330 matches
-
Ce înseamnă un profesionist? Maestrul Perticaroli a stat până la recital, ca un copil și a studiat absolut toate piesele. Seara am făcut un recital formidabil. O viață întreagă am râs de povestea asta. Ne-am revăzut aici, în juriul Concursului Flame. M-am bucurat o nebunie! — Nu tot la Martina ați primit nu știu câte sticle de vin? — Păi nu mai știau ce să îmi dea, dacă bani ioc! Premio Bacco dei Borboni. Mi-au dat o sută de sticle de vin cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cremă de zahăr ars. Nu că aș fi făcut vreodată cremă de zahar ars - dar nu știi niciodată. Când o să fiu măritată, o să trebuiască să fac. Am o viziune subită cu mine în șorț, făcând cremă de zahăr ars la flama torței cu o mână, în timp ce cu cealaltă strecor un piure de fructe făcut în casă, în timp ce Luke și mai mulți invitați de marcă mă privesc cu admirație. — Și unde v-ați mai înregistrat? zice fata, luând în mână un tel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau la vârstnici; - Suflurile cardiace apar la foarte mulți bolnavi sau se schimbă caracterul suflurilor preexistente; - Splenomegalia; - Manifestări periferice - mai rare astăzi; - Paloarea tegumentelor și mucoaselor „café au lait”; - Peteșiile pe conjunctivă, mucoasă bucală, tegumentele membrelor superioare; - Hemoragii lineare „în flamă” - subunghiale; - Nodulii Osler - mici, sensibili, sub pulpa degetelor; - Leziunile Janeway - leziuni eritematoase, nedureroase pe palme și plante; - Petele Roth - hemoragii ovale pe retină; - Manifestări clinice produse de embolii: -arteriale splenice - produc dureri; -abdominale; -ale arterei centrale a retinei - produc cecitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
soare, lună Găsește frate, soră bună ... Deviza lui: “Pace și Bine” Vrea să o știe-ntreaga lume Că îi e visul. Din Memorialul “Durerii” 1997 O cruntă povară Apasă pe țară... Cumplită durere ...Fără sfârșire... O rană deschisă De-o flamă aprinsă... Cnut de lovire Făr de sfârșire... Călcat în picioare... Doamne, cât mă doare!? Cine mă-nțelege Cel fără de lege?! Zac în strai vărgat Pe-un prichici culcat... ...Straie princiare În penitenciare... În castron cu zoaie Pâinea ce se - nmoaie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
se tot înfruptă. Ce nu-i de înțeles aici? Sau, dacă suntem deplin stăpâni pe metoda lui Cuvier, cu ușurință reconstituim absentul din vagi urme ale trecutului. Asta-i bună, să ne lăsăm pradă trecutului! Nu, hotărât lucru, rămânem în flama critică a conotațiilor despre prezent. Aici, poncifele mișună și printre ele ne strecurăm precum jubilațiile între neînțelesuri. Despre ce vorbeam? Aa, despre complexe și paradoxuri. Gras subiect, demn de exultarea oricărui orator aflat în derivă retorică. Apropo, de ce retorică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o eroare! Vina, anume, vina pentru acest sfârșit să o aruncăm dincolo, Lui, nenumitului, sau Lor, deoarece noi, pare și o și spune Unamuno - acest eseist, dramaturg și prozator care nu rareori se comportă și clamează cu vigoarea, nestăpânirea și flama unui poet -, noi nu ne putem resemna să trăim ca și cum „acesta” sau „aceasta” ar fi totul! Pe noi, o spune eseistul și eu Îl Întăresc În această opinie, pe noi nu ne mulțumește și refuzăm de plano această „rezolvare” a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la douăzeci de ani eram, ca mulți alții, fascinat de Van Gogh, ale cărui pânze, ce pot fi văzute la Musée d’Orsay sau la Orangerie, mă lasă În acea admirație rece, semn doar al unei „iubiri trecute, al unei flame ce doar pâlpâie Încă”. Gauguin Însă - nu știu de ce, deși aș putea să aduc multe argumente raționale, tehnice! - mă „subjugă” azi definitiv, Îl simt cumva aproape de destinul meu, Însă continuând să privesc În „sus” spre el ca spre un maestru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
berea și vinul oferite de Cațavencu. Un recrut inadaptabil din A. Bacalbașa bea consecutiv două litre de rom și apoi se sinucide. Iancu Zugravu, fiind pilit, sparge clondirul de „mastică prima” și ajunge la cremenal, unde vine tot ars de flamă, pentru că altfel nu are curaj. Dar romul are uneori și efect pozitiv, fiind salutar pentru tratarea durerii de măsele prin „magnetism”. La Brăescu funcționarii beau multiple „vermuturi de Torino” și se plâng că nu le ajunge leafa. Apoi pleacă la
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
