268 matches
-
au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?/ Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una că-nflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și meră făcea;/ Meră de-argințel/ Și de aurel.” (Grabovița - Serbia). Apărut în centralitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Toate celelalte creații populare cunosc evoluții ale motivului, de la înghițirea pe jumătate, la înfășurarea în coada fiarei și scufundarea în apă. O înghițire completă, dar momentană, pătimește eroul din basme, scos înapoi mereu într-o formă superioară. Pajura este frecvent figurarea monstrului înghițitor și catalizator al mutației ontologice: „Dă trei ori l-a lăpădat, dă trei ori l-a-nghițât și l-a făcut mai mult mândru șî frumos pă cum era” (Voia - Dâmbovița), „da’ ea când s-a făcut, așa, a dischis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din cap. Odată ucisă bestia, Samfira cere ca răsplată: „ - D-apoi să-mi faceți un copârșeu șî să-mi dați calea pre apă la vale! Pentru că nu departe de curțile zmeului era o apă mare șî poate că tocma Mureșul”. Figurarea morții în sicriul - barcă și revenirea în planul cosmic au ca finalitate găsirea alesului, desigur, un fiu de împărat, care o va lua de soție. Firul apei mari curge dinspre infernal spre universul ordonat, alimentându-l cu energii în formă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
luna figurate pe piept ți luceafărul deasupra creștetului”. Figură ce se regăsește atât pe monedele getodace, cât și pe unele sigilii domnești ale primilor Basarabi - reprezentarea lui Cronos venerat de daci în întruchiparea lui Zamolxis. E posibil, de asemenea, ca figurarea amintită atribuită lui Zamolxis „să fi simbolizat puterea pe care i-o atribuiau geții în stăpânirea fenomenelor cerești”. în sâmburele miturilor Analizand simbolul heraldic al bourului pe sigiliul mănăstirii de la Baia, precedent descălecării lui Dragoș în 1359, Vasile Lovinescu dezvoltă
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subtilă prin râsul la limita sarcasmului, ambele circum- scrise complexului unei „identități rănite” (Michael Pollak), al unei „identități în ruptură” (Sorin Alexandrescu), al uneia „slabe” (Horia-Roman Patapievici) sau al uneia „altfel” (Lucian Boia), în orice caz insuficiente, incapabile de trans- figurări la scara universaliilor. Aceste insuficiențe sunt amplu analizate de către Emil Cioran în Schimbarea la față a României (1936). Am parcurs astfel o bună parte din itinerariul nu doar al poncifelor, dar și cel al teoriilor rafinate. Ce înseamnă însă a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și consacrate prin aceleași emisii monetare. El însuși reprezintă pentru cetate promisiunea unei istorii fără sfârșit, iar funcția sa, eternă la rândul ei, este garanția supremă, de aceea, celebrată permanent. Garanție de pace și de protecție (Pax Augusta, a cărei figurare exemplară este templul Ara Pacis), summum al virtuților care îl fac să fie un ales, un spirit grandios (după Septimius Sever, s-a adăugat titulatura Pius Felix Invictus), împăratul-militar de neînvins, guvernator peste o civitas cu granițe transcontinentale, reprezintă suprema
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pentru reprezentarea relației sale cu divinitatea: imaginea vizuală, respectiv mozaicul parietal din bisericile construite și susținute financiar de el însuși. Nu de toți, însă, și oricum nu în afara canonului stabilit în perioada lui Iustinian I, prin care se impunea ca figurarea împăratului să nu (mai) echivaleze ipostaza christică și nici să-i fie egală, ci să fie redată subordonat, pe un nivel de reprezentare vizibil inferior (cum vedem în imaginile însoțitoare). Rolul respectatelor și necesarelor imagines romane se stinge, pentru că funcția
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
decât în antichitate. Alain Besançon consideră că raportarea grecilor la divin și reprezentările acestuia denotă o anumită "stare de inocență", un stadiu primar al clarificării relației perceptibil − non-perceptibil. Faptul că se dezvoltă în paralel arta religioasă greacă, în încercarea de figurare a chipului mitic al zeului, și filosofia concentrată asupra vieții civice și politice a cetății nu provoacă o fracțiune imediat, ci doar mult mai târziu, în secolul VIII. Creștinismul va întâlni, ca termen opozitiv, interpretarea iconoclastă, precum și metoda unică de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aspectul ei teoretic spectaculos reies din conjugarea în textele iconofililor, pentru definirea sensului oíkonomía, a neoplatonismului Sfinților Părinți cu gândirea aristotelică, deschise către posibilitatea reprezentării divinului cu scop paidetic. Pentru că a preluat întru totul planul (trans)figurării divine de la Apostolul Pavel (Corintieni 1. 11, 7; Corintieni 2. 4, 4; Coloseni 1, 15), gândirea patristică a pus bazele unei filosofii creștine cu vocație doctrinală, din necesitatea de a corela imaginea naturală cu proiectul ecclesiei de a o transpune
