247 matches
-
cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și mijloacelor acesteia. Acest fapt a stat la originea multor confuzii interpretative ce vizau spiritualitatea bizantină. Putem, la modul schematic, să identificăm în ce constau diferențele în maniera de filosofare pe parcursul îndelungatei existențe a Imperiului Bizantin. Pentru a accentua schimbările survenite, vom face referință la un moment de început și la unul ce ține de culmile culturii bizantine, Renașterea ce se conturează începând cu secolul IX. O operă esențială în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a inefabilului Realității de dincolo de ființă, a dus însă la părăsirea abordării conceptuale și adoptarea unei căi în care afirmațiile au ca scop indicarea unei realități mai presus de ele. Orice abdicare de la această cale de înțelegere a modalității de filosofare în Bizanț are drept consecință eșecul înțelegerii intenției care o animă. O foarte bună expresie a acestei căi de discurs este chiar înțelesul termenului de taină în Răsărit. În multe cazuri, interpreții moderni nu au știut cum să încadreze această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fost în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea intelectualilor bizantini îl folosesc în expresia textuală, mai cu seamă odată cu Renașterea secolelor IX-X. Lectorul modern al unor lucrări de factura celor din vremea apogeului cultural al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea intelectualilor bizantini îl folosesc în expresia textuală, mai cu seamă odată cu Renașterea secolelor IX-X. Lectorul modern al unor lucrări de factura celor din vremea apogeului cultural al Bizanțului din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avertizare și reprecizare a fost mai cu seamă un gest al timpului de criză, dar în fapt a fost tot timpul prezentă în măsura în care fiecare individ lua în serios idealul sub care se ordona viața creștină, îndumnezeirea, unirea omului cu Dumnezeu. Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei în tăcere s-a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a întâmplat în istoria spirituală și culturală a Occidentului unde se poate vorbi de un apofatism al naturii, Bizanțul (și moștenirea sa asupra lumii răsăritene) are ca reper absolut apofatismul persoanei. Se indică astfel direcția pe care se va manifesta filosofarea în Bizanț și limitele peste care aceasta nu va trece. În Răsărit nu vom găsi o metafizică de felul celei occidentale, și nici o filosofie a naturii. Pentru acest spațiu, natura sau esența în sine sunt inaccesibile. Ceea ce în ochii unui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
discursului a antinomiei Triunității, ca înțelegere creștină a divinității a implicat din plin nu doar limbajul filosofiei, ci și conturarea unor maniere noi, originale, de exprimare a paradoxalității exprimării discursive a inefabilului ce au influențat pe ansamblu modalitatea bizantină de filosofare. Dacă capado-cienii au reușit să găsească o formulare ce a depășit insuficiența expresiilor anterioare modalității creștine de rezolvare a felului în care Unul și Trei pot fi înțelese ca fiind la fel de proprii Realității ultime, nuanțările aduse de afirmațiile lor nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
personal, fiecare creatură rațională este mereu alta, mereu îmbogățită, într-o dinamică ce o face ca niciodată să „stea”. Ceea ce contează pentru studiul de față este că această modalitate de înțelegere își pune în mod decisiv amprenta asupra modului de filosofare bizantin. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în istoria culturală a Apusului, unde Dionisie a fost citit sub o grilă interpretativă ce a exploatat apofatismul naturii, în Bizanț ierarhia a fost o cale interpretativă privilegiată pentru a se articula actul esențial
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fost citit sub o grilă interpretativă ce a exploatat apofatismul naturii, în Bizanț ierarhia a fost o cale interpretativă privilegiată pentru a se articula actul esențial al persoanei: comuniunea, ex-stasisul. Pentru bizantin, dimensiunea participativ ierarhică este esențială ca atitudine în filosofare, consecința fiind că acest spațiu nu a fost cercetat de ispita autonomiei rațiunii. Încrederea exclusivă în puterile raționale proprii, atunci când trebuie să dai o explicație a supra unui aspect al realității, este lipsită nu doar de sens, dar pentru bizantin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru a-și acoperi goliciunea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
susținere oficială provoacă o mare tulburare în imperiu, ce va lua sfârșit cu victoria iconodu¬lilor, în martie 843. Controversele iconoclaste au o semnificație aparte pentru profilul filosofiei bizantine pentru că dovedesc felul în care s-a înțeles rolul și măsura filosofării în ansamblul spiritualității bizantine. Atât o tabără, cât și cealaltă, au trebuit să-și justifice atitudinea în privința reprezentării Chipului lui Hristos, ceea ce a făcut necesar apelul nu doar la textele scripturale, ci și la o cale de demonstrație întemeiată pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ceea ce se considera a fi semn al unei irepetabile experiențe. 13. Praxis și theoria În cele din urmă, să evaluăm rolul care i-a fost acordat filosofiei în raport cu ansamblul modelului cultural bizantin, al înțelesurilor sub care a fost valorizat actul filosofării în mentalul bizantin. Desigur, au existat evoluții și schimbări în felul de a percepe valențele filosofiei, însă dincolo de acestea, se poate identifica ceea ce a fost mereu prezent ca premisă, o atitudine constantă în a acorda o anume poziție exercițiului filosofic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este de fapt o perspectivă asupra filosofiei. Se dovedește că filosofia câștigă un dublu caracter, căci ea nu este înțeleasă numai ca 0s«Qia, dar și ca npa^ig. Sau, poate mai bine este a vorbi de două moduri de filosofare, care deși se între¬pătrund într-o anume măsură, au un caracter profund diferit. Filosofia ca înseamnă în același timp antrenamentul și pregătirea minții pentru a se face aptă de primirea celor mai presus de ea, dar nu mai puțin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și o neîndeajuns de bună înțelegere a rosturilor și sensurilor cu care aceștia au utilizat terminologia filosofică. Este însă o șansă privi¬legiată pentru noi, trăitori în răsăritul european, de a avea un acces mai autentic la o modalitate de filosofare care a traversat un întreg model spiritual, ale cărui semne, deși ocultate, continuă să fie active în grund-ul cultural a ceea ce Iorga a numit „Bizanțul după Bizanț.
