235 matches
-
Enemy Within” (“O ehthros mou”), în care Tudor Chirilă a jucat rolul unui șef de bandă de spărgători. În același an a fost lansat scurtmetrajul"The Couch" filmat cu un an în urmă în Marea Britanie și regizat de Emre Kayiș. Filmografie De-a lungul timpului, Tudor Chirilă a colaborat cu unii dintre cei mai valoroși regizori români de teatru, printre care Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexandru Dabija, Iarina Demian, Gelu Colceag, Horațiu Mălăele. A debutat în anul 1995, cu “Trupa pe
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii. În decursul perioadei interbelice, atât jandarmii cât și coloniștii sau românii autohtoni s-au confruntat în permanență cu gherilă armata a comitagiilor bulgari și cu rezistență pasivă a populației bulgărești, perioada evocata în filmografia românească de filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie. La 15 iunie 1940, Hitler și-a exprimat sprijinul față de pretențiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940 guvernul regal al României, la presiunea Germaniei naziste
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
Lucruri pe care le-am făcut și lucruri pe care cred că le-am făcut"). Jean Negulesco a murit în urma unui atac cardiac la 18 iulie 1993 în Marbella (Spania). Manuela Cernat",Jean Negulescu-Un roman la Hollywood,"NOI Media Print Filmografie Articole biografice
Jean Negulesco () [Corola-website/Science/298262_a_299591]
-
dinstincții ale statului francez. A încetat din viață la venerabila vârstă de 99 de ani, la Paris. Este înmormântata într-un splendid cavou în marmură (no. 119,diviziunea 89), pe o alee lăturalnica, aproape de ieșirea din Cimitirul Père-Lachaise din Paris. Filmografia Elvirei Popescu se întinde pe o perioadă destul de lungă, da la începutul anilor 1920 și până în anii 1970. Vârful activității filmice se gaseste într-o perioadă de circa 12 ani, 1931 - 1943, urmată de o revitalizare în anii 1960. Iată
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
o perioadă destul de lungă, da la începutul anilor 1920 și până în anii 1970. Vârful activității filmice se gaseste într-o perioadă de circa 12 ani, 1931 - 1943, urmată de o revitalizare în anii 1960. Iată o listă invers cronologică a filmografiei actriței. 1. ""Au théâtre ce soir"" 2. "Austerlitz" (1960), a interpretat personajul "Laetitia Bonaparte" 3. "Plein soleil" (1960), a interpretat personajul "Doamna Popova" 4. "Fou d'amour" (1943), a interpretat personajul "Arabella" 5. "Le Voile bleu" (1942), a interpretat personajul
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
marelui premiu în cadrul ediției din 1958 a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Kalatozov a debutat în 1928. Filmele lui sunt diverse ca subiecte, însă inegale sub aspect valoric. Autorii enciclopediei "Secolul cinematografului" selectează doar două „"realizări de excepție"” din filmografia lui: "Sarea Svaneției" (1930) și "Zboară cocorii" (1957). Întreaga carieră a regizorului s-a situat între două tendințe: subiectele comandate, propagandistice și încercarea permanentă de a crea un limbaj cinematografic nou. Scenariile filmelor sale vizează aspecte ale propagandei sovietice de-
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
în limba Kikongo înseamnă "zeu". Kikongo este o limbă vorbită în Angola, Republica Congo și Republica Democrată Congo (Zair). În literatura occidentală mai veche erau cunoscuți cu numele de zombi sclavii care erau victime ale drogurilor. O excelentă referință din filmografie este formată din ceea ce este recunoscut ca fiind primul film de acest tip numit Zombii albi, (""), din (1932), în care joacă marele Bela Lugosi. Zombi este, de asemenea, numele unui medicament menționat într-un roman scris de Robert A. Heinlein
Zombi () [Corola-website/Science/318153_a_319482]
-