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
coborârea de pe cruce, se situează chiar deasupra lui. Își afirmă credința, dar și propriul sacrificiu în numele creației inspirate de divin, ceea ce îi dă dreptul să se reprezinte pe sine însuși ca un "ales", să "atingă" sacrul, corpul christic, "trecutul", în figurarea lui absolută pentru creștini. El poate avea o relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
A. Philippide e un mare elegiac. CAMIL BALTAZAR Sanatoriul servește în poezia lui Camil Baltazar, ftizic simulat, ca simplu pretext de coordonare a unor emoții universal umane: înfrățirea cu semenii care suferă împreună cu noi, presimțirea morții, melancolia autumnală etc. În figurarea sentimentelor, poetul are tehnica sa caligrafică, hieratismele, peisagiile de proiecție și gesticulațiile sale. Tocmai această supunere a sincerității într-un sistem face valoarea poeziei. Întristatul ia poza tuberculosului într-un pat de sanatoriu, dând mâinilor un gest stilizat: ..și ca să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anonimă, ci și mai ales unitară. Descoperirea folclorului și succesul rapid pe care l-au avut culegerile de poezie populară după 1849 au jucat în această privință un rol important. "Multitudinea" a rămas aripa stângă, posibilitatea nedezvoltată și refulată de figurare a instanței productive. Putem să ne explicăm această "uitare" prin strategia perdantă a criticului, care a evitat mereu să lege reprezentările sociale de concretul literaturii române, de autorii și de grupările existente. Nu a existat în epoca lui Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-un altul; primul este un semn care îl anunță pe cel de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îi ajută pe oamenii timpului să își reprezinte literatura stă o încredere în disponibilitatea literaturii de a se exprima prin tranșe de materie decupate și eliberate de orice iluzie a corpului integrator. Trebuie să înțelegem bine scopul acestui efort de figurare: nu e vorba doar despre posibilitatea de a percepe literatura fragmentar, așa cum simțul comun operează cu citate și bucăți din opere pentru a indica forța întregului; așa cum se obișnuiește evocarea unor fragmente din Eminescu sau Caragiale ca un soi de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
copilul este un parazit, aceasta ar putea să-i spună tatăl care evocă "lupta parazitului care nu numai că înțeapă dar și își asigură subzistența sugând sângele celorlalți"489, imagine ce își va căpăta întreaga forță în Metamorfoza care este figurarea, ad litteram, a sentimentului încercat de fiu că este un străin în propria sa familie, sentiment pe care Kafka îl avea el însuși adesea ("trăiesc în familia mea mai străin decât un străin", scrie el într-o scrisoare), cu ideea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
argotice. Am putea recunoaște și aici un soi de repliere a candorii în mediul care pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea sa ,fără perdea". Obscenitatea joacă rolul de antidot al unui real nesatisfăcător, ilustrînd o defulare prin emisia imaginii, o terapeutică prin scriitură (impresia aparent bizară a Angelei Marinescu, potrivit căreia am avea a face cu o producție livrescă, ar putea
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
acțiunea dizolvantă a poeziei asupra lui Aschenbach și a lui Tonio Kröger. Universul din Plumb se înfățișează dominat de trei figuri emblematice: geniul atemporal, Amorul de plumb, răsturnat, cu aripile prăbușite, cadavrul feminin, expus pe catafalc. Lor le corespunde o figurare demoniacă, de asemenea întreită: "Demonii bacovieni nu sînt Monis, Eac și Radamante, judecători în infernul antichității, numele lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și este perfect de înțeles că într-o lume damnată din cauza viețuirii în proximitatea funestă a poeziei trei
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
