1,924 matches
-
și Orânduitorul și Împăratul” . Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple toată creația de armonie dumnezeiască și frumusețe sfântă , dăruindu-le totodată, măsură, număr și ordine . Cosmosul este o podoabă frumoasă și bună, icoană vie a lui Dumnezeu
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ființa tuturor virtuților este Însuși Domnul nostru Iisus Hristos...Căci în El viem, ne mișcăm și suntem. Este în Dumnezeu prin luare aminte cel ce nu-și corupe rațiunea ființei sale, preexistentă în Dumnezeu; se mișcă în Dumnezeu potrivit cu rațiunea ființării sale bune, preexistentă în Dumnezeu, lucrând prin virtuți, și viețuiește în Dumnezeu conform cu rațiunea ființării sale veșnice, preexistența în Dumnezeu". Contemplarea ne dă adevărata semnificație spirituală a creației. Virtutea dobândită prin contemplare include și trupul, ea manifestându-se și în
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
și suntem. Este în Dumnezeu prin luare aminte cel ce nu-și corupe rațiunea ființei sale, preexistentă în Dumnezeu; se mișcă în Dumnezeu potrivit cu rațiunea ființării sale bune, preexistentă în Dumnezeu, lucrând prin virtuți, și viețuiește în Dumnezeu conform cu rațiunea ființării sale veșnice, preexistența în Dumnezeu". Contemplarea ne dă adevărata semnificație spirituală a creației. Virtutea dobândită prin contemplare include și trupul, ea manifestându-se și în trup, arătând prin aceasta că omul întreg, trup și suflet este chemat la o viață
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
distrugătorilor de mituri” de pe Discovery mă face să o reiau pentru a satisface și alte curiozități: în documentarul realizat de Discovery Chanel se reconstituie, cu mijloacele epocii, o legendară acțiune de evadare din iunie 1962, tocmai pe ultimii metri ai ființării stabilimentului. Ea a fost concepută și pusă în operă de trei deținuți și a fost considerată „imposibilă” din cauza curenților golfului. După ce le-a atras prin diferite tertipuri atenția gardienilor, au confecționat sfori din păr împletit cu migală(!) - adus de la frizeria
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Acasa > Manuscris > Studii > MIRACOLUL POEZIEI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 160 din 09 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Există în cadrul ființării și al exprimării umane un „loc” de neînlocuit: poezia. Ea are, îndrăznim să spunem, un corespondent în lumea formelor pure. Textele poetice se află cu un picior în istorie și cu celălalt în atemporalitate, așadar ele „participă” la ideea de
MIRACOLUL POEZIEI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367217_a_368546]
-
și un ciclu de 39 de poeme „inedite“, Obiecte cosmice, în prelungirea problematicii existențialiste din volumul anterior, 11 elegii (1966). Ciclul Obiecte cosmice se deschide semnificativ, cu o „ars poetica“, desigur, Poezia, unde se afirmă că poemul își are sursa ființării, „hrana“, în «privirile fixe», adică în „imaginarul“ diurnului, în ochiul ce receptează realul din lumină. În registrul nocturnului, Poezia «se adapă / din întunericul eliberat de polii / asurzitori ai timpanelor.» (SAlf, 133). Arealul ființării permanente a poeziei stănesciene se extinde dincolo de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
se afirmă că poemul își are sursa ființării, „hrana“, în «privirile fixe», adică în „imaginarul“ diurnului, în ochiul ce receptează realul din lumină. În registrul nocturnului, Poezia «se adapă / din întunericul eliberat de polii / asurzitori ai timpanelor.» (SAlf, 133). Arealul ființării permanente a poeziei stănesciene se extinde dincolo de realul receptat și sublimat prin vizual și auditiv, în lumea visului, pe tărâmurile oniricului, de vreme ce Poezia «se lasă să fie / visată în somn, / hrănindu-se numai cu legănarea / ciorchinilor de ochi / atârnând de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
relația cu Dumnezeu să fie unică, nerepetată: fiecare persoană umană își are propria sa cale către desăvârșire. În capitolul 11 al Epistolei către Evrei, Sfântul Apostol Pavel, vorbind despre credință ca relație directă a omului cu Dumnezeu, ca mod de ființare ce angajează întreaga persoană umană, prezintă pe scurt viețile drepților Vechiului Testament, scoțând în lumină dialogul continuu și viu pe care aceștia l-au avut cu Dumnezeu. Fiecare din cei asupra cărora se oprește Apostolul Pavel este un exemplu de
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
