239 matches
-
zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au dispărut sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Au forma unui grilaj de beton, format din casete în care se introduce un strat de humus pe care se seamănă ierburi rezistente la secetă și călcare (Festuca rubra, Festuca ovina, (păiușul), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Agrostis tenuis, Poa annua (firuță) ș.a. Apare astfel o suprafață gazonată care nu se distruge prin tasarea de către roți, deoarece acestea se sprijină pe grilajul betonat. Prin acest procedeu suprafața de parcare este constituită din 2/3 gazon și 1/3 beton. În spațiile verzi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
copt, se lasă pe câmp, se cară În măsura În care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată În pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții În porumbar. Spre seară 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 93 părăsim Urbana. Petru Pană ne conduce
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
evapotranspirația potențială. Deșerturile din zona temperată au un climat cu un pronunțat grad de continentalism, caracterizat prin amplitudini termice anuale mari, prin cantități mici de precipitații care pot cădea în orice sezon. Vegetația cuprinde îndeosebi specii de graminee și ciperacee: firuța bulboasă (Poa bulbosa), rogozurile de deșert (Carex pachystilis, C.physodes, C.hostii), alături de care sunt și alte specii ierboase: Lepidium perfoliatum, Draba verna, Holosteum umbellatum, Sclerochloa dura. Deșerturile sărăturoase au o serie de specii adaptate solurilor: Salicornia herbacea, Halocnemum strobilaceum
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni Prin infectarea samulastrei de orz și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
P. communis Trin) - G. (HH.), Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5CXU10R7N5, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, Scorzonero - Juncion gerardii, In. *Poa annua L. (Hirușor) - T. H., Cosm. Comună, z.step.-e.sa.; L7TXC5U6RXN8, Lolio - Plantaginion, Plantagini - Prunelletalia, Fr. *Poa nemoralis L. (Firuță) - H., Circ. Frecv., z.st. e.sa.; L5TXC5U5R5N5; Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Fr. *Poa pratensis L. (Firuță) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.sa.; L6TXCXU5RXNX, Convolvulo - Agropyrion, Molinio - Arrenatheretea, Arrhenatheretalia, Sisymbrion, Lamio - Chenopodietalia, Convolvuletalia sepium, Fr.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
L. (Hirușor) - T. H., Cosm. Comună, z.step.-e.sa.; L7TXC5U6RXN8, Lolio - Plantaginion, Plantagini - Prunelletalia, Fr. *Poa nemoralis L. (Firuță) - H., Circ. Frecv., z.st. e.sa.; L5TXC5U5R5N5; Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Fr. *Poa pratensis L. (Firuță) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.sa.; L6TXCXU5RXNX, Convolvulo - Agropyrion, Molinio - Arrenatheretea, Arrhenatheretalia, Sisymbrion, Lamio - Chenopodietalia, Convolvuletalia sepium, Fr. ORD. TYPHALES FAM TYPHACEAE *Typha angustifolia L. (Papură) G.(HH.), Circ. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T7C5U10RXN7, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, In
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Philips, premiul II - un sistem home cinema Philips, premiul I - un autoturism „Mazda 2“. ( C. B.) Subvenții Recent, Guvernul a stabilit că producătorii de semințe vor beneficia de subvenții la înființarea culturilor de golomăț, timoftică, raigrasul aristat și peren, sparcetă, firuță, ghizdei, păiuș, orez, in, cânepă pentru fibră, lucernă, trifoi, măzăriche de primăvară, pomi altoiți, zmeur, mur, coacăz, afin, căpșun, vițe altoite etc. Beneficiari vor fi agenții economici, persoane fizice și juridice, înregistrați pentru producerea de semințe. ( E. C.) Expoziție Vineri, 16
Agenda2005-38-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284220_a_285549]
-
direcția aia, dar cu altă mașină, nu cu a lui nea Toma. Coana Ifighenia îi zice scurt să vină cu ea, cu mașina lui nea Toma - cu el am venit, cu el ne întoarcem!, ce să stai la palavre cu Firuța, prietena ei!... Nu o lasă, așadar, să plece cu mașina a doua, și astfel o scapă de la moarte. Fiindcă mașina asta, a doua, trece peste o barieră, deschisă, a căii ferate, pe la Fierbinți, și trenul o face praf și ia
