10,713 matches
-
Ea va declanșa interesele de lectură, apetența pentru comparații, care vor determina, în cele din urmă, introducerea cărților importante într-un circuit cultural de promovare. Basarabia nu există în sine, prin sine și pentru sine (iertată să-mi fie prețiozitatea filosofică a formulării unui deziderat); sau, mai bine zis, nu ar trebui să existe în sine, ca simplă mândrie a unei identități naționale, când ea este, de fapt, doar o secvență dintr-o identitate națională românească mult mai largă și mai
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
Ion Simuț În cele mai bune dintre textele sale, Radu Enescu (1925-1994) se desfășoară în spațiul filosofiei culturii. Avea asimilată o cultură filosofică esențială (în principal germană, de la Kant și Hegel la Jaspers și Heidegger) din perioada studenției sibiene și clujene, când i-a avut ca profesori și ca maeștri pe D. D. Roșca, Liviu Rusu sau Lucian Blaga, fiind cel mai tânăr
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
adaptare în silă la sistem, întâi formală, apoi din ce în ce mai angajantă după ce în 1966 devine redactor, iar din 1971 redactor- șef adjunct la revista "Familia", secondându-l conștiincios pe Alexandru Andrițoiu. Filosoful de mari speranțe devine publicist cultural, unul cu un orizont filosofic de filieră germană pe care puțini îl aveau și încă și mai puțini îl puteau etala. Se vedea din eseurile publicate în revista "Familia", adunate ulterior în volumul Critică și valoare (1973), unde principala miză era conceptul de ironie. Dar
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
că nu l-ar putea atinge. Publicistul orădean Marin Chelu s-a devotat restituirii paginilor rămase în revista "Familia" și a alcătuit până acum două volume, cu un profil unitar tematic: Despre arhitectură, apărut în 2003, și Orizonturi speculative, eseuri filosofice, apărut de curând, în 2004, ambele în Biblioteca revistei "Familia". Pe viitor nu ar trebui neglijată presa culturală clujeană pentru a completa imaginea activității criticului literar Radu Enescu. Efortul restituirii e lăudabil ca inițiativă, cu atât mai mult cu cât
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
acestei mitomanii comportamentale a fost, printre altele, îndepărtarea și situarea băieților ei pe poziții opuse. S-a declanșat astfel o luptă îndârjită și îndelungată, uneori cu arabescuri și manifestări distractive, între fii și mama lor, care acoperea mai toate domeniile: filosofic, moral, religios, social, familial etc. Aici își află izvoarele primare războiul împătimit al scriitorului de mai târziu împotriva "formelor" deformante. "Absurd dumnezeiesc! va exclama Gombrowicz peste ani. în această școală, am învățat uitarea eroică în nonsens, încrâncenarea sărbătorească în prostie
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de apreciere etc. Pentru că încearcă să acopere un teritoriu lăsat de izbeliște, meritul este, desigur, al literatului. Iar vina pentru confuziile care circulă pe piața de idei filosofice de la noi este a specialiștilor în filosofie, care lasă continuu un mare teritoriu cultural neacoperit. Cu o mulțime de facultăți de filosofie în țară, filosofia n-a reușit să-și producă încă nici măcar niște comentatori de carte filosofică... Cu puține
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
de idei filosofice de la noi este a specialiștilor în filosofie, care lasă continuu un mare teritoriu cultural neacoperit. Cu o mulțime de facultăți de filosofie în țară, filosofia n-a reușit să-și producă încă nici măcar niște comentatori de carte filosofică... Cu puține excepții, învățămîntul filosofic românesc, într-un dispreț nedisimulat - și bazat pe o ignoranță compactă - față de cultura/filosofia românească, este orientat univoc, spre filosofia universală, iar aceasta este percepută îngust, drept construcție metafizică. Este o situație pe care o
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
este a specialiștilor în filosofie, care lasă continuu un mare teritoriu cultural neacoperit. Cu o mulțime de facultăți de filosofie în țară, filosofia n-a reușit să-și producă încă nici măcar niște comentatori de carte filosofică... Cu puține excepții, învățămîntul filosofic românesc, într-un dispreț nedisimulat - și bazat pe o ignoranță compactă - față de cultura/filosofia românească, este orientat univoc, spre filosofia universală, iar aceasta este percepută îngust, drept construcție metafizică. Este o situație pe care o plătim și o vom plăti
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
frecventarea frenetică a supermagazinelor, gunoaiele și vegetația sălbatică de care sunt înconjurate vilele din cartierul Primăverii, dezagregarea limbajului folosit în viața de fiecare zi, totul, susținea el, ar merita interpretat. Tu de ce nu comentezi, cu mintea ta sclipitoare, cu educația filosofică pe care o ai, ce se întâmplă în jurul tău? De ce te-ar interesa mai mult practicile culturale dinainte de război decât stilul de viață de azi? - Filosofia are această capacitate proteică de a-și putea lua ca obiect de filosofare orice
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
cărui nume îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane ale poeziei sau ale bibliofiliei, cafenele literare sau filosofice pe teme dinainte alese, întîlniri literare de tradiție (la Rodez, la St. Malô etc.), comasări de edituri sau apariții timide de noi case de editură, ce nume s-a mai vînturat prin suplimentele literare ale cotidianelor sau în cele cîteva
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
întreaga dimensiune a personalității în diversitatea-i vrednică a atesta pînă la urmă o incontestabilă unitate, Cioran e înfățișat pe fațeta tinereții sale fragede. Student în primul an de facultate, la 18 ani, se afundă pînă-n gît în lecturi precumpănitor filosofice care nu-l satisfăceau, în schimb îi stimulau gîndirea proprie pe o cale ce se dorea din capul locului cît mai diferențiată. Ion Dur publică o seamă de texte inedite, provenite dintr-o ,ladă" cu manuscrise (mai ascunde oare și