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
firave. Acum, se vede, golul creat de absența unor severe discipline este preluat de critici. (...) Avem un singur Preda și câteva zeci de predatori; un singur Eliade și un întreg babilon de hermeneuți. Critica e drumul cel mai scurt spre filosofare, filosofia se reface și ea cum și unde poate"18. Ca și critica, poezia ar fi un tărâm autarhic, izolat de marele public: "(...) încerc întotdeauna, în fața quietism-ului suficient al Poeziei, un sentiment de frustrare și injustiție: mie mi se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare o capodoperă, ca filosofare, m-a revoltat. (...) Liiceanu nu își dă seama că Noica e un poet, că folosește termenii ca poezie, că inventează trăiri poetice și le numește apoi filosofie"26; "Noica e un mare fricos, un atlet al prudenței și un campion
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W. F. Hegel, însă, estetica începe să-și piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii conștiinței spiritului absolut. Toate aceste abordări incipiente ale esteticii semnalează deja constituirea unui cadru post-estetic de reflecție și acțiune. Rolul artei, ca mediu de investigare al esteticii, se anunța astfel a fi unul moral, educativ, intermediar către un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să dea sens unei orientări transcendentaliste care nu abdică de la canonul său călăuzit de exigența descoperirii primelor principii și cauze. Așadar, a face din conștiința reflexivă o referință filosofică secundară înseamnă, în această viziune, a privilegia legitim spiritul autentic al filosofării și a răspunde unei nevoi acut resimțite în modernitate de depășire a impasului major săpat de spectaculoasa dezvoltare a științelor. "Rămânerea în urmă" a metafizicii a generat o împingere în fundal a unei mari părți a universului său problematic și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în mod parțial, Critica rațiunii; se consolează cu gîndul că pedanteria va izgoni pedanteria. Caracterulsău socratic, care îl facea să prefere o știință (Wissen) independentă și fundamentală atît speculației cît și simplei acumulări de cunoștințe și care punea mai presus filosofarea decît faptul de a avea o filosofie, i-a dat un fundal solid pentru examinarea tentativelor de gîndire nerodnice, dar cu atît mai sigure de ele. În viața sentimentelor lui Kant, sublimul juca cel mai mare rol. Infinitatea universului exterior
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
doar un acoperiș deasupra capului și o mâncare pe masă, pentru alții poate însemna o bijuterie scumpă, o vilă, un cont masiv în bancă, un drog, lectura unei cărți, vizionarea un film, asistarea la o slujbă în biserică sau templu, filosofarea privind cerul înstelat în noapte sau, pur și simplu, un somn într-un pat primitor. Diogene din Sinope, ascetul și filosoful cerșetor dintre anii 412 î.Hr. 322 î.Hr., era fericit în butoiul lui, dându-ne un exemplu concret de cât
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ar exista El nu ar mai fi "ființa cea mai perfectă". În concepția lui Leibniz acest concept se cere suplimentat cu o demonstrație că Dumnezeu, astfel definit este posibil 210. În perspectiva capitolului următor trebuie precizat că stilul analitic de filosofare, așa cum a fost prezentat prima dată unui public larg de către Russell în celebra lucrare "Problemele filosofiei", se află în opoziție cu: (1) filosofia de sistem acesta pretinde să ofere o cunoaștere prin rațiune pură independent de experiență a lumii ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în logică. Exploatarea acestor capacități ne poate ajuta să scoatem la iveală anumite greșeli de gândire sau confuzii conceptuale pe care se sprijină uneori construcții importante ale filosofiei clasice 212. Astăzi, în sens larg, filosofii care îmbrățișează acest stil de filosofare preferă clarificările atente ale diferitelor concepte, pun preț pe rigoare și se folosesc adesea de instrumentele logicii și se argumentează explicit puncte de vedere contestate sau enunțate. Capitolul 4 Aspecte noi ale argumentului ontologic în filosofia analitică Interpretarea modală a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nivelul discursului subversiv, de factură elitistă, se cuvine să amintim și cazul filosofului Constantin Noica care, în buna tradiție a Maestrului său, Nae Ionescu, a creat premisele unei școli autentice, a unei gândiri paideice în care filosofia să devină o filosofare, adică un act de trăire. Rolul școlii noiciene era unul benefic în măsură în care constituia o insulă de supraviețuire a spiritului creativ în bezna roșie. Pe fondul unui vid spiritual și cultural instituit de puterea politică, filosoful român continua
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]