522 matches
-
creștin avea o vorbă bună, un sfat de îmbărbătare, încurajare și nu în ultimul rând, o binecuvântare părintească. Părintele Paisie nu era mulțumit cu o stare caldă sau rece în materie de credință, ci să ai permanent o stare de fierbințeală față de Dumnezeu, față de Hristos. Glasul Părintelui, vocea lui Hristos La sfârșitul spovedaniei, spunea astfel: „Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze; Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
sfârșit personal indizerabil autentic... Ceea ce remarc în mod categoric, este faptul că nu are loc nici vreun fel de insularizare faptică, ipotetică și sau poetică, oareșicum ar fi... Este o interferență culturală de excepție care nu ține nicigând cont de fierbințeala care amenință acest continent bătrân greu încercat și pe undeva miraculos prin faptul că mai există, într-o etapă de amplitudine împreunată cu una de solicitudine de unde nu te-aștepți... Aș merge, oarecum întâmplător până la urmă, drept în „Întâmplarea de
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
39...dar ceva miasme demoniace exală și exultă, parcă, și din zona lui Gavrea, cel care-l umilește, sălbatic, pe bietul credul, țiganul Ilarion Bujdea, promițându-i o “decorație” - promisiune care dezlănțuie, în sărmanul urgisit de soartă și oameni, o fierbințeală existențială tragică, pentru că și așa frustrările și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea asta, corectitudinea și omenia sunt calități perimate și cuvinte desemantizate...la care el, Ilarion Bujdea, însă, nu va renunța, se
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu torturați. Lacrimi de foc umezeau duios și deseori obrazii aprinși ai Moșului. Fierbințeala emoției ardea scâncetul înfășat în lumină al Pruncului. Mâinile Maicii Domnului se frământau neputincioase sub șuvoiul podidirile arzânde. Suspinurile Sfinților se posterneau în licăririle de jar ale rugilor. Cerurile însă, pregăteau în taină tămăduirea pământului... „Tot mai arde cerul sus-
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
creștin avea o vorbă bună, un sfat de îmbărbătare, încurajare și nu în ultimul rând, o binecuvântare părintească. Părintele Paisie nu era mulțumit cu o stare caldă sau rece în materie de credință, ci să ai permanent o stare de fierbințeală față de Dumnezeu, față de Hristos. Glasul Părintelui, vocea lui Hristos La sfârșitul spovedaniei, spunea astfel: „Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze; Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
creștin avea o vorbă bună, un sfat de îmbărbătare, încurajare și nu în ultimul rând, o binecuvântare părintească. Părintele Paisie nu era mulțumit cu o stare caldă sau rece în materie de credință, ci să ai permanent o stare de fierbințeală față de Dumnezeu, față de Hristos.Glasul Părintelui, vocea lui HristosLa sfârșitul spovedaniei, spunea astfel: „Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze; Domnul să vă ajute, Domnul să vă miluiască, Domnul să vă păzească de tot răul, Domnul să vă umple de bucurie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
un vis frumos. Te lua în brațe și vroia să dormi. Mângâietor,cu pleoapele-nchise Simțeai parfumul cald al sărutării Și te-adânceai în lumea ta de vise. Câte nopți-nalbite,câte sihaștrii! Când trandafirii roșii de pojar, Te-neca în fierbințeala și sudoare, Mâna mamei te-ngrijea cu hâr. În palma-i caldă bătea inima ta. Cand o chemai șosea tiptil.. În cântecul durerii,de lăcrimai, Cu drag alinta,un suflet de copil. Acestea nu-s decât fragmente- Amintiri, rupte din
CU DOR DE MAMA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379429_a_380758]
-
un vis frumos. Te lua în brațe și vroia să dormi. Mângâietor,cu pleoapele-nchise Simțeai parfumul cald al sărutării Și te-adânceai în lumea ta de vise. Câte nopți-nalbite,câte sihaștrii! Când trandafirii roșii de pojar, Te-neca în fierbințeala și sudoare, Mâna mamei te-ngrijea cu hâr. În palma-i caldă bătea inima ta. Când o chemai șosea tiptil.. În cântecul durerii,de lăcrimai, Cu drag alinta,un suflet de copil. Acestea nu-s decât fragmente- Amintiri, rupte din