poartă o cămașă albă în loc de o uniformă sovietică, pentru că KGB-ul sovietic a ordonat realizatorii de a face astfel de modificări. Petr Shelokhonov a interpretat numeroase roluri principale și secundare în producții de filme, atît rusești cît și internaționale, iar filmografia să include peste 80 de roluri de film și televiziune. A apărut în filme alături de Kirill Lavrov, Vitali Solomin, Natalia Fateeva, Sophie Marceau, Sean Bean, și mulți alții. De asemenea a interpretat peste 100 de roluri în producții teatrale atît
Piotr Șelohonov () [Corola-website/Science/319036_a_320365]
-
fost caracterizat ca fiind „prea evreiesc”. Gene Wilder i-a propus în 1974 un scenariu original: "Young Frankenstein" („Tânărul Frankenstein”), o parodie a filmului Frankenstein realizat în anii '30. Acest nou film s-a numărat printre cele mai reușite din filmografia lui Mel Brooks. În rolul lui Igor a jucat Marty Feldman, restul distribuției fiind completat de Teri Garr, Cloris Leachman, și Peter Boyle. Într-un rol secundar, cel al unui pustnic orb, a apărut și Gene Hackman. În 1976, Mel
Mel Brooks () [Corola-website/Science/325908_a_327237]
-
de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul lansării, criticii cinematografici au criticat foarte aspru filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Sfînta Tereza și diavolii" are o valoare „discutabilă”. Într-o lucrare ulterioară, același critic îl considera
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
A obținut Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Film de la Cairo din 1978. Începând din 1984 a făcut parte din colectivul de actori al Teatrului Petőfi din Veszprém, unde a avut parte de un mare succes. Filmografia sa include 85 de roluri de film și ocazional și de televiziune.
Ferenc Bencze () [Corola-website/Science/327490_a_328819]
-
Baia Mare, opțiunea tragică a scenariștilor Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristețe sfâșietoare, viteazul (Piersic, într-una dintre cele mai romantice compoziții ale filmografiei sale) se prăbușește, ca o pasăre neagră cu aripi franțe, într-un deșert, orbitor, de zăpadă. Din păcate, vibrația baladesca a acestui prolog-epilog este tradusă uneori, simplist, într-o poetica pândită de primejdia exacerbării sentimentelor și atitudinilor.”" La propunerea inițiată
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
petrecute la începutul secolului al XIX-lea impunând "„un ciclu care îl va face pe Mărgelatu nemuritor”". Mărgelatu a devenit astfel un personaj celebru, iar Eva Sârbu îl denumea, la premiera filmului, un „personaj fără îndoială unic nu numai în filmografia actorului, dar și în ceea ce numim galeria personajelor de film românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
în fason”. Calitatea comediei este asigurată prin eforturile convergente ale actorilor care creează o atmosferă comică. Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul " Astă seară dansăm în familie" a lărgit paleta tematică și de gen a filmografiei lui Geo Saizescu, reprezentând "„o schimbare de ton față de comedii1e anterioare: de la umorul cu inflexiuni lirice sau cu ramificații ironice, regizorul - preluând și înclinațiile noului scenarist, Ion Băieșu - a trecut la recuzita satirei”". Printre caracteristicile filmului sunt evidențiate gagurile, umorul
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Filmările au
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Regizor secund
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
preocupată în filmele sale de relația omului cu istoria. În studiul introductiv al volumului "„Serata - de la scenariu la film”", Roxana Pană afirma că cele opt filme ale Malvinei Urșianu realizate până în 1989 constituie o operă coerentă și nu o simplă filmografie, regizoarea fiind "„preocupată până la obsesie de temele majore, de meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Scenariul "Seratei
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
