24,869 matches
-
Cătălin Constantin La sfîrșitul anilor șaptezeci Mathew Lipman, profesor de filosofie la Columbia University, gîndește un program filosofic, destinat nu studenților săi, ci copiilor cu vîrste între șase și optsprezece ani, numit Filosofia pentru copii. Nu o glumă, ci un program serios, în care s-a aventurat, mărturisește astăzi profesorul, din neștiință - nu era pe atunci la curent cu teoria lui Piaget potrivit căreia copiii nu pot înțelege ideile abstacte. în ciuda adevărului formulat
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
critic de artă, s-a remarcat prin bun-gust, prin curaj, prin receptivitate față de cele mai diferite direcții artistice și, mai ales, printr-o capacitate ieșită din comun de a gândi teoretic. în așa-zisele lui "cronici plastice" există mai multă filosofie a artei decât în cărțile de filosofie a artei publicate de autori cu pretenții. în ultimele luni, veselul, cuceritorul Pavel Șușară a fost mai agitat ca de obicei, ceea ce nu înseamnă că a încetat să ne mai cuprindă pe noi
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
bun-gust, prin curaj, prin receptivitate față de cele mai diferite direcții artistice și, mai ales, printr-o capacitate ieșită din comun de a gândi teoretic. în așa-zisele lui "cronici plastice" există mai multă filosofie a artei decât în cărțile de filosofie a artei publicate de autori cu pretenții. în ultimele luni, veselul, cuceritorul Pavel Șușară a fost mai agitat ca de obicei, ceea ce nu înseamnă că a încetat să ne mai cuprindă pe noi toți, cei de la România literară, într-o
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
al termenului grec aletheia, tradus îndeobște ca "adevăr", căruia Heidegger îi găsește vechiul înțeles de "stare de neascundere" (Unverborgenheit), rezultat al unei lupte dintre neascundere și ascundere (ascunderea fiind strâns legată de uitare). Acest sens l-ar fi pierdut odată cu filosofia lui Platon, adevărul devenind corectitudine, tot astfel cum neadevărul, pseudos, își pierde sensul originar de ascundere sau acoperire, odată cu traducerea sa prin latinescul falsum. Convins că la Parmenide se regăsește, odată cu aletheia, fie și în treacăt, întrebarea despre ființă, pe
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
încă destul de nebuloasă. E vorba de interpretantul final, proiectat de Charles S. Peirce să se refere "la maniera în care semnul tinde să se reprezinte pe sine ca fiind în relație cu obiectul său". Eco traduce finalitatea interpretantului în spiritul filosofiei pragmatice, ca pe o "obișnuință de interpretare". De acord. Dar pe lângă această obișnuință, contează și latura autoreferențială a semnului, care se cere contemplată în sine, dincolo de valoarea denotativă, chiar și în cazul formulelor științifice. Cu atât mai mult interpretantul final
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Alexandru Cetățeanu, președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor Români. Cartea beneficiază de un Cuvânt Înainte, redactat de Mac Linscott Richetts, un fost apropiat al lui Mircea Eliade, cu care a studiat la Universitatea din Chicago, el Însuși profesor la Departamentul de Filosofie a Religiilor la Louisburg College, din Carolina de Nord. El este un bun cunoscător al limbii române, pentru care s-a bucurat nespus de mult că poate iniția traducerea În engleză a unor opere eliadești. Domnul Francisc Ion Dworschak ne
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Georges Dumézil, de spirit, la Claude Lévi-Strauss și de sacru, la Mircea Eliade. La acest nivel științific, de tip academic, directivitatea primară a termenului de sacru solicită un polimorfism direcționat spre mit și metafizic, În consonanță cu universalele cosmicului, cu filosofia inițială a gândirii formative. Totul cu o condiție - obiectul /lucrul/fenomenul să existe. În consens, după comentariile lui Bryan Rennie (din Reconsiderându-l pe Mircea Eliade) și reluate de dr. Francisc Ion Dworschak, reținem: „sacrul nu apare În scrierile lui
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
sa de sensuri, care identifică și stabilizează, până și În China sau Japonia, este cel de sacru. Revelația definirii lui a avut loc În contactul nemijlocit și cu forțele credincioase ale Indiei care i-au ridicat controlul gândirii la nivelul filosofiei existențiale. Omul Eliade, Întors În România, a devenit un altul. Rezultatul sejurului indian s-a afișat biruitor prin cele două lucrări Maitreyi și Yoga. Savantului i s-a publicat postum, În 16 volume, Enciclopedia religiilor, lucrare ce Îl face nemuritor