nu trece să// apuce cu ciocul maximele și aforismele,/ drăgălașe chemări din fulgi și din gheare" (Drăgălașe serbări de fulgi). Modalitatea predilecta: o pastișa, am spune, psihocritica, în care nu e urmat un model textual, ci unul umoral, ducînd la figurarea unor origini fabuloase. De relevat factura lor resemnata, care îmbină asprimea erei geologice cu spectrul delicat al amintirii "copilului iubit" ce-a fost odinioară și care nu încetează a se caută în algiditatea climei livrești, îmbunate doar de umbra complice
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
stare de a putea fi cultivate (decopertarea și protejarea stratului fertil). 2. Plan de situație de ansamblu a zonei geografice Se întocmește la scară 1:25 000-1:50 000 potrivit condițiilor în care se situează lucrarea și va cuprinde: a. figurarea obiectivelor existente în zona pe posesori și lucrările de îmbunătățiri funciare existente; b. limită vetrei satului sau perimetrului construibil al orașului, confirmată în scris pe acest plan de direcția agricolă județeană, cu indicarea actului de aprobare (felul, numărul și data
INSTRUCŢIUNI din 14 martie 1970 privind documentaţia pentru avizarea sau aprobarea de către Consiliul Superior al Agriculturii a scoaterii din producţia agricolă vegetala a terenurilor necesare realizarilor de investiţii sau producţie, potrivit legii nr. 12/1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153524_a_154853]
-
în zona pe posesori și lucrările de îmbunătățiri funciare existente; b. limită vetrei satului sau perimetrului construibil al orașului, confirmată în scris pe acest plan de direcția agricolă județeană, cu indicarea actului de aprobare (felul, numărul și data actului); c. figurarea amplasamentului lucrării propuse; d. categoriile de folosință a terenurilor, pe posesori, în perimetrul amplasamentului propus. 3. Plan de situație de detaliu cu amplasarea obiectivului proiectat se întocmește la scară convenabilă reprezentării de detaliu și va cuprinde: a. amplasarea construcțiilor, drumurilor
INSTRUCŢIUNI din 14 martie 1970 privind documentaţia pentru avizarea sau aprobarea de către Consiliul Superior al Agriculturii a scoaterii din producţia agricolă vegetala a terenurilor necesare realizarilor de investiţii sau producţie, potrivit legii nr. 12/1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153524_a_154853]
-
stare de a putea fi cultivate (decopertarea și protejarea stratului fertil). 2. Plan de situație de ansamblu a zonei geografice Se întocmește la scara 1:25 000-1:50 000 potrivit condițiilor în care se situează lucrarea și va cuprinde: a. figurarea obiectivelor existente în zona pe posesori și lucrările de îmbunătățiri funciare existente; b. limita vetrei satului sau perimetrului construibil al orașului, confirmată în scris pe acest plan de direcția agricolă județeana, cu indicarea actului de aprobare (felul, numărul și data
ORDIN nr. 560 din 14 martie 1970 privind unele măsuri de aplicare a Legii nr. 12/1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153523_a_154852]
-
în zona pe posesori și lucrările de îmbunătățiri funciare existente; b. limita vetrei satului sau perimetrului construibil al orașului, confirmată în scris pe acest plan de direcția agricolă județeana, cu indicarea actului de aprobare (felul, numărul și data actului); c. figurarea amplasamentului lucrării propuse; d. categoriile de folosința a terenurilor, pe posesori, în perimetrul amplasamentului propus. 3. Plan de situație de detaliu cu amplasarea obiectivului proiectat se întocmește la scara convenabilă reprezentării de detaliu și va cuprinde: a. amplasarea construcțiilor, drumurilor
ORDIN nr. 560 din 14 martie 1970 privind unele măsuri de aplicare a Legii nr. 12/1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153523_a_154852]
-
Naționale pentru Resurse Minerale nr. ......, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ..... din ........ . Data Director, ............ ................. Întocmit ................. Anexa 4 FIȘA DE LOCALIZARE a perimetrului de exploatare FIȘA DE LOCALIZARE A PERIMETRULUI DE EXPLOATARE │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Spațiu rezervat (1/2 A4) pentru figurarea elementelor precizate la pct. C │ │ alin. 1. din anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni. 1. Localizarea perimetrului │2. Date privind perimetrul 1.1. Coordonate delimitare perimetru │2.1. Denumirea perimetrului: 2.5. Agentul economic: 1.2. Sistem de referință: Stereo
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 17 iunie 2004 de reglementare a eliberării permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159559_a_160888]