prima mână la acele evenimente, s-a ridicat în picioare la premiera filmului și a aplaudat „cu mâinile deasupra capului”. Producția lui Nicolaescu a primit evaluări negative din partea mai multor critici de film. Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Oglinda" drept „o reconstituire istorică rudimentară”. O
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
procesul de elaborare filmică”. Într-o cronică publicată în revista „Cinema” (nr. 12/1983), Cristina Corciovescu evidențiază analogii dintre acest film și filmele lui Federico Fellini sau "Siberiada" lui Andrei Mihalkov-Koncealovski, concluzionând: „Dar mai interesante ar fi trimiterile la însăși filmografia cuplului Tatos-Mihăilescu. Mușcata din cerdac, pata însângerată pe fundalul cenușiu al unei zile ploioase, amintește de o altă mușcată, într-un alt cerdac, în zorii unei zile de vară din «Duios Anastasia trecea». Chipul Manuelei Boboc, prin armonia trăsăturilor, puritatea
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
regizorului Lucian Bratu, apoi a Mariei Callas-Dinescu, Nicu Stan, Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu, și mulți alții. A absolvit Academia de Teatru și Film București (actuala UNATC) în 1997, la clasa profesorilor Alexandru Repan, Mitică Popescu, Victor Ștrengaru. Câteva titluri din filmografia actorului Cosmin Șofron: 2003 - "Soriani" în filmul artistic coproducția franco-română „La Femme De L’Ombre” ,scenariul Anne Landois, regia Gérard Cuq. 2001 - "Hoțul" în filmul artistic de lung metraj „În fiecare zi Dumnezeu ne săruta pe gură”- scenariul și regia
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
(n. aprilie 1953, Palmă de Mallorca) este un regizor, scenarist și actor spaniol. Bunicii lui au fost păpușari și tatăl său a fost un copil al războiului civil spaniol, fapt care ar putea reapărea în mod repetat în filmografia regizorului. Din copilărie, tatăl său i-a încurajat pasiunea pentru filme, dorind mereu să devină regizor de film. El a regizat șapte filme, un documentar și trei proiecte de televiziune. Filmul său "El niño de la lună" a fost înscris la
Agustí Villaronga () [Corola-website/Science/334296_a_335625]
-
din 1989. Villaronga și-a făcut debutul regizoral în 1987 cu filmul „Tras el Cristal”, care a fost selectat de către Festivalul de Film de la Berlin, primind laude, critici și multe premii. „Tras el cristal” prezintă deja unele dintre elementele-cheie din filmografia lui Villaronga: o copilărie marcată de violență, deranjat de o descoperire timpurie a sexualității. În al doilea film al său, „El Nino de la Lună” (1989), este vorba despre un copil care merge în Africa să adere la un trib. În
Agustí Villaronga () [Corola-website/Science/334296_a_335625]
-
en Primavera”. În anul 2000, Villaronga s-a întors cu un proiect propriu: „El măr”, cu o poveste stabilită în Mallorca de trei prieteni din copilărie, traumatizați de războiul civil spaniol, aceștia reîntâlnindu-se după zece ani. Elementele cheie din filmografia lui Villaronga sunt prezente în această poveste: copilărie, trezirea sexuală, homosexualitatea și violență. După „Pa negre” succesul a continuat cu „A Letter to Evita”, o miniserie TV co-produsa de TV3, care relatează un episod real din viața lui Eva Perón
Agustí Villaronga () [Corola-website/Science/334296_a_335625]
-
de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu (1993); Ferapont în Trei surori de A. P. Cehov, regia Alexandru Darie (1995); Senecus în Caligula de Albert Camus, regia Mihai Maniuțiu (1996); Muhoiarov Ivan Matveevici în Oblomov după I.A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu (2003). Filmografia lui este strălucită: Furtuna, regia Andrei Blaier și Sinisa Ivetici (1960); Neamul Șoimăreștilor, regia Mircea Drăgan (1964); Haiducii, regia Dinu Cocea (1965); Răscoala, regia Mircea Mureșan (1965); Mihai Viteazul, regia Sergiu Nicolaescu (1970); Ciprian Porumbescu, regia Gheorghe Vitanidis (1972); Actorul
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]