531 matches
-
insistă asupra sălbăticiei acestuia: "Vânătorii nu se pot apropia de el din cauza forței sale"26. Fiziologul latin, în schimb, selectează doar elemente care pot fi interpretate în cheie spirituală: Există un animal numit pe grecește monosceros, iar pe latinește unicornis. Fiziologul spune că natura unicornului este aceasta: e un animal mic, asemănător unui ied, foarte ager, având un corn în mijlocul capului. Nici un vânător nu îl poate prinde; totuși, este capturat prin următorul vicleșug: vânătorii duc o fecioară acolo unde el sălășluiește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curative ale cornului de inorog și nu doar ignoră, ci refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scenariu nu poate fi determinată cu precizie, consideră autoarea, cel mai probabil este ca, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat legenda 32. Oricum, cert este că această versiune ocupă prim-planul datorită influenței Fiziologului și, apoi, celei a Etimologiilor (XXII, II, 12-13) lui Isidor din Sevilla. Deși confundă inorogul cu rinocerul, acesta din urmă pune în circulație legenda, pentru o lungă perioadă: "Rinocerul (rhinoceron) este numit cu un cuvânt grecesc; în latină înaseamnă "corn
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în fața unui unicorn, în timp ce fiara se apropie, aceasta își poate desface poala iar animalul își va așeza capul acolo fără pic de ferocitate; astfel alinat și dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente, cum sunt Fiziologul (în varianta sa greacă și latină) și cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările grafice și iconografice. Bestiarele medievale care au imitat Fiziologul, de la cel al lui Guillaume Le Clerc de Normandie, din secolul al XI-lea, la cele redactate de Philippe de Thaon, Richard de Fournival, Brunetto Latini, Jean de Beauvais, au contribuit al răspândirea legendei. Hildegard von Bingen introduce și o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
respectivă nu este fecioară, unicornul nu ezită să o ucidă. El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română, această scenă nu a avut succes 36. Nici în diferitele versiuni ale Fiziologului, nici în romanul popular Varlaam și Ioasaf, nici în Învățăturile lui Neagoe Basarab, nici în alte cărți populare, precum Alexandria, nici în vechile cosmografii tălmăcite parțial și la noi, în jurul anului 170037 ori în reprezentările iconografice. Doar Floarea darurilor conservă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fie Întrupării Mântuitorului în trupul Fecioarei Maria. Jean-Pierre Jossua, analizând prezența în artă și în iconografie a acestui cuplu, delimitează cinci categorii principale de reprezentări: "1. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întruparea): tânără fată și unicorn în manuscrisele Fiziologului și al Psaltirilor, de la 800 până la 1100 (fără vânătoare). 2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unui lac, pentru a o purifica. Este ipostaza în care apare animalul în foarte multe reprezentări, printre care, pentru cine știe să caute, și în panoul din stânga din Grădina deliciilor a lui Jieronimus Bosch. Foarte interesant este că, într-un Fiziolog târziu, redactat de către Damaschin Studitul în secolul al XVI-lea și care a cunoscut o traducere în limba română către finele secolul al XVIII-lea, apare acest element: "Are încă și alt obicei inorogul, că înlăuntru în adâncimea pustiei nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trăi, moartea morții ieste)"75. (s.m.) Nu trebuie uitat că nici măcar medievalii, care spiritualizaseră întru totul acest simbol, nu treceau cu vederea firea aprigă a unicornului, fiară neîmblânzită, adesea feroce, oricum, imposibil de capturat într-o confruntare directă. Nu doar Fiziologul, ci și alte surse atestă acest caracter sălbatic al unicornului. Albertus Magnus (XXII, 119) nu ezită să adauge un element semnificativ: "Acest animal poate fi foarte greu prins, cu atât mai puțin îmblânzit, și nu există nici o atestare a faptului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dovedește întotdeauna ură pentru oameni și dă târcoale gândurilor credincioșilor înainte de a le înșela sufletele", interpretează Pierre de Beauvais 9, sintetizând o concepție care era a epocii sale. Ce e drept, în mod curios, lupul lipsește din primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chiar din De animalibus, Cantemir a reținut amănuntul și l-a folosit în cea de a