2,929 matches
-
avut bănuielile mele, se uită el la mine și ridică din umeri. Știm că fața noastră e prea lipsită de expresie ca să mai exteriorizeze ceva. — O vreme am fost puțin cam paranoic. Îi testam pe toți Încercînd să găsesc vreo fisură. Adică, toate chestiile alea pe care ți le-am zis despre bietul Inglis, de parcă mi-ar păsa cu cine și-o trage. Însă ai fost tare Bruce, trebuie să recunosc. Oricum, am fost sonat să țin materialul ăsta la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
această concluzie am ajuns pentru a suta oară, eram complet neputincios. Și totuși, reluând lucrurile pentru a o suta și una oară, nu puteam să nu mă gândesc la Honor și, având toate motivele să fiu disperat, undeva, printr-o fisură minusculă, se strecura o rază de speranță care transforma labirintul întunecat al gândurilor mele haotice într-un crepuscul palid. Firește că mintea mea se întorcea neîncetat, fascinată, la aspectul incestului. Chiar m-am dus la bibliotecă și am citit tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
casierul. Și chiar că era ciudat, se gândi el iar, plătind fără entuziasm zece franci și revăzând În memorie bărbatul acela obosit și cărunt, În balonzaid, desprinzându-se de balustrada navei, În timp ce pasarela se ridica și sirenele șuierau spre o fisură dintre nori. Ceruse o gazetă, o gazetă de seară. Nici la Londra nu au apărut atât de devreme, Îi spusese casierul și când auzise răspunsul, rămăsese visător, mângâindu-și mustața lungă și cenușie. În timp ce-i turna stewardesei un pahar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În alta când mașina intra În gropi, urca sau se balansa. Mașina gemea și gâfâia ca o ființă omenească forțată la limita rezistenței de un stăpân nemilos. Zăpada cădea și mai abundent. Stâlpii de telegraf din lungul liniei păreau scurte fisuri negre Într-un zid alb. Myatt se aplecă spre șofer și Îi strigă În nemțește, peste zgomotul motorului antediluvian: — Vezi ceva? Mașina se răsucea și aluneca de-a curmezișul drumului și omul Îi răspunse, tot strigând, că nu existau motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În urmă din Subotica, de sub ochii unei santinele? Nu era el individul deștept, viclean, rapid În reacții, care nu ezita niciodată? Blocaseră fiecare drum de mașini și totuși el reușise să se strecoare prin barajul lor. Dar, ca printr-o fisură mică și ascunsă, Îi veni În minte gândul că dacă pe el l-ar fi căutat, l-ar fi găbuit. Căutau pe altcineva. Altcineva mai important Îi preocupa. Transmiseseră semnalmentele doctorului cel bătrân și lent, nu pe ale lui Josef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
uită pe fereastră la zidurile verzi, brăzdate de vițe groase și cenușii. E singurul lucru care mai ține în picioare partea asta de oraș, zice. Dedesubtul păienjenișului de vițe și frunze, cărămizile sunt strâmbe și dezghiocate. Betonul e împânzit de fisuri. Ferestrele sunt comprimate până li se sparg geamurile. În tocurile scâlciate, ușile nu mai au cum să se deschidă. Pe falezele verzi e un du-te-vino de păsări care mănâncă semințe de iederă și le găinățează peste tot. Un cvartal mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
unor unelte speciale. Carapacele astfel pregătite erau așezate într-o anumită ordine, iar cel care oficia slujba își grava și numele, data divinației și motivul solicitării mesajului divin, apoi, aceste suporturi sacre erau arse. Din cauza căldurii, în carapace se produceau fisuri, denumite "Zhao". Analizând direcția fisurilor, maestrul de ceremonie trăgea concluziile și grava rezultatul divinației pe carapace. Dacă previziunile se dovedeau corecte, carapacele erau depuse spre păstrare în arhiva oficială. În acest sit au fost descoperite până acum peste 160.000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pregătite erau așezate într-o anumită ordine, iar cel care oficia slujba își grava și numele, data divinației și motivul solicitării mesajului divin, apoi, aceste suporturi sacre erau arse. Din cauza căldurii, în carapace se produceau fisuri, denumite "Zhao". Analizând direcția fisurilor, maestrul de ceremonie trăgea concluziile și grava rezultatul divinației pe carapace. Dacă previziunile se dovedeau corecte, carapacele erau depuse spre păstrare în arhiva oficială. În acest sit au fost descoperite până acum peste 160.000 de astfel de carapace, multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