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Șuvița somnului și-un vis frumos.Te lua în brațe și vroia să dormi.Mângâietor,cu pleoapele-nchiseSimțeai parfumul cald al sărutariiși te-adânceai în lumea ta de vise. Câte nopți-nalbite,câte sihaștrii!Când trandafirii roșii de pojar,Te-neca în fierbințeala și sudoare,Mâna mamei te-ngrijea cu har.În palma-i caldă bătea inima ta.Când o chemai șosea tiptil.. În cântecul durerii,de lăcrimai,Cu drag alinta,un suflet de copil. Acestea nu-s decât fragmente-Amintiri, rupte din copilărie
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ajuns la încheietura pulpelor, Ramona ne mai suportând această „tortură”, l-a prins de gât cu o mână și cu cealaltă de sub braț și la tras spre ea, șoptindu-i: - Te rog, sunt gata, nu mă mai tortura. Ia-mi fierbințeala ce-mi dogorește în tot corpul și mângâie-mi cuptorul cum nu ai făcut-o poate niciodată. Te doresc. Astă seară fă-mă fericită pe deplin. - Și eu doresc, draga mea, să fii fericită. Acum suntem împliniți. Nu ne mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374373_a_375702]
-
pe împăratul său. - Dacă aș știi că trăiește, dacă aș avea încredere că frații lui nu-i vor lua zilele... Cine știe ce s-a ales de Urâtul Pământului?! Oșteanul rămase alături de împărat până ce acesta căzu într-un somn adânc, răpus de fierbințeala bolii, după care părăsi palatul. Trebuia să dea de urma feciorului de împărat! Dacă nu pentru stăpânul adâncurilor, atunci pentru pacea împărăției și liniștea locuitorilor ei. Trăgea nădejde că acel prinț, așa cum nu semăna la înfățișare cu frații lui, nu
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
Ți-aș tot spune, dulci cuvinte, Stelele când pier în noapte, Alungând, luna ce minte, Rătăcită... printre șoapte. Ți-aș topi pe buze, dorul, Adunând nectar din sâni, Mângâind apoi piciorul, Ce mă vrea, de săptămâni. Și-n a coapsei fierbințeală, M-aș ascunde fericit, Fără urmă de-ndoială, Clipa, că mi sa-mplinit. Te-nfășor cu-a mea iubire, Tu, adânc, mă-ncolăcești Și mă prinzi cu mii de fire, Când în ochii mei, privești. Vorbe calde, ți-aș tot spune
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
un cot, ia, o frunză dintr-un nod, să ajungă la surate, coroniță de fetiță ce va fi zburată-n șită, căciuliță de noroc, lângă coșul coșar lipsă că e vară și-i potop sau e vară și e smog, fierbințeala frunților de plecarea minților. chin și zbatere șerpească vindecare iască fag agățată de cârlig, bade pălărie nouă de sub rouă. se târâse doar pe burtă, în decubitus ventral, să nu credeți despre mine că axonu-mi nu-i centrat sau plecat din
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
atât de cald, încât până și frunzele bălăriilor ce năpădiseră curtea se pleoștiseră, părând că ar încearca cu disperare să se lipească măcar pentru o clipă de pământ, în căutarea unui posibil strop de răcoare. Dar pământul crăpase de-atâta fierbințeală. La umbra incredibil de mică a dudului rămuros ce străjuia curtea, câteva găini roșii și pestrițe, cu aripile îndepărtate de corp și ciocurile întredeschise, picoteau. Din când în când, câte o pleoapa li se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CANICULĂ Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului CANICULĂ Ard și țara și pământul Și nu mai adie nici vântul. Aer uscat și fierbințeală Și totul e o toropeală. La umbră-s patruzeci de grade Lumea întreagă parcă arde. Bătrânii, copilașii, cardiacii La adăpost, precum gândacii. Sună sirenele de zor, Unii plăpânzi suferă, mor. Canicula s-a instalat Și este greu de îndurat. Fac
CANICULĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371899_a_373228]
-
taman acum, o crăpătură-scrâșnet rece se prefăcu în întrebare! Adică unde să curgă izvorul întărit?! Și pe loc simți cum crăpătura se lărgi într-o cavă uriașă, cum miezul său de stâncă-de-foc plesnește și se stinge în aceeași clipită, stâmpărând fierbințeala c-un sfârâit în undele apei. Ciudat! Contopirea nu-l sperie! Palma care-i ținuse toată ființa se destrămă, dispăru, ba nu, se făcu apă-fier-tare! Curios și iar curios, dar nu-l încercă nici o părere de rău, nimic! Se cercetă
