316 matches
-
este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI (m. adductor hallucis) Mușchiul este format din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de execuție si de repetiție foarte bune. Din punct de vedere psihologic o mare importanță o au capacitatea de concentrare a atenției, luciditatea si intuiția anticipativă. * stare de sănătate perfectă, în special a analizatorului vizual ; * dezvoltare fizică armonioasă, cu forța flexorilor palmari în 60—70% față de greutate și cea scapulară între 75—80% din greutate; * capacitate anaerobă la 90% față de modelul biologic, stabilă în perioada competițională ; * excitabilitate neuromusculară foarte bună, cu pragul de excitație al nervului ulnar cu valori de 2
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
fesieri o dată cu creșterea vitezei; -în faza de lansare de după start, funcția de ținută excentrică a cvadricepsului prevalează asupra celei concentrice accelerate, într-atât, încât intervenția sa asupra puterii impulsului este mai degrabă mică față de cât se datorează piciorului, fesierului și flexorilor coapsei asupra bazinului de pe partea segmentului oscilant; -în faza accelerată ,în vreme ce coapsa față de bazin și piciorul față de gambă se supraîntind, genunchiul rămâne întotdeauna ușor flexat sub un unghi de 168-1720. Profesorul de sprint, italianul C. Vittori, 1990, își exprimă propria
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de mijloc a aceleași faze. Accelerația și viteza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de mijloc a aceleași faze. Accelerația și viteza maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprijin în timpul alergării, mușchii gleznei și genunchiului generează crescător o putere mai mare, care permite o extensie explosivă a piciorului; - puterea de vârf a genunchiului a avut loc în jurul momentului de 73% din faza de sprijin; - puterea de vârf a flexorilor plantari s-a produs în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Vom prezenta pe rând aspectele esențiale ale acestor faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire. Genunchiul înainte de pășire este flexat (de la balans până la pășire) și îi corespunde o putere negativă de - 2097±295 W, prin acțiunea extensoare a flexorilor (diagrama Nr.2, KP1). Glezna - în aceeași fază, puterea mecanică a ei este neglijabilă, (diagrama Nr. 3). B) La pășire Șoldul continuă să se extindă, rezultând o putere flexoare negativă (HP3, diagrama 1). În acest timp, forța de reacție a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
19, KP2, diagrama 2). Glezna - la începutul fazei de sprijin se află în flexie plantară prin acțiunea extensoare a mușchilor flexori. Puterea este negativă și are valoarea de -2205±812 W (AP1, diagrama 3). După mijlocul fazei de sprijin, acțiunea flexorilor plantari se schimbă de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846 W, propulsând corpul înainte în faza de zbor (AP2, diagrama 3). Aceste rezultate sugerează că glezna trece printr-un ciclu de întindere-scurtare, unde se stochează energie elastică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând o putere de -859±256 W (tabelul Nr.19, KP3, diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
membrului inferior, se generează o putere extensoare pozitivă de 1544±512 W. Generând astfel puterea, corpul este împins înainte, nu în sus. Această putere a fost mai mare decât cea raportată de R. Jacobs, și Van Schenau, 1992, Mărimea puterii flexorului plantar din studiul lui V. Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, (3066±846 W din tabelul Nr. 19)) a fost comparabilă cu cea raportată în 1992 de R. Jacobs și Van Schenau, (-2180 W) și constată că rolul flexorilor plantari în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]