visat serpentine și draci și ți-ai uitat privirea într-un borcan de muștar. Se prea poate ca în acele clipe să se rupă ceva din normalitatea cu care te-ai deprins să privești, să se nască o breșă, o fisură prin care poți vedea (simți, înțelege) și alte chestii. Sau aceleași chestii devin dintr-odată altele. D-asta e mult mai simplu când ești copil: obișnuința de a percepe lucrurile într-un singur fel e mai mică, despre inerție n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oară În ultimele săptămîni, nu am visat absolut nimic. După masa tîrziu, am fost trezit de o zduguitură puternică, urmată de o rafală de praf și tencuială căzută. Am deschis iar ochii. În peretele de deasupra mea se deschisese o fisură Îngustă. Mi-am băgat capul pe ea și m-am uitat la ce mai rămăsese din strada noastră. Aproape toate clădirile de vizavi dispăruseră și, În locul lor, se ridicau acum munți de moloz. O mașină galbenă uriașă, murdară de noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
unui bebeluș. O fereastră către sfîrșitul lumii. CÎteva clipe mai tîrziu, i-am Întors spatele. Petrecusem o viață Întreagă privind lumea prin crăpături, și mă săturasem pînă la gît. Însă nici n-am apucat bine să-i Întorc spatele acelei fisuri și vederii pe care o oferea asupra prezentului muribund, că m-am trezit În față cu o alta, de această dată o crăpătură În timp. Amintirile curgeau din ea, ca un ocean. Și Îmi era din nou sete. Am coborît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
s-ar fi terminat; ar fi de-ajuns să reușesc să scriu cuvântul „borcan“, ca să pot scrie și „cratiță“, „sos“, „horn“, dar organizarea stilistică a textului o interzice. Pe bucata de pământ care mă desparte de Franziska văd deschizându-se fisuri, brazde, crăpături; dintr-o clipă într-alta picioarele mele sunt pe punctul de a fi înghițite într-o crăpătură: interstițiile se lărgesc, în curând, între mine și Franziska se va interpune o prăpastie, un abis! Sar de pe un mal pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Quito. Dar nu s-a Întîmplat așa. Insistent, tavanul aspru și Înnegrit al peșterii se Încăpățîna să rămînă deasupra capului ei, În fața ochilor ei, iar obiectele i se Înfățișau tot mai clar, Într-o lumină suavă care pătrundea prin mici fisuri din pereți, În timp ce strigătul ascuțit al pescărușilor și fregatelor ajungea limpede la urechile ei, venind de afară. Era trează. Vie și trează, iar cele petrecute nu erau rodul unui vis sau al imagiației ei bolnave, ci realitatea cea mai cumplită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
clipe mai tîrziu Îl descoperi. Își făcu intrarea În cîmpul lui vizual la mai puțin de douăzeci de metri distanță, mergînd cu apa pînă la piept și scrutînd, cu acei ochi de un albastru aproape translucid, fiecare grotă și fiecare fisură din stînci. Înțelese că sosise clipa și că nu mai exista posibilitatea de a se ascunde. Se rostogoli afară din refugiu, se ridică În picioare, foarte drept, cu picioarele desfăcute și strînse În mînă arma, amenințător: - Aici sînt, fiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
chiar cu cuiburi treptele săpate În stîncă și Închise apoi cu strășnicie intrarea Îngustă a peșterii, terminîndu-și treaba cînd deja se auzeau vocile marinarilor care ajungeau pe culme, la zece metri deasupra capului său. În lumina difuză care pătrundea prin fisurile din pereții de stîncă, se așeză În fotoliul lui, Își aprinse pipa și Începu să aștepte cu ochii ațintiți Niña Carmen, care stătea pe pat, mută și impasibilă, cu mîinile suav așezate pe pîntecele umflat. În cele din urmă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
neutră. Carmina constatase că Alexe găsea adepți de-a dreptul fanatici în rândul femeilor. Să fi fost numai din pricina faptului că femeile sunt mai comode, mai slabe și se mulțumesc să accepte o idee formulată deja, cu multă siguranță, fără fisuri aparente, în loc să încerce să-și creeze singure un punct de vedere personal? Preferau să înghită pilula concepută de-a gata? Voiau să-și protejeze neuronii? Carmina fusese de-a dreptul șocată de felul în care Marga se năpustise cu frenezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vă iasă creierii, ce-ați înnebunit? Speriați vecinii, c-or să creadă că s-a întâmplat cine știe ce! Carmina își imagină cum dintr-odată bolta palatină se surpă și creierii roz, vineții, ies moi, tulburi, continuu, în valuri, se revarsă prin fisura creată în carcasa de os, o pastă caldă, vâscoasă ca lava unui vulcan. Monica vorbea despre cercul de Aeromodele de la Casa de Cultură unde era directoare, avea acolo un puști, Ionuț care se dovedea a fi teribil de inventiv, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
