800 matches
-
locurile unde trăise, o prezență caldă și blândă, ocrotitoare post mortema¦că și în viață.. Era o zi torida de vară, în parc ciripeau mii de pasarele, porumbeii coborau pe ălei așteptând să li se dea că în fiecare zi firimituri de pâine și arpacaș, ea își imagina că parcul e grădină lui Dumnezeu, un parc ocrotit de o biserică zvelta, albă, frumoasa, cu trei turle, înconjurată de duzi care își lașaseră fructele mici și dulci să fie culese de oricine
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > COPACII NEPĂDURII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ei sunt copacii duși ai nepădurii, Neîmpliniți, sperând o noua zare, Își lasă stearpă glia primitoare Migrând pe urmele firimiturii. În urmă cresc lăstarii lor haotic, Sub mângâieri de vânt și ploi acide, Își strigă, noaptea, dorul prin firide, Și le răspunde, rar, ecou argotic. Ici colo'n câte-un pâlc stejari veghează, Țintesc cu fruntea spre vremelnicie, Se frâng
COPACII NEPĂDURII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383609_a_384938]
-
și alta, sau înnebunesc privindu-i arcuirile, sinuozitățile prin întreaga mea ființă? cuvintele mă împresoară, ard. mai târziu, cuminți, se aștern. hălăduiește sufletul între somn și trezie. poetul, care tot mai așteaptă ca El să împartă darurile, rămâne ascuns după firimitura din tâmpla stângă a Uriașului de iarbă. el devine pâine în cuvânt, lăsând așteptării dreptul la vers, la curgere, la încercare, la tăcerea lumilor lui, între doi pumni aproape deschiși. el poate deveni azimă a propriei sale împărtășanii dezvoltându-și
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
râs strâmb primarul, după ce mi-a mulțumit pentru cuvintele de laudă, ce știu ei! Nu bănuiesc măcar cu cât sacrificiu se face totul, cu câtă umblătură. Dacă nu ai habar la ce uși să bați, degeaba, te alegi doar cu firimituri de la masa bogaților. Apoi tot ăia te trag de socoteală, să mă iertați, că de ce n-ai făcut un lucru sau altul, ori, dacă l-ai făcut, de ce a ieșit așa și nu altminteri. Să vedeți, în primul an de când
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
farmec. Sculându-se în capul oaselor și deschizând ochii, Amada văzu în locul acelor minunății șoarecele lihnit care în fiecare noapte ieșea din gaura de lângă ușă și privea cu deznădejde spre spațiul gol al camerei lor unde nu mai căzuse o firimitură de ceva de pe vremea când era pui. Degeaba încercă apoi Amada să se viseze din nou prințesă: nu reuși. în ceea ce-o privește pe Fibbia, ea visă cam același lucru, cu deosebirea că ei nu-i plăcea să citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o mamă fericită, copilul a Început să vorbească. „Eu știu tot, aici În cap sînt toate Întregi, dar Îmi lipsește limbajul“, Îmi spune deodată. Această frază lungă mi se pare de-a dreptul genială. Încep să mă bucur de toate firimiturile de viață, umilința Îmi umple țesuturile, cum altădată foliculina. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate relele pe care le abate asupra mea, numai pentru că deocamdată Îmi ține moartea departe de casă. Calc În băltoace de praf. Piciorul mi se afundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
De ce nu îi propui să mergeți undeva mai ieftin? — A, n-aș putea, vreau să spun... ei decid. A deschis încă o sticlă. —Și Johnny mă va controla să nu iau ceva care să mă îngrașe și toți vor arunca firimituri de pâine unii în alții și vor râde de sânii fetelor. Sună ca dracu’! am spus sincer. A dat din umeri posomorâtă. —îl iubesc, a spus. Am încercat să îndepărtez gândul. Din fericire în momentul ăla a apărut Johnny, scutindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
pe pergament și pe călimările cu cerneală neagră, strălucitoare. Când a deschis ușa aproape ruginită de timp, a fost izbit de un miros neplăcut. Un miros tare de șobolani. A căutat în zadar pergamentul. Nu mai era nimic decât câteva firimituri amestecate cu praf negru. Chiar și sticlele de cerneală erau murdărite de praf negru, crăpate, și o parte din cerneală se scursese în pământ. Noah simțise o mare slăbiciune în tot corpul, gura i se uscase brusc, picioarele i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
