58,483 matches
-
cei mai buni și cei mai competenți — ba nici măcar cei mai norocoși. În fruntea trebilor sunt plasați, cu o rigoare demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea merg lucrurile cum merg, de-aceea floarea otrăvită a incompetenței e sistematic vândută în glastra onestității și performanței. Cazurile Beuran și Brădișteanu atrag atenția asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi atipice. Nu s-a putut dovedi despre nici unul dintre ei c-ar fi nulități profesionale
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
Constantin Țoiu La Câmpina, vara, femeile în vârstă par mai cochete decât în alte orașe ale țării. Pălării de paie cu flori, rochii lungi de culoare deschisă, fețe rujate, pudrate... Ceva desuet; însă franțuzesc. Unele având aerul unor profesoare de mult ieșite la pensie. De altminteri, așezarea subcarpatică de pe stratul prahovean de petrol a avut întotdeauna ceva intelectual. Umblând după ziare în
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
și altar.// Apoi ne-am smuls/ unul din altul/ ca două săbii/ și ca două națiuni de grauri/ și astfel am intrat în Veneția.// era sînge pe străzi/ soarele se înălțase/ era timpul/ de-aceea împodobindu-l cu pene și flori/ am dat drumul violoncelului plin cu lacrimi pe apă” (Veneția). Abil regizor al „stării de poezie” care poartă normele sale inexorabile, Ion Mircea o extinde în direcția dublu profitabilă a belșugului de corespondențe. Pe de o parte, „starea” în cauză
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
patriot” (ibidem). Ion Mircea captează nerăbdarea înfățișărilor lumii fenomenale de-a se schimba, presiunea lor lăuntrică doritoare de-a fixa mișcarea pură, aidoma acelor imagini cinematografice care surprind în cîteva clipe mișcarea lentă a norilor sau laborioasa ecloziune a unei flori. Însuși conceptul de „viteză” se lasă încărcat de un fior poetic: „piatra/ a fost odată lumină/ și lumina a fost odată lumină/ dar piatra dar piatra/ dar lumina dar limina.// avidă mulțimea/ privește-nspre ultimul vagon/ și ca un pește fusiform
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de pildă, nu mai vezi nici un țăran, -se văita deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori retorice peste florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată cum în atingere cu izma creață a poetului
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
țăran, -se văita deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori retorice peste florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată cum în atingere cu izma creață a poetului Goga, violetele de Parma capătă indigenatul”. Departe de a respinge trecutul sau de a
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori retorice peste florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată cum în atingere cu izma creață a poetului Goga, violetele de Parma capătă indigenatul”. Departe de a respinge trecutul sau de a descalifica valoric producțiile
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
femeie proaspăt spălată, ea se afundă în ei, caută tufele dese cu spini, le smulge din pămîntul pietros, palmele ei sîngerează și suferă, ea își suflă în palme, coboară. Acoperă trupul lui Fric cu mărăcinii prin care bîzîie albine spre florile mov și destule.” Tot ea este, dealtfel, și în centrul povestirii (oarecum autonome), care încheie romanul, în fond o “rescriere” a anumitor capitole (nu multe!) din Robinson Crusoe al lui Defoe, amintind, în parte, de metoda lui Piere Ménard, personajul
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
economist și scriitor local Șarpe Ionuț; vînzătoarea de loz în plic a orașului; muncitoarea perfecționistă; soția respectabilă a șoferului; soldatul cel semeț și supus datoriei; baba Sofica, justițiara; Dida, rezistenta; plina de rîvnă, Evelyn. La acest ceas, orașul este o floare. Dar el trebuie să poarte un nume. Fie numele lui Slobozia.” (p. 11) Povestirile care compun „romanul mozaicat” sînt complet diferite ca tematică și chiar ca tehnică narativă, singurul element de legătură fiind dat de faptul că personajele lor sînt