La Marica by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8119_a_9444]
-
muliiflorum Lam, Loliumperenne L): 1209.25.10 --- De raigras aristat (Lolium multiflorum Lam) - 18.2 1209.25.90 --- De raigras peren (Lolium perenne L) - 18.2 1209.26.00 -- De timoftica - 18.2 1209.29 -- Altele: 1209.29.10 --- Măzăriche; firuța de baltă (Poa palustris L) și șuvar de munte (Poa trivialis L); golomăț - 18.2 (Dactylis glomerata): iarbă vântului (Agrostis) 1209.29.50 --- Semințe de lupin - 18.2 * 1209.29.60 --- Semințe de sfecla furajera (Beta vulgaris văr. albă) - 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
în bete, strașnică femeie, purtându-și cătrința cu mare mândrie și scuturându-și tălpile goale de colbul drumului în iarba de pe marginea șanțului. Aș lăsa o fărâmă de dor și mămăligii cât roata carului, făcută de mâna iscusită a leliței Firuța, pe care o împărțea celor 12 frați ai ei, dar și mie, deopotrivă. Bună mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o împărțeam doar cu Gelucu, fratele meu. Eh, vremuri duse! Amintirea
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
o mistuitoare dragoste de scenă, deturnată acum pe scena ...de hîrtie, nemuritoare și născătoare de alt gen de aplauze : În concluzie, artistul Ion Focșa. Punct. Un titlu amuzant dintr-un ziar central : „Guvernul sprijină culturile de golomăț, păiuș, raigras, timoftică , firuță și sparcetă”. Aha!... Are vocabular Guvernul, tată! Leo Butnaru ne readuce-n fața ochilor niște limericksuri care ne tușează, de data asta, și tematic :” În Moldova trăia un bătrîn/ De o purtare tare curioasă :/ Din cînd În cînd,/ Nimic făcător
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe câmp, se cară în măsura în care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată în pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții în porumbar. Spre seară părăsim Urbana. Petru Pană ne conduce până la ieșirea din oraș făcând avantgarda cu mașina sa. Prin
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă, își mânca o labă. Hangița Firuța, care ținea hanul din locul numit „La crucea lui Sas”, fu trezită în puterea nopții de înspăimântătoare lovituri în ușa cămării unde-și ținea ultimele provizii de vin și mâncare. Fiind singură sub plapumă și crezând că sunt hoții, coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și Chirița ot BÎrzoieni, ori Baba HÎrca a fost de multe ori, Millo și Miluță. Situația se complică În ultimii ani: mai precis, În ultimii 35 de ani. Recent, am văzut la Bacău un Dandanache jucat de o bună actriță - Firuța Apetrei. Și mi-am amintit de Scrisoarea lui Scarlat (din 1975) și de cea a lui Purcărete (1988), În care alesul centrului era Întruchipat tot de femei - Livia Doljan și Leopoldina Bălănuță. Era un travesti ascuns. Adică, publicului nu i
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
jneapănul un rol protector pentru sol. Dintre cele peste 900 de specii de plante superioare care se găsesc în cuprinsul parcului amintim câteva endemisme: vulturica (Hieracium sp.) care formează aici un adevărat centru genetic (27 de specii și 51 varietăți), firuța de munte (Poa lepusnica), flămânzica (Draba dorneri), Barbaraea lepuznica etc. Dintre animale sunt ocrotite aici: capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ursul (Ursus arctos), acvila de stâncă (Aquila chrysaëtos), vulturul sur (Gyps fulvus), păstrăvul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996. SCHLEIFER, Ronald, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and Postmodern Discourse Theory, University of Illinois Press, Illinois, 1990. SCHRAG, Calvin, Resursele raționalității. Un răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999. SCOTT, Joan W., "Deconstructing equality-versus-difference: Or, the uses of poststructuralist theory for feminism", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 282-298. SILVERSTONE, Roger, Televiziunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]