1,201 matches
-
25 0,41% 25 0,41% 3. CONCLUZII Datele statistice privind verbele românești actuale cuprinse în DOOM2 2005 nu oferă modificări spectaculoase față de cele din DEX 1975. Totuși, compararea rezultatelor și analiza noilor intrări în DOOM2. evidențiază câteva tendințe ale flexiunii verbale actuale, cele mai multe deja semnalate în studii mai vechi. Concluziile privind productivitatea anumitor tipare flexionare formulate aici reflectă un nivel de limbă standard, foarte multe formații cu circulație orală nefiind (încă) înregistrate în dicționare. O primă observație privește fenomenul variației
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula observația comună că verbele recente au, în cele mai multe situații, modele în formații deja existente în limbă. Dacă există împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
uz limitat în limba actuală (vezi supra, 2.2.4). RELAȚIA DINTRE NORMĂ ȘI UZ. REZULTATELE ANCHETELOR LINGVISTICE ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Dacă analiza statistică a verbelor din DOOM2 a oferit o privire de ansamblu asupra tendințelor actuale în flexiunea verbală, așa cum sunt reflectate acestea într-un dicționar normativ nou apărut, prin aplicarea anchetelor lingvistice am urmărit, pe de o parte, relația dintre normă (mai ales schimbarea normei în DOOM2) și uz, iar, pe de altă parte, tendințele actuale în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
verbală, așa cum sunt reflectate acestea într-un dicționar normativ nou apărut, prin aplicarea anchetelor lingvistice am urmărit, pe de o parte, relația dintre normă (mai ales schimbarea normei în DOOM2) și uz, iar, pe de altă parte, tendințele actuale în flexiunea verbală reflectate în uzul unor variante verbale, acceptate sau nu de norma academică. Cele două anchete cuprind câte douăzeci de variante verbale cu alegere liberă. În cele mai multe situații, n-am oferit subiecților contexte lungi, propoziționale, ci contexte scurte, din care
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
recomandată în edițiile de până acum ale DOOM-ului; ● acceptarea variantelor de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
dintr-o incintă văduvită de închidere? Livrate fără rezerve traficului, oferite de bunăvoie periferiei, privilegiile centrului se banalizau ca prin farmec, dezamorsând mașinăria de rivalitate socială aruncată ca o umbra în jur și făcând ca elanurile ei să sufere o flexiune înapoi, către sine. Acolo unde intrările și ieșirile se confundă, distincția dintre atacuri și retrageri tinde și ea să se estompeze. Nu toată lumea împărtășește credința că atacul e cea mai bună apărare; și o anume deschidere oferită pe tavă îl
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un act propriu, mă proiectez în afară, încerc să mă apuc de ceva, deci nu am capitulat complet (depresie). Înjur pentru că înjurătura devine un punct de sprijin real, ce mi-ar putea permite să-i pivotez în jur, executând o flexiune a parcursului personal, o schimbare de drum. Înjurând, intru în contact cu o realitate ce-mi refuză, poate, alte prize mai trainice; revendicându-i acest punct, potențializez totodată și spațiul din jurul lui. Evident, e vorba doar de un punct foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
au rostit într-o singură silabă. În scopul consolidării automatismelor ortografice am creat exerciții de dificultate sporită de tipul celor de recunoaștere a pronumelui, de disociere de alte categorii gramaticale cu pronunțare similară, de caracterizare a pronumelor personale prin elementele flexiunii lor: Subliniază cuvintele care se pronunță la fel, încercuind pronumele: Pe el l-a pus la ora de muzică să cânte nota la. În același scop creez și introdc exerciții structurale diverse. Am început cu exerciții structurale de repetiție simplă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune și derivare demonstrează că sunt și trebuie să fie tratate ca niște cuvinte obișnuite" (DAS, p. 15). Deși numeroase cuvinte scurtate (germ. Kurzwörter, engl. short words sau shortened words) sunt creații ocazionale, întrebuințate numai în scris și, în multe cazuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintele trunchiate se pronunță ca atare și sunt utilizate ca orice cuvânt flexibil, păstrând, de regulă, genul gramatical al bazei de la care provin, uneori cu ajutorul unei vocale care se adaugă la finală. Totuși, din aceeași cauză, se poate întâmpla ca flexiunea să nu se poată realiza pe deplin 54. Cuvintele întregi sunt fragmentate uneori în așa fel încât noua formație să se termine într-o vocală, dar la fel de frecvente sunt și exemplele trunchiate care au la finală o consoană. Deosebirea dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme sunt marcate în unele limbi, de pildă în engleză și germană, prin simpla juxtapunere a elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi (engleză, germană etc.), a unor mărci morfologice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
