373 matches
-
a face ca omul să evite lucrurile dăunătoare și să le caute pe cele ce-i sunt utile în mod vital, însă ea nu ne va face să cunoaștem esența corpurilor. Astfel putem dovedi evidența proprie a uniunii fără să filosofăm.) Descartes recapitulează în Scrisoarea către Elisabetha din 28 iunie 1643, ansamblul acestor distincții care sunt făcute astfel încât spiritul se întoarce către lucruri fie pentru a le cunoaște fie pentru a le verifica: Problema nu este deci de a rezolva uniunea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dezvoltării spiritului comunitar când comunitatea medievală era dizolvată, iar cea modernă încă nu era pregătită suficient. Astfel, Iluminismul a fost o perioadă în care oamenii luptau pentru umanitate dar nu se preocupau deloc de poporul lor; o perioadă când ei filosofau despre stat și uitau de comunitate. La noi, Ilie Bădescu se concentrează pe diferența dintre sociologia contractualistă și cea comunitară, punând accent pe cea din urmă. Aceasta constată printre altele că relația socială nu se poate reduce la simpla relație
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
utilizarea temei „lumea înșelătoare”, acompaniată de mai toate motivele adiacente. Ar fi de observat că, deși adept al atitudinii (și al examinării faptelor prin prisma ei) cuprinse în celebra formulă, autorul pare mai puțin înclinat (sau mai puțin capabil) să filosofeze pe marginea subiectului, să genereze contemplarea lumii din perspectiva deșertăciunii. Preocuparea lui pare a fi mai mult istorisirea faptului înspăimântător și înconjurarea lui în lamentații aducătoare de expresivitate. Cel ce a scris stihurile despre uciderea lui Grigore Ghica - text care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
și aici nu sînt oportuniștii din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care mulțumesc zeului Soare pentru permisiunea de a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de hârtie și eu însumi, încetul cu încetul, încep să am sentimentul că mă transform într-o ficțiune. Un egoism funciar. Ai futut-o și ai consumat-o. Te-ai descărcat, după care revii în carapacea ta, de unde poți să filosofezi fără nici o răspundere. Femeile sunt bune din când în când, pentru utilizare temporară. Mi-e teamă că mă doare-n cur de restul lumii. Încerc să intru în mintea celui despre care scriu doar sub formă de voyeur, doar pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cur de restul lumii. Încerc să intru în mintea celui despre care scriu doar sub formă de voyeur, doar pentru a scrie, nu pentru a că m-ar interesa în vreun fel persoana lui. Pentru a avea ce povesti. Să filosofezi așa, despre scară, despre limba, gramatica ce poate fi găsită într-o frigăruie, toate astea înseamnă să te plasezi în afara vieții, într-un costum de scafandru sau în acea posibilă carapace de unde să dai lecții celorlalți. Și poate ăsta-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
aceștia; Sfîntul Grigore Nazianzen, într-o binecunoscută predică intitulată Despre teologie, descrie pe larg calitățile necesare unui profesor de teologie, indicînd, de asemenea, caracteristicile auditorilor și grija cu care trebuia să li se vorbească: Nu este îndeajuns pentru nimeni să filosofeze asupra adevărurilor divine; aceasta este lucrarea persoanelor purificate în trup și suflet sau, cel puțin, a celor care merg constant pe calea purificării și sînt deja înaintați în meditația asupra celor sfinte" (Orat. 33; cf. De asemenea Orat. 29) (PG
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
felul său pe Planetă și chiar în Univers. Iar diversitatea, aparent deranjantă, alungă monotonia și creează condițiile progresului până la desăvârșirea în armonie a Întregului. În viața noastră sahaj au alternat momentele sublime de iubire pură cu celelalte, nedorite dar... obligatorii - filosofez și eu - asigurării unei evoluții sănătoase și sigure. Legea contrariilor funcționează și în gruparea noastră, reprezentând, de fapt, motorul menținerii vii a organismului subtil ce-l compunem cu toții. Oricare ar fi fost drumul urmat la un moment dat de un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
câteva pagini. Tot astfel pot fi citite și cele două romane, nu foarte întinse ca dimensiune, dar cu substanță și bine structurate. În Circul nostru vă prezintă: personajul-narator se află continuu în așteptarea impulsului sinucigaș, care însă nu vine niciodată. Filosofează pe această temă într-un mod rudimentar, actul în sine este căutat, explicat și experimentat numai în partea lui pregătitoare. Memorabilă e scena în care unul dintre protagoniști încearcă să își ia viața prin ingurgitarea unei cantități uriașe de whisky