experiența îmi sunt depășite și drept urmare o ascult și respect. Mai târziu, mă întâlnesc cu Luis, fratele mai mare al lui Alfonso, tot șaman, un fel de oaie neagră a familiei deoarece este alcoolic și deși ar trebui să ducă flama șamanismului familial, mai mult este beat și, spun ceilalți, nu știe ce vorbește. După povestirile Sandrei, Luis ar fi un șaman foarte puternic dar atunci când nu e beat cu alcool ia ayahuasca așa că mai niciodată nu este complet treaz și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
praf iar aerul, în ciuda dimineții și a pădurii tropicale, îmi pare destul de greu de respirat. Apare și explicația la următoarea cotitură a drumului: o masă de turle și furnale, cu unul ceva mai înalt în depărtare, din care iese o flamă enormă acompaniată de un fum negru și gros. Intrăm în Shushufindi orășel exclusiv dedicat exploatărilor petroliere, acoperit de un fum permanent, în care muncitorii au migrat din toate colțurile Ecuadorului, mulți cu familie cu tot, în căutarea unei slujbe stabile
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de pescari, minat de alcoolism și sărăcie, are alte griji, iar cei câțiva funcționari veniți din Vechiul Regat sunt fie deja căsătoriți, fie celibatari care nu se au bine cu dragostea, ca, de exemplu, bietul vameș, care o urmărește cu flama lui pe o infirmieră divorțată, singura de pe aici care are familie și este prin urmare obligată să părăsească din când în când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae", spuse locotenentul care nu-și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
poziției geografice a comunei, mai izolată, mai la margine. Deplasările se făceau cu căruțele CAP-ului, cu camionul, cu ce dădea Cel de Sus, așa că fiecare deplasare era în sine o aventură. Erau în Lunca oameni atât de prinși de „flama” fotbalului, încât mergeau cu echipa, cărau echipamentul sau acasă, în sat, un cizmar repara, de câte ori era nevoie, ghetele de fotbal fără plată. Era și el un chibiț, fan, cum se zice astăzi, mai mult decât suporter. Pe terenul nostru se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dinainte-i pîn-ce ajunse într-un coridor larg și lung... Flacăra parcă plutea în aer departe în coridor, purtată ca de o mână nevăzută... el o urmă tiptil numai în vârful picioarelor, căci se spăimânta de zgomotul pașilor lui proprii. Flama-l conduse pân-la suișul unei alte scări, aici dispăru. În acelaș moment răsună iar clopotul din turn... ca un gemet ***. Îi trecu prin oase și măduvă acest sunet răgușit, evlavios, plângător. Era în întuneric total. Își întinse mînile și începu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mâni și șoptindu-le de amor... Era o lume de semiîntunerec și mezzavoce. O candelă ardea în mijlocul salei a cărei lumină creștea din ce în ce, din un punct ca vârful unui ac într-un licurici, din licurici într-o flamă subțire și albastră, și cu cât flama creștea, cu atât vocile s-auzeau mai tare, tot mai tare... până ce deodată [în] sala iluminată * și plină de un aer de diama [n]t... el auzi râsuri tari, zgomotoase, glume, vorbe, joc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o lume de semiîntunerec și mezzavoce. O candelă ardea în mijlocul salei a cărei lumină creștea din ce în ce, din un punct ca vârful unui ac într-un licurici, din licurici într-o flamă subțire și albastră, și cu cât flama creștea, cu atât vocile s-auzeau mai tare, tot mai tare... până ce deodată [în] sala iluminată * și plină de un aer de diama [n]t... el auzi râsuri tari, zgomotoase, glume, vorbe, joc... un zgomot ca-ntr-o sală de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu mai este vergină... " El s-apropie și sărută chipul lui propriu din oglindă... Deși era cald în casă, mînele erau reci și degetele supte, încît aprinse într-o ceașcă de porțelan spirt de viorele, ca să-și încălzească mînele la flama vînătăroșie... Ieși în grădină să se primble pin cărările ninse, pin arborii desfrunziți cu ramurele-ncărcate de omăt și-i părea c-a fost bolnav... îi părea că e un reconvalescent ieșit pentru prima oară din camera lui de boală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Grave & places of Human Seed Where the impressions of Despair & Hope enroot for ever: A world of Darkness. Ahania fell far into Non Entity. 145 She Continued falling. Loud the Crash continu'd, loud & Hoarse. From the Crash roared a flame of blue sulphureous fire, from the flame A dolorous groan that struck with dumbness all confusion, Swallowing up the horrible din în agony on agony. Thro' the Confusion, like a crack across from immense to immense, 150 Loud, strong, a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