iubesc, ce răsplată veți avea? Au nu fac și vameșii același lucru? Și dacă îmbrățișați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult? Au nu fac și neamurile același lucru?” (Mt. 5, 46-47) Pentru fiii Împărăției, model de făptuire, de ființare este Dumnezeu: „Fiți dar voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Mt. 4, 48) . A face bine celui ce îți face bine și a răspunde cu rău celui care îți face rău dovedește o stare de nelibertate a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
orice altă faptă bună - nu se poate realiza decât dacă făptuitorul are el însuși dragostea lui Hristos, dacă dragostea lui se adapă din dragostea lui Dumnezeu. Prin urmare, numai făptuind împreună cu Dumnezeu, ajutat de harul lui, omul ajunge la o ființare autentică. Vorbind despre statornicia în buna făptuire pe fondul înaintării în dialogul și comuniunea cu Dumnezeu, am putea desprinde următoarele idei: a. Buna ființare nu se va limita la momentele în care omul are în proximitatea sa vreun semen de-
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
lui Dumnezeu. Prin urmare, numai făptuind împreună cu Dumnezeu, ajutat de harul lui, omul ajunge la o ființare autentică. Vorbind despre statornicia în buna făptuire pe fondul înaintării în dialogul și comuniunea cu Dumnezeu, am putea desprinde următoarele idei: a. Buna ființare nu se va limita la momentele în care omul are în proximitatea sa vreun semen de-al său, când este văzut de oameni (situație care, de multe ori, este căutată în stările fariseice); chiar și atunci când nici un om nu îl
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
viața dumnezeiască, procesul înnoirii începe întotdeauna cu persoana proprie; abia după ce omul s-a curățit de patimi (sau, mai exact, a pornit în mod real pe drumul curățirii) faptele sale capătă un alt conținut. Întrucât acestea se nasc pe fondul ființării personale spre îndumnezeire, vor purta pecetea noii vieți (pe care o putem numi divino-umană), fiind, în același timp, o revelare a lui Dumnezeu Însuși prin omul care le săvârșește . Orientarea constantă spre Dumnezeu este cea care face ca relațiile credinciosului
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
Aici se derulează așadar cea mai mare parte a vieții sale, aici se clădește sau se năruiește destinul său, împlinirea sau neîmplinirea sa. Înainte însă, ne vom opri asupra unor aspecte generale care pot fi privite ca o bază a ființării în ambele cadre menționate. 3. Participarea la viața liturgică a Bisericii Mântuirea sau împlinirea destinului omului nu este un act unilateral: întrucât și Dumnezeu, și omul sunt persoane, desăvârșirea acestuia din urmă nu se poate realiza în mod autonom, în
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
oameni, nici față de Dumnezeu. Iubirea cheamă la o tot mai mare iubire, însă niciodată și nimic nu o poate plăti în sens contractual, legalist. Am putea spune așadar că diferența dintre făptuirea în cadrele legii și cea izvorâtă pe fondul ființării către Dumnezeu este diferența dintre neiubire și iubire: legea îndreptățește și nu lasă loc iubirii adevărate față de celălalt, în vreme ce viețuirea în Hristos îmbrățișează în iubire întreaga creație. De aceea, măsura în viața duhovnicească nu este porunca, ci înălțimea iubirii . 5
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
înainte de toate, roade ale Duhului Sfânt, daruri ale lui Dumnezeu , iar prin întreaga lui strădanie nu face altceva decât să păstreze și să îmbogățească aceste daruri. De aceea, făptuirea se manifestă pe fondul întâlnirii cu Dumnezeu, și nu printr-o ființare autonomă. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre realizarea omului in Sf. Liturghie - partea I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
hârtii, elemente efemere, au devenit fundamentul social - economic, accepta și aprobat în mare măsură de către toți. Majoritatea acțiunilor este subordonată și subjugată acestui țel, de a face bani, care se transformă încet în stări, în arhetipuri inefabile, devin parte a ființării. Profilul și cursa ori capcana nebunească după puterea iluzorie și amăgitoare pe care ți-o oferă banii, sunt câteva dintre coordonatele principale și principiale ale acestui nou secol și mileniu. Ceea ce este foarte trist este faptul că și Biserica, ca
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
importanță, care nu doar reactivează idei și teze revelatoare și irefutabile, ci și recompune vizionar reprezentarea teologică a filosofiei. Plecând de la Heidegger, autorul mărturisește „misterul ființei ca prezență a spiritului, faptul că ființa este prezență, afirmare și certitudine nu ca ființare, ci ca miracol, ca minune; or, minunea înseamnă tocmai depășirea oricărei înțelegeri, ființări și existențe - minunea înseamnă afirmarea teologicului”. Părțile componente ale acestui prim volum, Înțelegerea filosofică a ființei și Înțelegerea teologică a existenței, ordonarea lor (subîmpărțirea ușor provocatoare, tocmai