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
repede reflexul de interdicție. De la interdicția de a fi trist s-a trecut la interdicția de a fi singur. La ce bun să fii singur, cînd în lumea de astăzi se comunică atît de ușor? A curs și atîta cerneală filosofică ca să ni se explice că individul uman nu începe să existe decît atunci cînd se deschide spre celălalt. Poate că este adevărat, poate că marii schivnici erau doar niște supremi orgolioși, iar de deschis se deschideau numai spre ei, trecînd
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
se înregistrează destui gînditori și slujitori ai științei cu deschidere spre religios și destui slujitori ai bisericii ce acceptă cu bun-simț luminile rațiunii, precum bunăoară, încă din timpuri mai îndepărtate, Grigorie din Nazianz, care mărturisea: "Cercetez din punct de vedere filosofic lumea sau lumile, materia, sufletul, ființele raționale mai bune sau mai rele, învierea, judecata, patimile lui Cristos. Izbutind să le lămuresc nu va fi fără folos, iar greșind nu e nici o primejdie". Autenticul duh democratic e cuprinzător și tolerant, îngăduind
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
lui Nae Ionescu noi am devenit "contemporanii Europei"? Sau Noica atunci cînd afirma că același "avea lucruri mai bune de scris decît aproape toți gînditorii din sud-estul european"? Sau cînd susținea că Nae Ionescu depășea elementara "înțelepciune", id est "înfundătura filosofică" a modului românesc curent de-a face filosofie, aflîndu-se alături de Blaga pe unicul drum pe care gîndirea autohtonă putea accede la o filosofie de tip apusean? Ion Dur se străduiește a ne oferi o imagine obiectivă a gînditorului "socratic", a
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
la un interval de aproximativ zece ani, Caragiale (1984), Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994) și, de curând, Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga indică oscilarea autorului între analiza de text, poetica elementaristă a lui Bachelard și deschiderile filosofice (Heidegger, Cioran, Foucault). Critica lui V. Fanache impresionează mai puțin prin noutatea ideilor, cât prin capacitatea de a asambla datele existente într-un tot organic, care echivalează adesea cu o imagine cvasi-definitivă. De regulă, această imagine e prezentată în capitolul
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
într-o societate democratică - simultan separate și interdependente, adică apte mereu de acțiune independentă și neviciată, dar în așa fel dozate încît echilibrul este mereu stabil și nu creează premise pentru abuz. Privit dintr-o astfel de perspectivă cumulativă � istorică, filosofică, teoretică și practică � Paul Klee iese permanent divers și unitar, supus valorilor simple și lansat amețitor către marile principii, în interiorul narativismului celui mai genuin și levitînd în abstracțiunea cea mai înaltă. Chipul său interior și mișcarea exterioară a operei compun
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
găsesc soluții de amânare periodică a sinuciderii: în 1927 își asumă comportamentul de "om obligat să se realizeze, ca un stăpân cu alte cuvinte" (p. 20); în 1931, trebuie să trăiască pentru a "pune la punct acele nenorocite de caiete filosofice", fapt ce ar aduce adevărata realizare: "cel puțin să iau aci hotărârea că nu mă voi sinucide înainte de a le transcrie" (p. 28). Treptat, una din temele majore ale jurnalului devine conflictul cu lumea. Deși megalomania nu-l va ocoli
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
îl obliga să facă studii muzicale, iar nu de filosofie, cum dorea el. Arendașul acesta, activ, întreprinzător, om cu calități intelectuale, morale și spirituale, persoană publică apreciată, despre care autorul biografiei scrie că ,cu certitudine citea, sistematic, lucrări istorice și filosofice de proveniență conservatoare", și-a îndrumat sistematic fiul, i-a plătit studiile, în țară și în străinătate, la Paris, München, Leipzig, Heidelberg, cerându-i doar să fie conștient că sfaturile părintești sunt Ťlegi nemuritoareť". Autoritarul părinte nu și-a slăbit
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Motru ,sunt la înălțimea cercetărilor din universitățile apusene", iar C. Georgiade opina că psihologul român se clasează în aceeași familie de psihologi alături de Main de Biran, Lachelier, Bergson, Delacroix, Lips etc., întemeietorii psihologiei introspective. D. Drăghicescu era convins că activitatea filosofică a lui Motru este ,nutrită și la înălțimea cugetării filosofice contimporane din apusul civilizat". în fine, Emil Cioran, în 1932, remarca figura aparte pe care o făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Georgiade opina că psihologul român se clasează în aceeași familie de psihologi alături de Main de Biran, Lachelier, Bergson, Delacroix, Lips etc., întemeietorii psihologiei introspective. D. Drăghicescu era convins că activitatea filosofică a lui Motru este ,nutrită și la înălțimea cugetării filosofice contimporane din apusul civilizat". în fine, Emil Cioran, în 1932, remarca figura aparte pe care o făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu ai respect pentru un om a cărui operă prin seriozitatea
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de probleme, a fost adesea taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum este acela, însumând 50 de
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
mai departe în- tr-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un alt timp și într-o altă perspectivă filosofică, Brâncuși recurge, în disputa sa fundamentală cu statuarul istoric, cel căruia Rodin îi sleise și ultimile puteri, la trei mari direcții conceptuale și formale. Înaintea declanșării oricăror ostilități, el face ostentativ dovada perfectei stăpîniri a limbajului, a convențiilor istorice, a
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]