doua poveste a Vulpii. Al doilea lucru asupra căruia merită insistat este că Lupul preia aici un truc specific Vulpii, care, după cum ne indică Fiziologul, atunci când intenționează să prindă păsări, se preface a fi moartă: "Vulpea este un animal viclean, foarte mincinos și priceput la înșelăciuni. Când i se face foame și nu găsește de mâncare, caută un loc cu pământ roșu și se tăvălește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt simplu de clarificat, din perspectiva simbolică iau naștere confuzii mult mai grave. De pildă, toate dicționarele de simboluri pe care le-am consultat în traducere românească persistă în această eroare. Într-o foarte bună ediție bilingvă și comentată a Fiziologului grecesc, Arnaud Zucker explică această confuzie printr-o eroare de traducere: "Termenul ebraic neser desemnează de fapt toate păsările care sfâșie carnea cu ciocul, iar cuvântul grec aetos care îl traduce se aplică acvilelor ca și vulturilor, cele două familii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
moralizator al unui asemenea sâmbure epic. Era nevoie de o doctrină însetată de răspândire, cum a fost creștinismul la începuturile sale, pentru a atribui oricărui gest, real ori fictiv (nu are importanță) o valoare etică. Încă din prima variantă a Fiziologului grecesc, această deturnare a simbolului este vizibilă. Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a lucrării este fidelă și cum ea a fost răspândită în întreaga Europă, culeg din această sursă fragmentul care mă interesează: "Despre vultur (aquila n.m.) spune David în Psalmul al o sută doilea: "Înnoise-vor ca ale vulturului tinerețile tale". Fiziologul spune că firea vulturului este astfel: îmbătrânind, aripile lui se îngreunează și ochii i se încețoșează; atunci caută un izvor de apă și de deasupra lui își ia zborul spre înalt, până în apropierea soarelui, iar acolo își aprinde aripile și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel ce nu poate privi în chip curat Soarele dreptății se arată ca fals în cunoștința lui"22. Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă care apare atât în varianta alexandrină, cât și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează fie o circulație a topos-ului, fie o vizitare a Fiziologului, care devenise deja o scriere etalon. Sau, de ce nu, ambele variante. Pentru a încheia acest lacunar periplu printre surse, mă mai opresc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă care apare atât în varianta alexandrină, cât și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează fie o circulație a topos-ului, fie o vizitare a Fiziologului, care devenise deja o scriere etalon. Sau, de ce nu, ambele variante. Pentru a încheia acest lacunar periplu printre surse, mă mai opresc la o lucrare din secolul al XII-lea, care a influențat gândirea medievală, alimentând-o cu simboluri: Aviarium-ul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, pp. 600-608, pp. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 239. 42 Idem, pp. 240-241; V. Guruianu, Studiu filologic, la vol. Fiziologul. Archirie și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, pp. 14-15. 43 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 44 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 48 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 242. 49
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aelian, op. cit. vol. I, p. 273. 24 Ibidem. 25 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 24. 26 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires..., p. 155. Într-o ipostază feroce de-a dreptul, de animal de pradă, îl înfățișează cel mai vechi Fiziolog redactat în limba română: "Inorogul este gadină mare și cu un corn în frunte, mare. Și easte ager și agiunge pre căprioară și o loveaște cu cornul și o împunge. Deci tot o poartă în corn 40 de dzile până
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cade din corn. Și, până o poartă, numai cu limba linge singele ei și scură tot lingând sângele. Aceaea îi easte hrana foarte cu nevoie și încă dzua de trei ori spre răsărit și să roagă lui Dumnedzău". Cf. Fiziologul. Archirie și Anadam, ed. cit., p. 95. Nu am mai găsit în nici o sursă medievală occidentală o astfel de reprezentare. Nu este exclus ca această versiune să se datoreze și unei confuzii a animalului, căci, ne încredințează Maria Golescu, multă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încredințează Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]