279 matches
-
autotrofe, indirect pentru heterotrofe. În realitate substratul, biotopul, este degradat în timp, entropizat, chiar dacă din punct de vedere chimic se menține conservarea massei. Un exemplu este lichenul - prototipul biocenozei - constituit dintr’un autotrof și un heterotrof de presupus, datorită vechimii filogenetice a lichenului, ca aflate într’un echilibru (quasi)perfect. Totuși, lichenii sunt recunoscuți ca pionieri care transformă substratul stâncos în sol, o stare entropizată a acestuia, prin cedarea către acesta a excesului de entropie. Aceste aserțiuni sunt de fapt caracteristice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic. Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenz- câștigătorul premiului Nobel În 1968 - accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate cu neuronii substanței reticulate multietajate supramedulare, cu numeroase colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
O analiză comparativă Între nucleul centro median și nucleul parafascicular arată că deși Nucleul centro-median este În relații spațio funcționale foarte strînse cu cel parafascicular (sunt uneori denumiți Complexul Central Median-Parafascicular), există și multe diferențieri importante. Din punct de vedere filogenetic nucleul parafascicular rămîne o structură veche, În timp ce centrul median este neîndoielnic o structură nouă și a atins stadii Înalt diferențiate ale dezvoltării În raport cu evoluția animalului (Chang, 1978). Durerea este o senzație protopatică, În timp ce modularea și controlul acesteia reflectă o Înaltă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și speciilor au fost produse încet, gradual și continuu, în perioade foarte lungi de timp. Din diferite cauze - despre unele a scris deja Darwin -, multe forme intermediare nu s-au păstrat. Potrivit punctului de vedere cunoscut sub numele de „gradualism filogenetic“, procesul s-a desfășurat prin gradații infime, iar lipsa verigilor intermediare este atribuită „imperfecțiunii documentelor fosile“. Paleontologii care adoptaseră teoria lui Darwin au crezut mult timp că, pe măsură ce se acumulează material prin cercetarea zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
are loc în mod treptat în timp biologic și brusc în timp geologic. Nu aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale abordării darwiniene a evoluției speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce sens
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea la punctul de vedere al gradualismului filogenetic. Gould prezintă multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată a cercetării mecanismelor microși macroevoluției. Acceptarea apariției relativ bruște a unor noi specii și a permanenței celor mai multe dintre ele în perioade îndelungate de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
două glaciații, una care a avut loc acum 2,2 miliarde de ani și alta care s-a produs acum 800-600 milioane de ani, sunt corelate cu evenimente majore din istoria vieții: apariția organismelor celulare complexe - eucariotele - și diversificarea liniilor filogenetice majore din lumea animală. Știm, de asemenea, că „explozia vieții din cambrian“ a fost precedată de mari schimbări climatice. În opoziție cu cercetători care lasă să se înțeleagă că schimbările ambianței fizice modifică cel mult condițiile inițiale în care au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezintă o reacție față de concepția lui Darwin cu privire la caracterul aleatoriu, nedirecționat al evoluției. Este un program de cercetare a evoluției inspirat de o filozofie a progresului, și anume de afirmarea existenței unei forțe sau tendințe interne care conduce orice linie filogenetică spre o perfecțiune crescândă. Înclinația multor evoluționiști de a considera transformarea speciilor și tendința spre perfecționare drept inseparabile a făcut din ortogeneză una din cele mai populare teorii nondarwiniene a evoluției. Adepții ortogenezei au fost multă vreme cei mai hotărâți
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anumite condiții de viață, fără a înregistra nici un progres. Paraziții, ca și locuitorii anumitor nișe au înregistrat evoluții regresive. Faptele nu susțin, așadar, viziunea ortogenezei asupra unei evoluții consecvent progresive a ființelor vii. Ernst Mayr scria recent că în dezvoltarea filogenetică „ceea ce pare să fie un progres este doar un produs secundar al schimbărilor care au avut loc prin selecția naturală“. Neolamarckismul a reprezentat o altă orientare evoluționistă antidarwinistă. În mod firesc, reluarea într-o formă modificată a ideilor lui Lamarck
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptaționist în ansamblul său. Dacă ideea directoare a acestui program este evidențierea puterii selecției naturale, atunci el nu va fi pur și simplu subminat de recunoașterea existenței unor asemenea „schimbări oportuniste“. Sober crede că, în genere, recunoașterea existenței unor constrângeri filogenetice nu ar fi incompatibilă cu concluzia generală că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat că evoluția bărbiei a fost legată de dezvoltarea fălcilor, cu alte cuvinte că ea a fost determinată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul științelor experimentale. Filozofii științei care apreciază că o asemenea evoluție ar constitui un element esențial al maturizării acelor discipline biologice care cercetează dezvoltarea ontogenetică și filogenetică nu-și pot susține punctul de vedere decât prin considerații de principiu. Pe cercetător nu-l interesează însă, în primul rând, cum ar fi de dorit să se dezvolte cunoașterea științifică, ci cum poate ea efectiv să progreseze... la un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mod, unul din acele moduri care permite realizarea unor funcții adaptative. Cercetătorul evoluției va fi preocupat de cunoașterea cât mai bună a tuturor părților unei structuri și a modului cum interacționează ele. El se va interesa în mod deosebit de dezvoltarea filogenetică - produsul selecției -, deoarece aceasta este singura cale pe care se poate înțelege de ce un organism are funcțiile și structurile constatate prin observație. În cercetări de acest gen, subaprecierea descrierii și tendința de a privilegia experimentul, caracteristice științelor de tip fizicalist