acum am ajuns la halba aia pe care trebuie să o savurez cu plăcere, parcă așa spuneai că se face, nu-i așa? Ba da, așa-i. Maricel strânse cele două halbe goale și se apucă să îndepăr teze niște firimituri imaginare de pe masa lui Cristi. Îndreptă o cută rebelă a feței de masă și schimbă scrumiera. Credeți că se va întâmpla ceva cu domnul comandat Pop? întrebă el într-o doară, ca și cum subiectul nu-l interesa de loc ci, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a-i mai pronunța numele când o muri și l-or tăia din registrul de evidență a personalului. Termină de mâncat, aruncă săculețul de hârtie umed și rece la lada de gunoi, spălă ceașca și, cu cuțitul în mână, adună firimiturile care îi căzuseră pe masă. O făcea cu concentrare, ca să mențină gândurile la distanță, ca să le lase să intre doar unul câte unul, după ce le întrebase ce aduceau înăuntru, căci cu gândurile, oricât ai fi de grijuliu, niciodată nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și roșu, ca să ne facem o idee aproximativă în legătură cu conținuturile respective, O Nouă Acțiune Subversivă A Dușmanilor Patriei, Cine A Pus Xeroxurile În Funcțiune, Pericolele Informației Indirecte, De Unde Au Apărut Banii Pentru Plata Fotocopiilor. Comisarul mâncă lent, savurând până la ultima firimitură, inclusiv cafeaua cu lapte, care era mai bună ca cea din ajun, iar când ajunse la sfârșitul mesei, cum corpul era refăcut, spiritul îi aminti că de ieri era dator parcului și lacului, apei verzi și femeii cu găleata înclinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-mi aduci niște lapte, spuse Strickland în cele din urmă. De două zile n-am mai izbutit să ies din casă. Lângă pat era o sticlă goală în care fusese lapte și într-o bucățică de ziar mai rămăseseră niște firimituri de pâine. Ai mâncat ceva? l-am întrebat. — Nimic. — De câtă vreme? a strigat Stroeve. Adică vrei să spui că de două zile n-ai mai avut nimic de mâncat sau de băut? E groaznic! — Am avut apă. Ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu piese de alamă și scaune din piele lucioasă, pentru a examina trupul fragil al doctorului, care fusese găsit întins pe jos în bucătărie, în bucătăria lui în care nu era nimic, nici o mobilă, nici un dulap cu mâncare, nici măcar o firimitură de pâine sau o bucățică de unt, doar o farfurie goală de zile întregi și un pahar cu apă de fântână. „Mort de foame“, repeta ticălosul de Desharet, arătându-se șocat, în timp ce burta și fălcile îi atârnau până la pământ, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
divorța în veci. - Îți stă bine cu capotul ăsa. E nou? Nu era nou. Domnul Popa știa asta, pentru că acum trei ani purtase și Mișu capotul ăsta, când era doamna Popa la Băile Felix. Ea își scutură cu mâna o firimitură imaginară de pe floarea mare, mov, de pe sân. - Aș, de unde să fie nou, păi nu mi-am mai cumpărat ceva nou de ani de zile! - Ciudat. Aș fi jurat că e nou. Sau ai mai slăbit tu? - Crezi? - Sigur, e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
salte burtica goală peste treptele de marmură, să-și bucure ochii cu priveliștea Contesei deznude și să adune atâta energie sexuală, încât ultimele două minute ale zilei să cuprindă toată plăcerea din lume. Îi zâmbi Contesei cu dinții plini de firimituri de brânză (domnul Popa renunțase de ani buni să se spele seara pe dinți), care aproape că-i acopereau măseaua îmbrăcată în aur. - Bună dimineața, Contesă! Contesa era atât de îngrijorată, că uită să-și încrucișeze picioarele, cum făcea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
niște urechi enorme, ca de elefant, ajunse primul în zona tărâțelor, înșfăcă două cocoloașe mari, dar nu se opri, ci trecu spre grăunțe, pe care le ciuguli una câte una. Îi urmă grosul turmei, apoi, după ea, ajunseră la ultimele firimituri și doi godaci mai jigăriți, nr. 73 și 74, cu urechi normale și pulpe scurte. Într-un minut, în aer nu mai rămăsese urmă de mâncare, iar porcii se răsuciră, privind întrebători spre camera de comandă. — Vă dați acum seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
atâtea elanuri și chemări nedeslușite, încât Bunul Prinț devenea bun, tot mai bun, sufletul lui creștea tot mai mare, și în aceste clipe el ar fi dăruit oricui i-ar cerut să îi îndeplinească o cât de mică dorință - o firimitură, măcar, din bucuria lui de a respira o viață atât de plină, și de fericită. Într-o asemenea clipă, Bebe și Vali, doi colegi ai Bunului Prinț, băieți inteligenți, dar leneși la învățătură, și un pic cam golani, discutau între
