224 matches
-
plisată. Știam că pînă la urmă ne vom căsători, iar ea se prefăcea că nu se gîndește la asta. Cu douăzeci de minute mai devreme, eram Încă În brațele unei animatoare geniale. Nu trebuia decît să traversez bulevardul. Era o flamandă foarte slabă și foarte nervoasă, vrei să-ți vorbesc despre ea? — Cunoști regula. Spune tot ce-ți vine În minte. Tocmai căutam niște idei pentru programul viitorului an academic. Așteptau cu toții ca eu să vorbesc. Cred că era prin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tema: „Există un erotism belgian?“. M-am uitat imediat la Tina. Cu pașaportul ei brazilian, pe ea n-o privea chestia asta. — Probabil că a fost surprinsă să te audă vorbind de erotism! Din partea dumitale, era ceva nou! Dar de flamanda cu pricina nu mai vorbești? — „Există un erotism belgian?“. Recunoaște că era bine țintit. Era ceva poznaș. Ai fi putut să ții singur toate conferințele. Dar, bine că veni vorba, n-ai pus-o niciodată pe logodnica dumitale să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Despre îngeri. „Va fi această limbă - cum credea Origen - ebraica ? Va fi, poate, o încă necunoscută «limbă a îngerilor» ?” (3). Dar nu numai ebraica a fost pusă în această maiestuoasă postură, ci și greaca, araba, persana și turca sau chiar flamanda, franceza, suedeza și daneza. La sfârșitul secolului al XVII-lea, „într-o epocă - notează Umberto Eco - în care Suedia acționează ca o mare putere pe eșichierul european”, se ajunge la parodie. De pildă, Andreas Kempe o imaginează pe Eva sedusă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiecare literă-frână, fiecare cuvânt menit să mă întoarcă, să readucă îngerul în closetul comun al mentalului și rătăceam prin imensul pustiu al revanșei), o rugam să-mi citească din cine știe ce carte, uitată de Maria. O dată, a nimerit niște poeme în flamandă. Atunci glasul ei ușor speriat mi-a șoptit în întuneric : „Sunt într-o limbă străină...“. „Nu-i nimic“, i-am spus. „Cu atât mai bine...“ Ea și-a plimbat degetele peste file și a început să citească, sunetele păreau ciudate
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se manifestă uneori la Contimporanul printr-un complex de superioritate, ilustrat - compensator? - prin teza „precursoratului” autohton în materie de avangardism. Iată - în acest sens - o notiță din numărul 47: „M. Seuphor. Carnet Bric-a-brac (ed. Het Oversicht), versuri și proză în flamandă și franceză, în maniera paralogică ilustrată la noi de Urmuz, mai tîrziu în străinătate de Kurt Schwiters.“ și o alta din nr. 52: „La vie des lettres et des Arts Robert Lévy scrie despre reînnoirea literaturii psihologice prin Freud, lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îl strigă. Fără îndoială că relația lor era o dragoste nebună, o pasiune dezlănțuita a unor ființe degenerate, a unor bolnavi pe care un violent foc interior părea să-i consume clipă de clipă, pe care ii stăpânea o nevoie flamanda de a se devora unul pe celălalt, care nu contenea niciodată. Pentru cei din Bora Bora, obișnuiți dintotdeauna cu gândul că dragostea și sexul reprezintă ceva frumos, simplu și natural, și că fuseseră create de bunul zeu Taaroa pentru că odraslele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cruciade, cînd noi iar o feream de turci. Relicvariul este din aur și argint, incrustat cu pietre prețioase. Zăbovim cîteva clipe În fața lui Ecce Homo, o capodoperă a sculpturii În lemn, cu certe semne vitale, scriu ceva În registru, În flamanda gotică, și ieșim. Găsim cu greu alt loc de parcare. Ca peste tot, canale. Ca peste tot, prezentul și trecutul se unesc Într-un extraordinar ansamblu arhitectonic din care nu lipsește nici viitorul, cum am mai spus. Din mașină văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