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deosebiri) între mai multe relevee, alcătuind astfel grupe de relevee ce caracterizează anumite subasociații sau faciesuri. Pe verticală, schimbările între ordinea de înscriere a speciilor se pot efectua ținându-se cont de mai multe criterii: după ordinea alfabetică; după ordinea filogenetică (la început speciile mai puțin evoluate, apoi speciile mai evoluate, în final fiind trecute speciile aflate în vârful arborelui filogenetic); în funcție de valoarea economică a speciilor; în funcție de grupele ecologice la care aparțin; după clasele de constanță (se trec speciile cu constanța
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ordinea de înscriere a speciilor se pot efectua ținându-se cont de mai multe criterii: după ordinea alfabetică; după ordinea filogenetică (la început speciile mai puțin evoluate, apoi speciile mai evoluate, în final fiind trecute speciile aflate în vârful arborelui filogenetic); în funcție de valoarea economică a speciilor; în funcție de grupele ecologice la care aparțin; după clasele de constanță (se trec speciile cu constanța cea mai mare la început, apoi, în ordine descrescătoare, celelalte clase de constanță); după valoarea cenotaxonomică (se grupează speciile ținând
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a unei alte lumi, cea izbucnită din propria imaginație ne-satisfăcută. Și cum știam că maladia aceasta, departe de a fi o năpastă morbidă, putea avea consecințe benefice în viața oamenilor, mă obișnuisem să privesc credința ca pe o achiziție filogenetică a speciei umane, rezultatul genial al unei selecții mirabile de pe urma căreia cei aleși căpătau o putere de rezistență cu neputință de găsit la cei necredincioși. Pe scurt, dacă sentimentul era util, atunci toată butaforia mitică brodată în jurul lui, cu toată
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
tonice. Și la mijloc nu e doar luciditatea la care este osîndit prin natura disciplinei pe care o practică, ci un amănunt mai degrabă biologic: fiziologia gîndirii umane. Nimeni nu poate gîndi rîzînd în hohote sau țopăind de bucurie. Firul filogenetic al speciei nu ne-a dat privilegiul gîndirii senine. Unde apare un gînd, acolo se iscă o tensiune. Tocmai de aceea gîndirea e un act iremediabil încrîncenat. Procesele subiacente pe care le presupune meditația duc inevitabil la încropirea unei mine
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
zonele și circuitele neuronale implicate în inițierea și menținerea comportamentului matern și s-a dovedit că acestea sunt conservate între aproape toate speciile de mamifere, inclusiv omul, aparținând în special hipotalamusului și sistemului limbic (creirul „arhaic” din punct de vedere filogenetic). Aceste zone sunt cele mai sensibile la acțiunea modificărilor hormonale survenite în sarcină, la naștere și alăptare. Comportamentul matern cuprinde orice act comportamental menit să asigure supraviețuirea unui membru al speciei încă imatur [1]. Are la bază formarea unei legături
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile imbecile (în sens de fragile). Între cele două poziții nil medium est și de aici altercația. Plantinga e mai ofensiv și mai rigid, trădînd reflexe de logician arid, pe cînd Dennet e mai
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
care scepticii nu-l pot pricepe. Dintre români, basarabenii au cea mai pronunțată predilecție pentru răscoliri intime cu efect catastrofal, de aici impresia că, în pielea lor, dai peste spectre mistuite de patimi, slăbiciuni și prăbușiri iremediabile. În acest tipar filogenetic intră și Igor Isac, al cărui volum cuprinde cortegiul de iubiri, rătăciri și pasiuni artistice care i-au întipărit ființa în ultimele decenii. E cronica răvășirilor puse în tipar memorialistic, grosul amintirilor fiind rupt din boema artistică a Chișinăului din
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinților au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca și primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile. Folosind o tehnică filogenetică - studierea legăturilor de rudenie dintre diverse ființe vii pentru a înțelege evoluția acestora -, autorii studiului, printre care s-a aflat Chris Organ, biolog la Universitatea Harvard din Statele Unite, au putut să determine timpul pe care oamenii și celelalte primate îl
Cea mai veche meserie din lume a fost identificată. Vezi aici care este aceasta () [Corola-journal/Journalistic/69151_a_70476]
-
lui Dumnezeu. Dumnezeu nu există în realitate, el e o simplă plăsmuire umană avînd un rost precis în adaptarea și supraviețuirea speciei. Ceea ce în schimb există cu siguranță (căci a fost dovedit științific) este sentimentul credinței: credința este o achiziție filogenetică a speciei umane, iar substratul neurologic al acestei trăiri constă într-un mirabil neurotransmițător pe care specialiștii îl numesc serotonină. Substratul vieții sufletești e unul biochimic - acesta e mesajul cărții Dorei Petrilă. Concluzia? Oamenii nu ar crede dacă nu le-
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
oricine se poate apropia de ea, nu oricine poate, c o m p e t e n t, vorbi de ea. Antichitatea este o funcție a culturii (moderne, postmoderne, cum vreți să-i spunem, nu aceasta ne interesează). Un dat filogenetic repetat ontogenetic. Ne-am născut antici. Creăm azi o Europă, unită în diversitatea ei, a culturii contemporane, cu genele moștenite ale primei Europe unite: moarte efectiv în Istorie, vie latent în noi. Cultura clasicismului greco-latin, oferită în eșantioane de poliedricele
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]