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
in de culoare deschisă, cu guler înalt de tip oriental à la In the Mood for Love, purtând pe umăru-i grațios un coș portocaliu de paie. Ei bine, această domnișoară atât de fragedă privea pierdută de plăcere balconul îngropat în flori al unei case de altfel destul de neîngrijite. Cum stătea ea acolo roșie ca mărul și fascinată de cele 10-15 ghivece de flori, primul impuls a fost s-o cobor din trestie, s-o iau de mână și s-o duc
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
coș portocaliu de paie. Ei bine, această domnișoară atât de fragedă privea pierdută de plăcere balconul îngropat în flori al unei case de altfel destul de neîngrijite. Cum stătea ea acolo roșie ca mărul și fascinată de cele 10-15 ghivece de flori, primul impuls a fost s-o cobor din trestie, s-o iau de mână și s-o duc undeva printre flori să ne plimbăm, să râdem, să nu zicem nimica ascunși la umbră de canicula după-amiezei. Dar unde? Mi-am
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
case de altfel destul de neîngrijite. Cum stătea ea acolo roșie ca mărul și fascinată de cele 10-15 ghivece de flori, primul impuls a fost s-o cobor din trestie, s-o iau de mână și s-o duc undeva printre flori să ne plimbăm, să râdem, să nu zicem nimica ascunși la umbră de canicula după-amiezei. Dar unde? Mi-am amintit că sunt zone întregi în București unde spațiul verde pe cap de locuitor este de nici 11 cm pătrați, numărul
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
am fi întins apoi la soare pe iarba de lângă alei sau la umbra copacilor protejați discret de gărdulețe, i-aș fi recitat din Eluard sau ne-am fi plimbat pe sub balcoanele ca niște grădini ale caselor cu pervazul doldora de flori... Dar așa, în împărăția asta deprimantă de asfalt crăpat, beton încins, praf, noxe, claxoane și 38 de grade!? Ca un stâlp eu stam în soare când domnișoara cu coș portocaliu probabil dispăruse cu mers de felină pe vreo străduță mai
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
Un titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare prevede: Soțul bătăuș ajunge în stradă”. Așa o fi, dar după ce se întoarce acasă domnul soț, ce face el oare? Credeți că-i aduce flori doamnei? Dar să dea Dumnezeu să se înșele Cronicarul și să bage legea frica în domnii care își bat nevestele. ZIUA anunță că s-a furat “Dacia” lui CVTudor. Motiv pentru care PRM-ul a dat un comunicat care se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
cravata impecabile, cu privirea mijind a sfidare sau cel puțin a indiferență, adică a unui om căruia lumina îi venea bine de la răsărit... Degeaba zâmbetul permanent și râsul președintelui român, zadarnice gesturile sale de discretă intimitate din vremea „podului de flori”, degeaba cuvintele sale unio-patriotice! Președintele moldovean, fără translator, nu pricepea nimic bucurându-se doar că la Chișinău tocmai se editase un dicționar moldo-român conform căruia, în curând, oricare din cele două limbi va putea fi învățată fluierând. A pagubă.
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
la Fundațiile Regale și apoi abia după 1989. Nici simboliștii n-au scăpat de filtrul prejudecăților, N. Iorga văzând în poezia și proza lor o „literatură de lupanar”, tot astfel cum pe Arghezi îl va declara „pornograf” pentru mult discutatele Flori de mucigai. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea „incidentele” de acest gen sunt mai puțin numeroase, scriitorii moderni care își permit astfel de „nebunii” sunt mult mai numeroși. Ei l-au citit pe Marchizul de Sade cu ale sale
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
ai țării. Că între marii bogătași ai României s-au strecurat și indivizi din imediata apropiere a lui Năstase ori Iliescu e lipsit de semnificație. Sutele de mii de dolari scoase de curând la iveală de-un Dan Iosif sunt floare de ureche față de zecile și sutele de milioane învârtite pe degete de indivizi aflați până de curând în tribune și care acum se pregătesc să facă pasul la ofsaid. Agresivitatea fără precedent a tagmei anunță zile grele pentru ideea de