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
pentru că de D-Sa ne ocupăm aici ca de un caz de vârf de „vocație trădată, părăsită”, Întârzie până azi Într-o postură falsă, după opinia mea - aceea de a milita (nu numai pentru un romancier, dar și pentru un filosofă, În loc de a „observa”, mereu de la distanță sau semi-distanță, și de a Încerca să „descrie” sau să „interpreteze” ceea ce se’ntâmplă În jur, În lumea „reală și socială” și, dacă e posibil, să ne aducă „luminile” intelectului său În rezolvarea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
către cel mai cras „materialism”, subliniindu-mi avantajul de a mînca gratis la cantină datorită prieteniei cu bucătăreasa-șefă, pe care o stimulează uneori cu cîte un „cadouaș”. „Căci ce-i mai scump și mai scump, azi, decît mîncarea?”, a filosofat ea, convinsă că o s-o aprob, înainte de a ne despărți. Madame Bovary avea, totuși, reflecții de altă calitate... *Duminică însorită de februarie. Străzile sînt pline de lume ieșită să se dezmorțească. Au fost scoși afară, de cei care îi manipulează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, privită literar, povestea pe care mi-o spune are ritm, analiză psihologică și suspans. O notă bună e și faptul că, deși ar sfîșia-o cu plăcere pe adversară, se abține acum (de ce oare?) s-o vorbească de rău: „Ura - filosofează ea - ne face meschini”. În schimb, cealaltă o ridiculizează spunînd că e „artificială”, „prea intelectuală”; din punctul său de vedere însă, „astea sînt niște complimente”. „Salut cu respect...” Cine pe cine a salutat așa în ședință? Petru Enășoae, un tip
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ne așteaptă”. Apoi, direct, mie: „Cel puțin nu mai zîmbi!...” *Privesc zbaterea unei viespi în geam. Încearcă să se elibereze, dar numai pe o porțiune îngustă. Geamul de alături e deschis. Viespea nu bănuiește însă această posibilitate de evadare. Uneori - „filosofez” - sîntem ca și ea: nu întrevedem decît o singură soluție, limitată, pășim pe o cale căreia îi zicem „rezonabilă”, cea a geamului închis. *Încă o „pompă” exagerată! Funeraliile unui director de IAS, bărbat tînăr, au luat proporții de „mare eveniment
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
case pe care le admirăm și le studiem de câte ori ieșim la plimbare. Spații largi, prietenoase, calde, funcționale, acoperiș lin, perceput și în interior din cauza lipsei podului, terase răcoroase unde-ți poți petrece seara cu amicii, râzând, cântând, făcând politică, contrazicând, filosofând etc., așa cum orice om de pe lumea aceasta își dorește. Lipsea piscina și verdeața, dar probabil în timp (scurt timp) vor apărea și ele căci, nu-i așa?, și aici oamenii le fac pe rând, în funcție de posibilități, nu peste noapte ca
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stat, în general, una publică, și că responsabilitatea unui asemenea act trebuie asumată, cu toate consecințele, de cea care îl duce la îndeplinire. Pe de altă parte, rămân sceptic în privința excluderii totale de la responsabilitate a celeilalte jumătăți. Nu se poate filosofa eu unul mă tem s-o fac pe marginea subiectului, decât dacă ignori situațiile nelimitate ce pot să apară de la un individ la altul, precum și contextele determinante. Alex. Leo Șerban : Sigur, există cei care susțin și dreptul copilului-încă-nenăscut. Dar cred
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
essere moto nella misura del movimento del tempo, confessando la prodigalità del peccato, che ritorna a divenire membrana di vită per l'amore donato da chi imprime movimento alla vită dell'uomo nell'universo. Nella Scienza della Croce Edith Stein, filosofa crocifissa e martire, parla di Dio quale mistero che avvolge îl nostro proprio essere, perché è nell'anima di ognuno di noi che Dio și riserva di divenire nella presenza di Cristo, în quell'inconsumabile anelito verso di Lui che
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