genitiv: rom. sărbătoarea Sfântului Ion, fr. la fête de Saint-Jean etc. Interesant de remarcat este că în franceză termenii reținuți preiau genul regentului (la Saint-Jean), în timp ce în română acest lucru nu se întâmplă, printre altele pentru că aparțin unor tipuri de flexiune specifice genului determinantului, indiferent de semnificație. VII. 2.3. Regent substantival + determinant adjectival Reținerea regentului substantival dintr-un astfel de termen complex implică utilizarea cuvântului rezultat cu o altă semnificație decât aceea de bază, și anume cu sensul restrâns, special
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi europene (rom. bidinea s.f. < tc. badana [fırçası]; it. coca s.f. [adoptat și în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
preiau numărul plural al regentului din sintagma sau compusul de bază, prin atașarea la finală a lui -s: knickers "pantaloni scurți; chiloți (de damă)" < knicker[bocker]s; Ordinaries "certificate școlare de nivel inferior" < Ordinary [Level Certificate]s. Modificările relative la flexiune și la categoriile gramaticale (gen, număr, diateză, mod etc.) din limbile caracterizate prin acestea sunt mai frecvente în condensările de anumite tipuri și mai rare în altele. 1.3.2. Atunci când elementul reținut este regentul dintr-o sintagmă subordonatoare sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trebuie totuși remarcat este faptul că, odată cu elementele determinante, sunt eliminate cu regularitate și eventualele unelte gramaticale care marchează raportul de subordonare atributivă dintre două substantive sau de subordonare între regentul adjectival și complementul substantival, indiferent dacă este vorba de flexiune sau de joncțiune prin prepoziții, articole sau elemente afixale, alipite la regentul reținut sau la determinantul omis: fr. bled < ar. bled [es-sudan] (es articol posesiv); rom. balâc < tc. [kalkan] balığ[ı] (balık "pește" + suf. posesiv -ı); lat. orbus < orbus [oculis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia de a găsi posibilități de scriere cu alfabet rusesc, școlile în limba română lipsind totalmente la începutul secolului al XX-lea, sau de nevoia de a adapta numele românești după normele flexiunii nominale ale limbii ruse, atunci cînd nu era vorba despre intervenția directă a administrației. „Astfel au devenit: Anastasiu = Anastasiev, Andronache = Andronachevici, Bădărău = Bodarev, Barbul = Barbo, Cantacuzino = Cantacuzen, Ciobanu = Ceban, Ciolan = Celan, Ciohodar = Ciuhudari, Feodosiu <footnote Mai vechea formă românească Teodosiu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
variabile, cu singura deosebire că atunci cînd își închipuiau că vorbesc rusește <footnote Credem că aici corect ar fi fost moldovenește: limba moldovenească era „împodobită“ cu elemente rusești, iar cea rusă cu elemente moldovenești. footnote> , acel lexic era împodobit cu flexiuni rusești, iar în cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți în Basarabia foarte ușor își însușeau în acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
semantic, nici în planul expresiei: prepoziția, conjuncția, interjecția; sunt unități care se situează direct la nivelul sintactic al textului; 2. variabile: substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul. În funcție de cel de al doilea factor, cuvintele variabile prezintă trei modalități de realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria gramaticală a comparației; în enunțul Ei sunt majori., flectivul adjectivului majori, constituit din dezinența -i, expresie a pluralului, masculin, nominativ, este un morfem conjunct, legat în continuitate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria gramaticală a comparației; în enunțul Ei sunt majori., flectivul adjectivului majori, constituit din dezinența -i, expresie a pluralului, masculin, nominativ, este un morfem conjunct, legat în continuitate sintagmatică de tema lexicală major-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]