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
recunoscut într-un târziu, că purtătorului unui talent (fără noroc însă, din motive pe care numai bunul Dumnezeu le știe) trebuie să i se recunoască, printr-un miracol, victoria. Dar în ceea ce mă privește, disperarea de a contempla aproape neputincioasă florile nobile din grădina dumitale, în care nimeni nu se îndură să opereze plivirea, dură dar sănătoasă. Astfel că noblețea crinilor s-a contaminat în timp de agresivitatea buruienilor. Așa aș putea să merg mai departe cu bănuiala că talentul dumitale
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
Ion Beldeanu îl reprezintă o sensibilitate molcomă de citadin atras de natură (urbea provincială are de altminteri enclave naturale, în măsură a stimula atracția în cauză): „viața adie ca o fereastră de vară/ dacă închid ochii/ aud marșul nestăvilit al florilor/ de rapiță/ din care adie surîsul/ călărețul victorios” (Ce culoare are rapița) sau: „Dinții mei sfîșie semințele serii./ O vrabie tocmai își trece țipătul/ din celălalt capăt al ploii” (Exerciții de apărare). Sau: „și iat-o, furia, năvălind/ ca o
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
o călătorie minunată. Dar aerul și lumina nu știu să ne arate unde este șoseaua. Au auzit un ușor susur cristalin și, după câțiva pași, au dat de un pârâu. Era un pârâiaș îngust și limpede pe malurile căruia creșteau flori sălbatice, albe și roz. Bărbatul și femeia s-au culcat pe burtă, și-au apropiat fața de apă și au început să bea. Ce apă curată a spus femeia. Să facem o baie. S-au dezbrăcat și au intrat în
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
cu ochii deschiși, atingând pietricelele lustruite de pe fund, străbătând o lume suspendată, străvezie și verde. Păstrăvi albaștri lunecau pe lângă gesturile lor. Pe urmă s-au întins, în umbra aurie a pădurii, pe iarba de pe mal. Profilul femeii se decupa printre flori. Aici e ca în ținutul unde ne ducem, a spus ea. Așa e, a răspuns el, dar aici e doar un loc de trecere. Și amândoi s-au sculat și s-au îmbrăcat. ( ...) Și au mers înainte. Acum ziua începea
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Al. Cistelecan, Mircea Ghițulescu, Mircea A. Diaconu, Nicolae Prelipceanu, Constantă Buzea, Cezar Ivănescu) au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor următorii: Asociația Scriitorilor din București Poezie: Iulian Tănase, Ioan Nicolaie, Mircea Țugulea, Liviu Georgescu, Tatiana Rădulescu, Nicolae Ioana Dana, Ruxandra Niculescu, Floare Mihail Petrov, Miljurko Vukadinovic, Angela Furtună, Nicolae Tudor, Gabriela Vrânceanu-Firea, Mircea Drăgănescu, Mariela Rotaru Constantinescu, Cristina Săvoiu, Ilie Gorjan, Filoteea Barbu Stoian, Felicia Anghel-Sprânceană, Eugenia Mihalea, Adrian Frățilă, Vasile Corneliu, Niculina Oprea, Mircea Cuzino-Stănescu, Vilia Banta, Anca Taglicht, Dragoș Morărescu
Consiliul Uniunii Scriitorilor () [Corola-journal/Journalistic/13782_a_15107]
-
șansă la mie, Toată lumea știe. Toată lumea știe că barcă ia apă Toată lumea știe: cirmaciu-a mințit. Toată lumea simte acea dezolare Ca și cînd cîinele său tatăl le-a murit. Toată lumea-si numără banii-n buzunare Toată lumea vrea un cadou sau o floare. Ce veselie, Toată lumea știe. Toată lumea știe că mă iubești, femeie Toată lumea știe: pe mine mă vrei. Toată lumea știe că mi-ai fost credincioasa Dacă excludem două nopți sau trei. Toată lumea știe că ai fost leala Dar pur și simplu prea
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
cu haine de păpuși, confecționate de ea cînd era mică. Fabuloase. Le copia după albume de artă. Așa că are un "Rembrandt" și o "Saskia", adică doi ursuleți în costume adecvate, un "Mozart", ursuleți în rochii de bal din voal, cu flori minuscule, aplicate... Un întreg "dulap" cu haine de păpuși, mici, delicate și foarte migălos cusute. Și umerașe - cîte un chibrit cu cîrlig din sîrmă subțire. Și schiuri pentru ursuleți, cît un deget, "sculptate" de mama ei, de Cornelia Blaga. Ne-
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]