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Toate Articolele Autorului nu știu de ce îmi crește neliniștea și-mi strânge tâmplele căpătând apoi insomnii biciuitoare îmi înlănțui inima cu amăgiri de vindecare rapidă alternând cu delăsări dezgustătoare dar nu înșel realitatea cu gesturi lamentabile șterg obraji brăzdați de fierbințeala dorului strivind durerea în pumni e doar înșelare grosolană a propriei mele oboseli amărăciuni și dorinți poate că o rugăciune pentru moment ar resuscita un simț al metafizicii Referință Bibliografică: Mi-e dor / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MI-E DOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372018_a_373347]
-
te rog să mă crezi că te doresc și că sunt de nerăbdătoare să mă pătrunzi, să-mi răscolești toată dorința de a te avea și de a scăpa de coșmarul care m-a cuprins, că nu voi putea alunga fierbințeala ce mi-a cuprins întregul corp. Te rog să mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice se potriviră unul peste celălalt într-o rugăciune tainică, iar fata conducând
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
m-ai părăsit? Creatorul : 52 -Chemarea ta-i în așteptare cuibărită Fără să știi că ești atât de mult iubită Înlănțuie-mă cu brațele pe după gât Și lasă-mă prelung să te sărut! Terra: 53 -O ploaie-mi ești! Pe fierbințeală când Te dezlănțui, Tu Iubite, rând pe rând În mine se deschid într-un adânc și cresc Cântări cu totul noi, și imn împărătesc! 54 Apleacă-ți iar privirea peste plai Și -ai să mă vezi cum sunt: gură de
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
grisina, Sânii sferele mărgelii, Șolduri devastând retina, Buze-n roșul acuarelii Coapse suple ca felina, Mers ca scurgerea cernelii, Îți imprimi patina, mina Unei tragice ofelii Ce nu are decât vina Catifelei dulci a pielii, Otrăvita și divina Fierbere a fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
umbre de șoimi trecând; Din universul gheții lin izbucnind petarde, Și-n liniștea amiezii eu încă mai sperând. Să conjurăm zăpada să ne redea iubirea, Prin transparența-i pură greșelile arzând, E clipa efemer-a înfloririi tandre Când simt o fierbințeală și-apoi un ger trecând. Conf. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, PhD, PREȘEDINTE DE SENAT la Universitatea Apollonia din Iași/UAI este absolventă șefă de promoție, cu Diplomă de Merit, media generală 10, licențiată în Litere/Științe Filologice, specializarea Engleză-Română, la
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
lumea aerului, când pasiunea zborului trecea sfioasă prin sita trupului meu și își acumula colbul în suflet. Când visele nopților mele erau bântuite de legenda zburătorului Icar, doar că penele mele nu erau confecționate din ceară, ca să se topească sub fierbințeala soarelui, ci din o putere lăuntrică ce transforma imposibilul în posibil. Voiam să-mi iau revanșa acolo, sus, să dovedesc încă o dată că nimic nu a fost în zadar și că-n istoria aviației fiecare pas, fiecare descoperire făcută poate
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
o voce. Dan Simionescu, preciză acesta. - Imediat, zise Maria, și își puse în grabă un capot. Avea părul răvășit, era desculță și speriată, afișând o mină de Evă vulnerabilă în fața comisarului. De fapt erau doi polițiști. Începu să tremure. O fierbințeală puternică îi inundă corpul. - Ce s-a întâmplat, domnilor polițiști? E de rău, nu-i așa? Și gândul o duse la Tudor. - Exact. A fost găsit fără suflare, lângă cascada de la Zăvoaia. Va trebui să vorbim. Vestea morții bunicului său
PROMISIUNEA DE JOI (II) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348892_a_350221]
-
lângă mine pe acel culoar sacru care leagă lumea noastră de lumea lor, dăruind în tăcere liniștea calmă a unei nopții de iulie torid și consacrându-mi cu recunoștință câte o adiere oportună de care mă bucuram mulțumită. Am simțit fierbințeala stelelor, am visat speculativ la lumea lor tainică și m-am cufundat în spațiul jinduitor al Universului, acolo unde nu există atmosferă, acolo unde liniștea și pacea îți anihilează simțurile și te fac una cu nemărginirea. Am construit o punte
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]