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu, iar aceasta
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
în unele pasaje, la origine, în Descrierea operei și în fragmente ale variantei primare din capitolele Cadrul psihic și Cadrul fizic. Cu totul nouă este traducerea titlurilor operelor parcurse de G. Călinescu și a textelor, cu precădere a celor din filosofia germană, versuri, proză din alte literaturi, traducere inexistentă ca unitate distinctă, întrucît G. Călinescu se implicase în traducere, dar numai acolo unde considerase el de cuviință. Toate aceste enunțări privind elementele în stare să fi atras luarea aminte semnatarei lor
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Sorel, câteva secole mai târziu, pe tânărul cinic dezbărat de orice morală, numai spre a intra în grațiile doamnei de Rênal, în eroii destrăbălați ai vremii lui Machiavelli... În Istoria literaturii italiene, Francesco De Sanctis definește acest stil reflectând întreaga filosofie a autorului Prințului: Proza aceasta uscată, precisă și concisă, numai gândire și numai fapte, vestește un intelect adult, emancipat de elementele mistice, etice și poetice și care a devenit orânduitorul suprem al lumii; el înseamnă logica sau forța lucrurilor, destinul
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
al unei vegetații sonore; "Nordul se întemeiază pe discursivități/ plastice, paralele sau în confruntare,/ de o densitate voltaică a detaliului:/ n-ai putea picta aici numai dacă arborii/ ar deveni voci și iarba ecou" (Pictorului Dorel Petrehuș). Nordul își dezvăluie "filosofia" (antibaudelairiană!), care este mișcarea perpetuă: "Singura regulă a Nordului este să/ înaintezi" (Nordul e în față, precum moartea). De la cumplitul fior al consemnării haosului, autorul ajunge la tihna contemplației de factură livrescă, probă a domesticirii tărîmului boreal, a includerii lui
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
pecetea anormalității normale în care trăim. Este însăși imaginea utopiei, definiția absurdului existenței - prizonieră a paradoxurilor, orgoliilor, imoralității, dezintegrării, putrefacției, nonsensului. Să rostești textul lui Eugène Ionesco este una din probele importante pentru un actor. Chiar și din Franța. Topica, filosofia ce circulă în voie prin spatele replicilor, tipul de imagini pe care acestea le adună abrupt sau elaborat, frazarea sînt dificile. Nici experiență de scenă nu prea există în sensul acesta, avînd în vedere că artiștii (mă gîndesc în primul
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Aici intră, alături de mulți alții, sculptorii Darie Dup, Aurel Vlad, Titi Ceară, Mircea Roman, Ion Mândrescu, Laurențiu Mogoșanu, iar, dintre pictori, Virgil Fâciu, Teodor Graur, Valeriu Mladin, Constantin Butoi, Vioara Bara, Anca Mureșan etc. Spre deosebire de vechiul antropocentrism, acela clasico-renascentist, în filosofia căruia chipul și prezența umană aveau o valoare afirmativă și constituiau modelul absolut al structurării universului, neoantropocentrismul are valoarea unui avertisment, este metafora deplină a fragilității și a entropiei. Ființă relativă, strivită între presiunea Cosmosului și a istoriei, omul decade
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
Abătută de la arhetipul său demetric, așa cum punctează exegeta, își cultivă pînă la monstruozitate eul exterior, în intenția unei perpetue reprezentații care să stîrnească admirație. E mai mult decît o manifestare a frivolității, căci intervine un veritabil program al artificializării. O "filosofie" consecutivă deplețiunii emoționale, adică suprimării umanului. Anafectivitatea naște amoralitate, iar amoralitatea e o distrugere a umanului: Există un veritabil program de mise en scène al foartei tinere Aimée de la "surîsul perpetuu necesar exhibiției în Buicqul-vitrină al familiei", pînă la omagierea
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
de eseuri ale lui Walter Benjamin cu titlul Illuminations, selectând, pentru publicul de limbă engleză, ce era mai literar: considerații asupra lui Kafka, Baudelaire, Proust, Brecht, Leskov. Doar eseul despre opera de artă în era reproducerii mecanice și cel despre filosofia istoriei dau măsura contribuțiilor filosofice ale autorului. Pe atunci se știa despre Walter Benjamin doar că s-a sinucis, încercând să fugă din Europa ocupată de naziști. între timp, e mereu evocată afinitatea acestuia cu Wittgenstein (ambii, moștenitori ai unei
