369 matches
-
norilor, În căderea florilor, Pe-a isvoarelor sunare, Pe de-apururi călătoare, La glas de privighitoare. Cum îngînă și visează, Genele-i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână îi cade; Doar prin somn mișcă piciorul Ca să-și legene ficiorul. Focu-n vatră se potoale, E-o căldur - așa de moale Și sub candela smerită Ea adoarme zugrăvită; Iar cămașa stă să-i cadă De pe umeri de zăpadă, De pe munții sânului, 95 {EminescuOpVI 96} Albi ca floarea crinului, Așa dulci și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a mai fost altă. Și asupra ei, Mări, că-mi vedeai Că în loc de cruce Soarele străluce. Și-avea-mpărăteasă 273 {EminescuOpVI 274} Tânără, frumoasă Ca floarea de nalbă, Ca lacrima albă, Pe fruntea senină C-o stea de lumină. Ș-avea trei ficiori Ca și trei bujori Vara-nfloritori. Frunzuliță tei, Da din ei tustrei Cine-mi era, cine Cu ochi de lumine, Cu statura naltă Ca dalia-nvoaltă, Gingaș de mijloc Și cu viers de foc? Îmi era Arghir Cel de trandafir Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Împărăteasa se ridică în toată măreața ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece și o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, și împărăteasa făcu un ficior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunei. Împăratul surâse, soarele surâse și el în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încît trei zile n'a fost noapte, ci numai senin și veselie, - vinul curgea din butii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pentru binele ce mi-ai făcut, că mi-ai scăpat copiii - a zis pajăra. - Să-mi spui unde-i smăul cu soră-mea. - Nici n-am văzut, nici n-am auzit. - Altmintrele nu-mi mulțumești. - Să șuier să-mi vie ficiorul, vântul de la răsărit. Ș-o șuerat ea odată ș-o venit un om - era statul lui de o palmă și barba lui era de un cot și călare pe-un iepure șchiop. Și-i zice pajăra: Statu-palmă Barbă cot Călare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scopul lor, de vreme ce știe că dincolo de Dunăre România nu are nici un teren pentru cuceriri. [27 iulie 1877] {EminescuOpIX 406} ["D. MAIOR VLADIMIR ANDREIEVICI... "] D. maior Vladimir Andreievici, cunoscut și sub numele de Osman Bey, carele după cum spun unii ar fi ficiorul lui Kibrizli Pașa din căsătoria acestuia c-o franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente constatăm că donatorii dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nominale ale catagrafiei din 1774 sunt lipsite de rigoarea exactității, iar numărul locuitorilor era cu mult mai mare decât ni-l indică cele două catagrafii din 1772 și 1774. Nu am preluat și nu am dat cifrele din rubricile „ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1774 sunt lipsite de rigoarea exactității, iar numărul locuitorilor era cu mult mai mare decât ni-l indică cele două catagrafii din 1772 și 1774. Nu am preluat și nu am dat cifrele din rubricile „ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rubricile în care satele noastre nu au avut cazuri. De asemenea, nu am cuprins în datele de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar neglijabil, căci la rubricile „ficiori” se adună 65 persoane; noi bănuim că sunt fără familie, deci persoane singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data de 3 august 1836 este înregistrat dosarul ce cuprinde documente ale unui proces purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între copii nu știa multe, și cum nu se dădeau biruiți, jos cu ei la pământ! Așa de meșter era la trântă, încât nu se găsea nimeni să-l întreacă sau să-l biruiască. Se dusese vestea în lume că ficiorul măriei sale e voinic și amarnic, iar adesea îi auzeai zicând: Ce-a fi de el când va ajunge mare? Se știe apoi că tatăl său, Bogdan-voievod, a fost omorât la o petrecere de Aron, care ajunse în urmă vodă. Cum
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
elementele cosmice antropomorfizate realizează schema narativă, participând, în același timp, la acțiunea propriu-zisă, având multiple valențe. Astfel, natura realizează cadrul parcursului inițiatic, vestind și prevestind destinul: "Lângă curtea aceea se afla un măr nalt și frumos, carele înflorea îndată ce sosia ficiorul babei acasă; și când se ducea de acasă, pica floarea. Mărul acesta era așadară sămnul cel mai bun de știa baba când îi vine feciorul acasă."92 Umanizată, natura poate fi un spațiu de trecere înspre altă lume a fantasticului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim! Un zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în care vie sînt patru pogoane și o fîrtă, cu livadă, cu casă, cu cramă și cu toate heiurile ce sînt trebuitoare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ciobul se desface În alte zeci de cioburi, și aleargă puii Într-acolo crezând că-s grăunțe bucățelele mici de oglindă În care abia Încape seninul cerului. Bum-budubum-budubum-budubum-bum! Se dă de știre! Tăăăt omu’ s-auză mâne de dimineață! Toți ficiorii să fie la sfat! Tăt omu s-auză! Bum-budubum-budubum-budubum-bum! Și aude și acum cum bate Folea În dobă, că i-a chemat drăguțu’ de Împărat, dar tunetul se pierde și cad aceleași frunze În groapa de unde nu poate ieși, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]