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
fiecare tresărire a acestei ființe. Dar trăsăturile nu se mai știau recunoaște în privirea nimănui, oricât ai fi încercat să privești cu umanitatea caldă din tine. În această cameră o făptură delicată ca o felină trăgea viața dupa ea în firimiturile sale timide de carne. Sufletul îi era mort. Poate dintotdeauna sau doar dintr-o prăbușire de timp într-un demult ancestral. Lumina își scurgea înțelesurile la adăpostul cuvintelor. Doar așa se putea face înțeleasă deși de fiecare data muțenia ei
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
atunci când vrei să se vindece o rană, înfaș-o în uitare....” Pentru acea clipă i-am spus că aș înfășa cuvintele care o definesc, pentru că între mine și uitare pasul e scurt drumul lung și metaforele cad din buzunarul zdrențuit ca firimiturile de azimă din ciocul păsărilor gândului. Știu demult că de iubit nu e lesne, iar de înțeles de ce iubirea... este și mai greu. De ce-l/o iubim pe el/ea iarăși, devine firul de nisip care ridică un castel întreg
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
și libertatea. Cei nouă tineri, surprinși în refugiul „Diana”, începură coborârea de pe culme; erau încadrați de armata de hiene și mergeau sub amenințarea armelor de foc. Muntele părea o pasăre ce obosise să se mai înalțe spre piscuri ca să ciugulească firimituri din fruntea cerului. Adrian gândea că jos nu există zbor; că sunt păsări cu aripi frânte de paturile armelor mânuite cu cruzime de purtătorii uniformelor albastre. La poalele muntelui îi așteptau mai multe dube să-i ducă la sediul Securității
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
Pe malurile depărtate câteva rățuște numai ce se treziseră și au pornit+o în căutarea ,,mesei de dimineață''! -Uite cu cât elan au pornit-o la drum! Își desfășurau aripile adeseori colorate viu,ținându-se în șir una după alta.. Firimiturile le înghițeau în grabă și uneori îmi aruncau priviri blânde.,gingașe. Desigur Rinule rățuștele sunt ale tale vechi cunoștiințe! Ba chiar prietene care nu odată te-au întâmpinat cu sunetele gasurilor vioaie,privirile cristaline și ți-au făcut chiar semne
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
pe vârfuri, ca să nu tulbur odihna îngerilor. În clipa aceasta, nimic nu mă poate face mai fericită. Aștept parcă să treacă Dumnezeu prin dreptul ușii mele, și eu să-i simt respirarea. Și poeta-mi spune, încă de la început: „O firimitură din viața mea / Stă în oglindă cu felia ta de pâine albă” (Șunca și vinul). O firimitură și încă o firimitură, până se adună douăsprezece coșuri pentru vrăbii și ciocârlii, resturi de la festinul de pe munte, când Isus a hrănit cu
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
Aștept parcă să treacă Dumnezeu prin dreptul ușii mele, și eu să-i simt respirarea. Și poeta-mi spune, încă de la început: „O firimitură din viața mea / Stă în oglindă cu felia ta de pâine albă” (Șunca și vinul). O firimitură și încă o firimitură, până se adună douăsprezece coșuri pentru vrăbii și ciocârlii, resturi de la festinul de pe munte, când Isus a hrănit cu 5 pâini și doi pești, cinci mii de oameni adunați să-l asculte, fără să mai pună
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
Dumnezeu prin dreptul ușii mele, și eu să-i simt respirarea. Și poeta-mi spune, încă de la început: „O firimitură din viața mea / Stă în oglindă cu felia ta de pâine albă” (Șunca și vinul). O firimitură și încă o firimitură, până se adună douăsprezece coșuri pentru vrăbii și ciocârlii, resturi de la festinul de pe munte, când Isus a hrănit cu 5 pâini și doi pești, cinci mii de oameni adunați să-l asculte, fără să mai pună la socoteală femeile și
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
toboșari.. Când petrecerea era în toi, oaspeții prinseseră curaj după ce cupele cu vin au fost date pe gât fără măsură și invitații nu au mai putut să se țină pe picioare.. Iar din bunătățile pregătite nu au mai rămas, decât firimituri. Unde mai puneți că și femeile prezente care s-au întreținut cu feciorașii afumați, se clătinau pe lângă pereți. Deodată s-au făcut auzite niște sgomote infernale.,bubuituri asurzitoare. Lumănările s-au stins și bezna a cuprins întregul spațiu al saloanelor
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]