Hilipeni. Dinaintea noastră a tuturora au fost aceasta tocmială. și mai de mare credință, ne-am pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]