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
recompune vizionar reprezentarea teologică a filosofiei. Plecând de la Heidegger, autorul mărturisește „misterul ființei ca prezență a spiritului, faptul că ființa este prezență, afirmare și certitudine nu ca ființare, ci ca miracol, ca minune; or, minunea înseamnă tocmai depășirea oricărei înțelegeri, ființări și existențe - minunea înseamnă afirmarea teologicului”. Părțile componente ale acestui prim volum, Înțelegerea filosofică a ființei și Înțelegerea teologică a existenței, ordonarea lor (subîmpărțirea ușor provocatoare, tocmai pentru că, precum odinioară Emil Cioran, este convins că: „n-ar trebui să scriem
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn la trup și la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
universitate, Bauhaus din Weimar în care clădirile, mobilierul și decorațiile arhitecturale sculptate au fost realizate exclusiv de studenți ei neremunerați,. Universitatea cuprindea și un teatru pentru care pregătea actori și regizori. Toți absolvenții de mai mult de un secol de ființare se numără printre vârfurile domeniilor respective ceea ce denotă că pregătirea practică alături de aceea teoretică prezintă avantaje cruciale. Cultura fără o educație prealabilă nu are sens. Totuși țăranul român, chiar din zona estică a munților Carpați posedă o educație nativă generată
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
fără un preț anume nici dacă o dorește. Lațul caracatiței politicardo-oculte îi strânge de gât cu ne-milă pe toți adepții ei declarați fățiș. Homo communicans, în schimb, este o specie care întotdeauna așteaptă cu supușenie ceva - decizii grabnic ajutătoare ființării ei telurice nicidecum de sub- sau supraviețuire, ci de viețuire așezată în albia normalității sale firești. Specie îndelung răbdătoare în cazul poporului român, pe umerii săraci și lipsiți de vlagă ai lui homo communicans, culmea, cresc averi uriașe ca din
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
sub impresia unor emoții atât de puternice o podidea plânsul. Trei. (Din nou în prezent). Ce caut, cu adevărat, pe această lume? De ce mi se pare în permanență că sunt chemat să dezleg o șaradă - a sensurilor, a devenirilor, a ființării? De ce am de multe ori certitudinea că m-am rătăcit în propriul labirint? Ceva necunoscut mă atrage ca un magnet, o poveste de decenii ce își așteaptă continuarea... Un scriitor pierdut între două lumi, celestă și terestră, disputat de două
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
aceea, în cadrul vieții în Hristos nu se poate concepe o stare de autonomie sau de făptuire autonomă a omului. Orice act pentru a fi autentic trebuie să izvorască din relația de comuniune a omului cu Dumnezeu. Așadar, făptuirea pe fondul ființării personale a omului către Dumnezeu se înfățișează așadar ca o expresie a unei noi vieți. Omul făptuiește nu pentru a fi văzut și lăudat de ceilalți, ci având conștiința că întreaga sa viață se desfășoară în prezența lui Dumnezeu, căutând
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
lumii reprezintă un contrapunct extrem de dificil de conceput în raport cu noua ordine mondială impusă cu de-a sila de atâta amar de vreme încoace. Analizând cu obiectivitate lucrurile și stările de fapt ale prezentului, putem contura fără dubii afirmația cum că ființarea în cuprinsul acestui pervertibil aluat pornografic postmodernist, atâta vreme cât rațiunea omenească are drept finalitate precisă posibilitatea de a descoperi într-o bună zi ceea ce părintele acad. Dumitru Stăniloaie numea cu o atât de mare subtilitate drept „profunzimile misterelor existenței” în ideea
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
toată specificitatea lui duală -aceea de marfă nocivă, dar și de procedeu facil, deopotrivă, de a deconstrui fățiș identități și tradiții -, mesaj ce conține cu precădere în interiorul său ocult un rol concret de direcționare vădită a comportamentul uman către o ființare complet aspirituală a persoanei în sine, după cum lesne se poate observa. Este și motivul pentru care întreaga zonă palpabilă a corpusului culturii mondiale, ce stă așezată sub masca diformă a gradientului pornografic actual, determină Omul ca să devină, fără voia lui
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]