110. Alexandrescu Aurel, 6 apartamente, București, str. Romulus 38. 111. Anastasiu Ion, Ecaterina, Stela Vasilescu, 8 apartamente, București, Aleea Mantuleasa 4, str. Avram Iancu 30. 112. Adamoiu Aurel și Arglaia, 13 apartamente, București, str. Cameliei 32, str. Scărlătescu 38, str. Flamanda 109. 113. Abramovici Sabina, 19 apartamente, București, str. Popa Tatu 85, str. Justiției 41. 114. Arghir Preda, 6 apartamente, București, str. Mașină de Pâine 40. 115. Albinescu C-tin, 8 apartamente, București, str. 13 Septembrie 159, 135, str. Av. Zorileanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mora, 8 apartamente, București, str. Mecet 9, 11, str. Alex. Constantin 59. Snagov, str. Dobroești. 2724. Fhiegelman M. A., 12 apartamente, București, str. Popa Petre 45, Iași, str. Cloșca 8. 2725. Fabius Masala, 7 apartamente, București, str. Pasului 2. 2726. Flamanda I. Elenă, 5 apartamente, București, str. Batiștei 28a. 2727. Filip Eliza, 5 apartamente, București, str. Alex Sahia 74. 2728. Florian Ion, 2 apartamente, București, str. Popa Rusu 17, Predeal, str. V. Alecsandri. 2729. Finkels Mihail, 10 apartamente, București, str. Cedrilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
financiare chiar și pentru escapadele lui Michel și călătoriile la Monte Carlo. Marguerite frecventase adesea muzeele londoneze și devenise acum, în timpul Marelui Război, un vizitator regulat al muzeului Luvru și al galeriilor din jur. știa șase limbi (franceza, italiana, germana, flamanda, olandeza și engleza), de pe când avea 15 ani. A devenit fluentă în aceste limbi și în altele, și le-a vorbit de-a lungul întregii vieți. Lecturile ei includeau autori precum Euripide, Aristofan, Chateaubriand, Goethe, Maeterlinck, Shakespeare, Racine, La Bruyère
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
trad., București, 1973; Pablo Neruda, Matasea și metalul (poeme de dragoste), București, 1973; Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
comparat, legislație civilă comparată)39. Mai mult, bilingvismul ridicat la rang de politică de stat, precum și intenția de a avea o însemnată componentă practică în parcursul universitar, au determinat apariția, pe de o parte, a studiilor de drept în limba flamanda (primul curs dată din 1890), iar pe de alta, a practicii profesionale pentru barou (din 1909) ori a seminariilor practice inaugurate în 1908, ce erau asociate unor cursuri magistrale 40. Dintre cei mai cunoscuți profesori ai Facultății de Drept, specializați
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la obligativitatea pronumelor, explicație ce poate fi găsită în adstratul germanic, manifestat deosebit de intens, care caracterizează limba franceză. Se constată în acest sens că, pe de o parte, germana marchează persoana atît prin pronume, cît și prin desinență, în vreme ce neerlandeza (flamanda și olandeza) are obligativitatea folosirii pronumelui, dar lipsesc desinențele. Ca atare, modelul germanic al obligativității pronumelui pe lîngă verb s-a extins asupra francezei și, cît desinențele se pronunțau, marcarea persoanei se realiza pleonastic, pentru ca, apoi, să rămînă suficientă numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adunate din toată lumea: 1) dispariția a numeroase limbi și dialecte (în studii și documente internaționale este citată deseori Franța cu câteva limbi, importante în istoria ei, socotite fără un statut sau o protecție legală: basca, bretona, corsicana, occitana, catalana, alsaciana, flamanda etc.); 2) neliniștea unor populații însemnate numeric în ceea ce privește salvgardarea tradițiilor acestora, menționându-se numeroase cazuri concrete în Noua Zeelandă, în unele regiuni de coastă din Australia și chiar din America de Nord, în țări din America Centrală etc.; 3) creșterea proeminenței culturale din SUA
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
efectuată de către experți externi. Rezultatele acestor evaluări au influențat mult deciziile de finanțare a respectivelor instituții. În Belgia, preocupările pentru calitate în educația adulților au început odată cu reforma constituțională din 1988, când responsabilitățile în acest domeniu au fost transferate comunităților flamandă, valonă și germană. În regiunea flamandă, Autoritatea Educațională este responsabilă cu evaluarea calității în educația adulților, care serealizează o dată la doi ani prin cinci inspecții, urmate de un raport final. În 1991, o lege nouă a definit principalele direcții pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectuată de către experți externi. Rezultatele acestor evaluări au influențat mult deciziile de finanțare a respectivelor instituții. În Belgia, preocupările pentru calitate în educația adulților au început odată cu reforma constituțională din 1988, când responsabilitățile în acest domeniu au fost transferate comunităților flamandă, valonă și germană. În regiunea flamandă, Autoritatea Educațională este responsabilă cu evaluarea calității în educația adulților, care serealizează o dată la doi ani prin cinci inspecții, urmate de un raport final. În 1991, o lege nouă a definit principalele direcții pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