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
în Europa se știe mai mult despre Benjaminul preocupat de metafizică și idealism, influențat de Goethe, Hölderlin, Kant și Schlegel, despre autorul care ar fi putut să trăiască în alt secol decât zbuciumatul veac XX. Oscilarea lui Walter Benjamin între filosofia abstractă și problemele contemporane a devenit emblematică abia în zilele noastre: în globalizare, trăim cu toții în mai multe lumi deodată. S-a spus că "latura modernă" a spiritului benjaminian s-a conturat datorită invaziei de fotografie, datorită imaginilor multiplicate demonstrând
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
primul colocviu despre actualitatea lui Michel Foucault. Colocviul din acest an (16-18 mai, organizat de Centrul Cultural Francez din Iași, Asociația pentru Centrul Michel Foucault, Societatea de studii internaționale despre Michel Foucault, Forum IRTS de Lorraine, Asociația ARCHES, Facultatea de filosofie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași) și-a propus o dezbatere asupra dialogului pe care Michel Foucault și Gilles Deleuze l-au purtat neîntrerupt încă de la începutul anilor '60 și pînă la dispariția autorului Istoriei nebuniei, în 1984. Foucault
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
asupra dialogului pe care Michel Foucault și Gilles Deleuze l-au purtat neîntrerupt încă de la începutul anilor '60 și pînă la dispariția autorului Istoriei nebuniei, în 1984. Foucault a publicat în revista Critique recenzii ale cărților lui Deleuze (Ce este filosofia?, Diferență și repetiție), iar acesta i-a consacrat celebrul eseu de la Editura Minuit. Mai mult, la începutul anilor '70, cei doi au intrat împreună în politică. Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Am cunoscut cîțiva astfel de oameni, a căror bunătate nu s-a lăsat contaminată nici de jegoșeniile totalitarismului și nici de murdăriile tranziției. Unul dintre ei este doctorul Mihai C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de cît talentul de
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
nota de plată. În treacăt fie spus, în dermatologie, chiar și în cea a medicilor cu patalama, există un număr descurajant de impostori. Exasperat probabil de uriașa impostură din meseria sa, doctorul Mihai C. Teodorescu a făcut un doctorat în filosofie despre principiile care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic n-ar fi fost unul dintre blajinii care există și de fapt nu există din această sărbătoare pascală secretă, cu siguranță
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
într-un fel, oralitatea năistă ca mărturisire intelectuală, salutară spontaneitate, hotărîtoare acțiune formativă. Deloc întîmplător, acești Castor și Pollux ai zilelor noastre care sînt Liiceanu și Pleșu s-au implicat într-o activitate publică, au plonjat aidoma faimosului profesor de filosofie în istorie și, așijderea o particularitate à la Nae, nu fără meandre și prestații controversabile. (Va urma) Dan Ciachir - Gînduri despre Nae Ionescu, ediția a II-a, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 152 pag., preț neprecizat.
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
opera șestoviană, în timp ce Basarab Nicolescu (CNRS) întreprinde analiza lecturilor fondaniene din primele lucrări ale filosofului francez de origine română Stéphane Lupasco, punând în evidență intuițiile profunde ale lui Fondane în privința evoluției acestei gândiri îndrăznețe care viza, după expresia sa, “o filosofie identificatoare referitoare la contradictoriu”. La rândul său, Anne Van Sevenant (Școala Superioară din Anvers) abordează Estetica discontinuului, așa cum reiese ea din eseurile critice și din Falsul tratat...: “Fondane își întoarce fața de la filosofiile care fac dovada unei prea mari resemnări
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
îndrăznețe care viza, după expresia sa, “o filosofie identificatoare referitoare la contradictoriu”. La rândul său, Anne Van Sevenant (Școala Superioară din Anvers) abordează Estetica discontinuului, așa cum reiese ea din eseurile critice și din Falsul tratat...: “Fondane își întoarce fața de la filosofiile care fac dovada unei prea mari resemnări față de angoasă, rațiune și etică” - scrie ea -, “după părerea lui Fondane, îndrăzneala creatoare exclude în chip necesar orice cale de mijloc”, “puterea singularului învinge de departe cunoașterea generalului”. Alte lecturi ale filosofului și
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]