confruntări cu neprevăzutul. Spera că o să se întoarcă a doua zi calmat, va ști să vorbească frumos, să promită, s-o facă să creadă că, într-adevăr, se schimbase ceva. De multe ori reușise să șteargă cu vorbe, cu gesturi, fisuri apărute între ei, aparent decisive, știa să compenseze fără a se umili. Așteptase totuși încordată, într-o stare depresivă încât nu mai vedea decât negru în jur, creierul îi era presat de cele mai neașteptate presimțiri, se simțea ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise ochii. Își pipăi obrazul țepos, pomeții ascuțiți, buzele cărnoase. Cu vârful limbii obtură pentru o clipă fisura dureroasă dintr-o plombă veche pe care ar fi trebui să o arate unui dentist și Își spuse: cel din Întuneric sunt eu, Petru Șendrean, am frisoane și, după toate probabilitățile, halucinații. Scoase sticla cu lapte din frigider, Își turnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și pierdeau presiune. Mici râuri, șiroaie de apă răsucindu-se și unduindu-se în întuneric. Sau - ca un submarin pe cale să se scufunde în care pătrunde apa oceanului, jeturi de apă neagră, din adâncuri ce țâșnesc din nituri sărite și fisuri înăuntrul corpului zdrobit, în picaj, al submersibilului. Am încercat să-mi păstrez cumpătul. Am încercat să nu mă gândesc deloc la ludovician. Nu vă... am încercat din nou, mai tare. Nu vă aud bine. — ...ră[ ]M[ ]est[ ]r? — Manchester? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ocol cabinei. Fidorous și Scout erau deja la balustrade. Scout clătină din cap. — Iar se scufundă. — Nu poate s-o facă, nu? i-am spus doctorului. Nu cu trei butoaie legate de el? Fidorous mă privi și am observat o fisură în siguranța sa. — Nu, zise. Nu, nu cred că... Butoaiele plutitoare fură brusc trase sub apă și dispărură, lăsând în urma lor un val care se pierdu repede pe suprafața neclintită a apei. — O, rahat, făcu Scout. O, rahat. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
viețuiești, adică slovenind, slovenind. Pînă și de librăria ta te-ai despărțit nu ușor. Ți-e dor și acum de kilometrii pe care-i parcurgeai zilnic, pe lîngă rafturi." Contraatac stîngaci în acest Krigspiel, pentru că trebuie să recunosc: a arătat fisura din tubul scafandrului. Da, îmi idealizez singurătatea. Și da, aș fi cu adevărat aurolacă fără ficțiuni. A scrie e modul meu de-a simți că trăiesc, oricît de zadarnică, de nerecunoscută, de nerăsplătită, de blamată mi-ar fi truda. Borges
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe vine lasă din mîini capul Curistului ca s-o poată apuca, e foarte bună, desfă-i maxilarele, îi strigă lui Gulie, care se pune pe treabă și începe să muncească sîrguincios la gura leșinatului, îi dezvelește dantura, găsește o fisură între incisivi, își strecoară unghiile în ea și o lărgește. Tîrnăcop privește scena simțind frisoane pe șira spinării, se aude un pîrîit, mai cu grijă, zice Dendé care se apucă să îndoaie în sus și în jos un dinte al
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de pe la alții. — Și tot nu v-ați dat seama? Ce era așa de greu? întreabă Bătrînul. — Nu că nu ne-am dat seama, explică Tîrnăcop, dar tot mai credeam că undeva în planurile alea complexe ale lor o să apară o fisură, o să se producă un scurtcircuit. — Speranța moare ultima, zice Dendé, recunosc că și eu mă gîndeam că, cine știe? Aici vorbim deja despre inconștiență sau de vagabondaj, îi mustră Bătrînul cu bunăvoință, de instinct de vînătoare sau, mai grav, de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe cei incapabili să facă asta. Vechii babilonieni aveau mare dreptate cînd spuneau că "banii sînt rezervați celor care cunosc și aplică legile capitalului". Cel care are bani își poate permite să angajeze consilieri care să fie foarte familiarizați cu "fisurile" legilor fiscale. În mod normal, oamenii încep să devină interesați de ratele dobînzilor numai după ce au acumulat o sumă de bani considerată de ei ca fiind reprezentativă, iar puterea ratelor acumulate nu are nici un fel de relevanță pentru ei pînă
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]