epocă, dar, tot așa, exacerbînd un clișeu denominativ și făcîndu-l, iată, cu trecerea timpului, caduc. Mult mai sus și mult mai departe, numita Școală olandeză a secolului XVII. Dar Hals a pictat ca Rembrandt? Ca Vermeer? Nu, desigur. Apoi, cea flamandă, a aceluiași secol, cu Rubens, Snyders, Jordaens, Van Dyck, atît de genial diferiți.Cum să încorporezi pe atît de inegalii și atît de diferiții Guardi, Longhi, Canaletto și Tiepolo în așa-numita Școală venețiană a secolului al XVIII-lea? Mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pretinde că îi reprezintă pe flamanzi pe care îi așează în opoziție cu (1) cetățenii francofoni ai Bruxelles-ului și ai Valoniei; (2) cu imigranții sau cu cei care cer azil în Flandra și cu (3) elita politică, atât cea flamandă, cât și cea valonă. În ideologia VB poporul se conturează atât pe orizontală (naționalism flamand și autohtonism), cât și pe verticală (populism). Jagers (2002, 2006) a examinat publicațiile, programele și celelalte materiale propagandistice ale partidului apărute în perioada 2003-2004, câutând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Belgienii se diferențiază prin limbă (franceză și flamandă), religie (protestantă, non-religioasă, catolică) și regiune. Provinciile sînt oarecum omogene. O regiune învecinată cu Franța este vorbitoare de limbă franceză și în mare parte non-religioasă; cealaltă, învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe generații strict divizați în patru "coloane": catolici, protestanți, socialiști și liberali. Practic aceste diferențe au pătruns în toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un conflict care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare catolice și socialiste, posturi de radio catolice și socialiste - fiecare Împărțite la rândul lor după comunitatea pe care o deserveau (flamandă sau valonă). Mai firave, curentele liberale din ambele țări nu Își permiteau o Împărțire demonstrativă pe criterii comunitare. Experiența războiului și a ocupației, precum și amintirea disensiunilor civice din deceniile anterioare au Încurajat Însă o tendință accentuată de cooperare dincolo de granițele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vechi industrii sau de o forță de muncă superfluă, orașe ca Antwerpen și Gent au prosperat prin dezvoltarea serviciilor, tehnologiei și comerțului, favorizate și de amplasarea lor În „banana albastră” a Europei, zona prosperă dintre Milano și Marea Nordului. Vorbitorii de flamandă erau acum mai numeroși decât vorbitorii de franceză din țară (În proporție de trei la doi); ei produceau și câștigau mai mult pe cap de locuitor. Nordul Belgiei, și nu sudul era acum regiunea privilegiată, dominantă - transformare Însoțită de un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a scăpat ca prin urechile acului. Rezultatul a fost de o complexitate bizantină. Belgia a fost subdivizată În trei regiuni: Flandra, Valonia și regiunea capitalei Bruxelles, fiecare cu propriul parlament ales (pe lângă parlamentul național). Existau apoi trei comunități oficial constituite: flamandă, francofonă și germanofonă (aceasta din urmă formată din 65.000 de vorbitori de germană care trăiesc În estul Valoniei, aproape de granița cu Germania). Fiecare comunitate avea și ea parlamentul ei. Regiunile și comunitățile lingvistice nu corespund Întru totul - există vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
an, președinția alternând anual de o parte și de alta a barierei lingvistice. La Bruxelles, cei patru membri ai executivului din regiunea capitalei se reunesc și discută (fiecare În limba preferată) despre problemele de interes general, Însă pentru problemele „comunitare” flamande sau francofone se Întâlnesc separat, doi câte doi. În consecință, Belgia nu e nici un stat, nici două, ci un mozaic inegal de autorități care se dublează și se Întrepătrund. Alcătuirea unui guvern este dificilă: ea presupune aranjamente multipartite intrași interregionale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]