impressions of Despair & Hope enroot for ever: A world of Darkness. Ahania fell far into Non Entity. 145 She Continued falling. Loud the Crash continu'd, loud & Hoarse. From the Crash roared a flame of blue sulphureous fire, from the flame A dolorous groan that struck with dumbness all confusion, Swallowing up the horrible din în agony on agony. Thro' the Confusion, like a crack across from immense to immense, 150 Loud, strong, a universal groan of death, louder Than all
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nostrils bent down to the deeps, And a fifth age passed & a state of dismal woe. În ghastly torment sick, within hîș ribs bloated round, 240 A craving hungry cavern. Thence arose hîș channel'd Throat; then like a red flame a tongue of hunger And thirst appear'd, and a sixth age pass'd of dismal woe. Enraged & stifled with torment, he threw hîș right arm to the north, Hîș left arm to the south, shooting ouț în anguish deep
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Then led her down into the deeps & into hîș labyrinth, Giving the Spectre sternest charge over the howling fiend, Concenter'd into Love of Parent, Storgous Appetite, Craving. Hîș limbs bound down mock at hîș chains, for over them a flame 115 Of circling fire unceasing plays; to feed them with life & bring The virtues of the Eternal worlds, ten thousand thousand spirits Of life lament around the Demon, going forth & returning. At hîș enormous call they flee into the heavens
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
silver & the hidden things of Vala, Whatever grows from its pure bud or breathes a fragrant soul: 125 Expanded they behold the terrors of the Sun & Moon, The Elemental Planets & the orbs of eccentric fire. Hîș nostrils breathe a fiery flame, hîș locks are like the forests Or wild beasts; there the lion glares, the tyger & wolf howl there, And there the Eagle hides her young în cliffs & precipices. 130 Hîș bosom is like starry heaven expanded; all the stars Sing
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
it into flaming fire, Recieving aș a poison'd cup Recieves the heavenly wine, 155 And turning affection into fury, & thought into abstraction, A Self consuming dark devourer rising into the heavens. Urizen envious brooding sat & saw the secret terror Flame high în pride & laugh to scorn the source of hîș deceit, Nor knew the source of hîș own, but thought himself the sole author 160 Of all hîș wandering Experiments în the horrible Abyss. He knew that weakness stretches ouț
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
the Holy City. Ent'ring, the dismal clouds 85 În furrow'd lightnings break their way, the wild flames li[c]king up The Bloody Deluge: living flames winged with intellect And Reason, round the Earth they march în order, flame by flame. From the clotted gore & from the hollow den Start forth the trembling millions into flames of mental fire, 90 Bathing their limbs în the bright visions of Eternity. Beyond this Universal Confusion, beyond the remotest Pole Where their
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
City. Ent'ring, the dismal clouds 85 În furrow'd lightnings break their way, the wild flames li[c]king up The Bloody Deluge: living flames winged with intellect And Reason, round the Earth they march în order, flame by flame. From the clotted gore & from the hollow den Start forth the trembling millions into flames of mental fire, 90 Bathing their limbs în the bright visions of Eternity. Beyond this Universal Confusion, beyond the remotest Pole Where their vortexes began
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
day? "Arise, O Enion, arise, for Lo, I have calm'd my seas." 495 Șo saying, hîș faint head he laid upon the Oozy rock, And darkness cover'd all the deep: the light of Enion faded Like a faint flame quivering upon the surface of the darkness. Then Vala lifted up her hands to heaven to call on Enion. She calld, but none could answer her & the eccho of her voice return'd: 500 "Where is the voice of God
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]