înglobează și obiect și subiect (das Umgreifende), dar care nu poate sta ca obiect, nu poate sta în lumina conștiinței, ci poate fi doar surprins sau întrevăzut în mediul gândirii obiectuale. Acesta este ceea ce a căutat metafizica dintotdeauna, Ființa. "A filosofa asupra cuprinzătorului (das Umgreifende), spune în acest sens Karl Jaspers, înseamnă a pătrunde în ființa însăși. Dar acest lucru nu se poate face decât indirect, căci atunci când vorbim, gândim prin referire la obiecte. Este necesar ca printr-o astfel de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe rană ? Societatea franceză pare paralizată de frică, iar amînarea continuă a măsurilor crește angoasa. Pudibondă, Franța e ca o domnișoară bătrînă care nu mai îndrăznește să se uite în oglindă. Situația e însă gravă. Avem o societate care, tot filosofînd cu susul în jos, iată și-a pierdut reperele : o democrație-creștină veritabilă nu mai există, liberalism nu mai există, socialismul e la el acasă, dar e extrem de criticat pentru că nu dă roade. Și asta pentru că nu se mai produce la
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu uitați că suntem muritori. Un om care se cunoaște pe sine și destinul său va fi greu biruit de criză. Este o cale bună de a atinge acel summum bonum despre care vorbea Seneca. Iar Montaigne spunea că "a filosofa înseamnă a învăța cum să mori". Încercați să vă creați cît mai puține dependențe. Sunt greu de înțeles de pildă cei deveniți dependenți de papillon. Sau, dacă o să vi se ofere un Lamborghini iar după o vreme o să vi se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
textelor sale. Însă în aceste reproșuri administrate, la finele secolului XI, lui Ioan Italos, nu trebuie văzută o vânătoare de vrăjitoare, pentru că ceea ce s-a sancționat a fost mai degrabă încălcarea spiritului în care, potrivit unei opinii comune, se putea filosofa corect. Revelator în aceste sens este faptul că textele care îl condamnau pe prea îndrăznețul gânditor bizantin conțin precizarea că trebuie făcută o deosebire între cei ce primesc „părerile nebunești” ale filosofilor și cei ce urmează „studii elinești” numai pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
textelor patristice: tensiunile produse de erezie sau apostazie. S-a scris în mod special, când era absolut necesară precizarea modalității autentice de experiere creștină a realității. Este cu neputință de a găsi autori care scriu tratate de dragul tratatelor, sau care filosofează pe teme creștine de dragul exercițiului. Unde poate fi atunci găsită filosofia sau fie măcar și o reflexie cu caracter filosofic? A fost nevoie de producerea unor schimbări în paradigma culturală europeană pentru a fi cu putință reconsiderarea spiritualității bizantine. Mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oferit de identificare unei dispute legate de alternativa realism—nominalism, atât în Apusul medieval târziu și renascentist timpuriu, cât și în Bizanțul secolelor XIII și XIV (fără a mai menționa că de fapt discuția reprezenta o chestiune foarte veche pentru filosofa bizantină). Diferența majoră stă însă în raționalitatea sub care s-au conturat cele două orizonturi filosofice. Scolastica apuseană a dus cu sine o folosire ce se dorea cât mai exactă a conceptelor filosofiei, însă această precizie răspundea mai degrabă de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ulterioare? În primul rând tot ceea ce putea însemna o prevenire și o avertizare asupra greșelii, a pericolului de a părăsi spiritul și sensul trăirii în Hristos. Dar tot la fel de mult o aproximare și reaproximare a scopurilor sub care se poate filosofa. Această mișcare spre avertizare și reprecizare a fost mai cu seamă un gest al timpului de criză, dar în fapt a fost tot timpul prezentă în măsura în care fiecare individ lua în serios idealul sub care se ordona viața creștină, îndumnezeirea, unirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fost cel al filosofiei, neoplatonismul oferind uneltele conceptuale cele mai potrivite clarificării unei asemenea întrebări. Au fost puse în balanță două înțelegeri creștine ale experienței luminii venind din partea a doi autori extrem de bine exersați în modalitatea grecească de a filosofa: Evagrie Ponticul și Grigorie de Nyssa. Evagrie, urmând o filiație origenistă, consideră că putința vederii luminii dumnezeiești este proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru a-și împlini nevoile interioare ce nu mai erau suplinite de vederea harului paradisiac. Putem astfel să găsim semnele de multe ori ascunse și nemărturisite ale atitudinii bizantinilor față de cultură, chiar față de propria cultură. Faptul că omul face cultură, filosofează, nu este atât un semn al superiorității sale oferite de statutul de ființă rațională, cât o expresie a nevoii sale de supraviețuire. Idealul uman pentru bizantin nu îl reprezintă în consecință omul cultivat, omul de cultură, ci acela care dobândește
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]