296 matches
-
La spadă, o fleșă insuficient de rapidă declanșează adeseori o oprire din partea adversarului, rezultând intr-o tușă dublă. Ca și pașul încrucișat înainte, flesă este interzisă la sabie. Fleșa care se termină cu corp la corp nu este interzisă la floretă sau la spadă, dar nu poate fi terminată printr-un șoc sau o busculadă. "Atacul" este definit ca „acțiunea ofensivă inițială, executată prin întinderea brațului și amenințarea continuă a suprafeței valabile a adversarului, precedând declanșarea fandării sau fleșei” (t.7
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
mai înalt nivel a variat considerabil de-a lungul timpului cu privire la tipul probei (grupe sau tablou de eliminare directă) sau numărul tușei necesar pentru a câștiga. La Jocurile Olimpice de vară din 1896, meciurile s-au disputat în trei tușe la floretă și la sabie în cadrul unui singur tur de grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura tușă. În
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
conectat "firul de corp". Acest fir trece sub bluza trăgătorului, de-a lungul brațului înarmat și laturi. Firul de corp este conectat, în rândul său, la o rolă situată la extremitatea planșei, care este legată la aparatul de semnalizare. La floretă și la spadă, un fir trece de-a lungul lamei, vârful servind ca întrerupător: presiunea exercitată pe arcul vârfului închide sau deschide, după caz, circuitul electric. În competițiile disputate la cel mai înalt nivel este folosit un sistem fără fir
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
comandă purtată de trăgătorii. Fiecare meci de scrimă este condus de un arbitru, care este responsabil de: Arbitrul indică prin gesturi și comenzi deciziile pe care le ia. Limba oficială folosită în competițiile internaționale este franceza. Câteva comenzi sunt: La floretă și la sabie, arbitrul analizează fraza de arme, de pildă: „"attaque parée, riposte non, reprise d'attaque touche"” (atacul a fost parată, riposta nu a lovit, repriza a lovit). Sancțiunile sunt următoarele: Jocurile Olimpice de vară sunt cea mai importantă competiție
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
2004, modificată prin legea 25/2007) definește astfel noțiunea de armă albă: arma albă este acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuțite, șișuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci și bastoane telescopice. Pentru ca un obiect prevăzut cu lamă să poată fi considerat "armă albă cu lamă", trebuie să îndeplinească următoarele criterii: În Republica Moldova, prin HOTĂRÎREA PLENULUI CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
anturați de vedete ale ecranului: Mitică Popescu, Ion Besoiu, Dan Condurache, Margareta Pogonat, Ernest Maftei, Dorel Vișan. Revine după o lungă absență Cici Dumitrache-Caraman, iar în roluri episodice vedete din alte zone: Ion Dolănescu, Nicolae Dobrin sau campioana mondială de floretă din acei ani Elisabeta Guzganu. Între 1995 și 1998 a realizat "Nuntă cu sirenă", lung-metraj de televiziune (suport electronic), scenariul: Celina Petrescu și Puși Dinulescu, imaginea: Ion Cristodulo, regia: Puși Dinulescu. Difuzat la 2 ani și jumătate după terminarea filmărilor
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
la spadă, performanță care nu s-a repetat până în prezent. Totuși, ediția olimpică de la St. Louis a fost puțin frecventată: în acest caz, doar cinci trăgători au participat. s-a clasat și primul dintre cei nouă competitori la proba de floretă la individual. La proba de floretă pe echipe, a concurat alături de americanul Albertson Van Zo Post și de cubanezul Manuel Díaz. Împreună au învins singura alta echipa, Statele Unite. Astfel el a cucerit al treilea titlul olimpic la această ediție a
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
a repetat până în prezent. Totuși, ediția olimpică de la St. Louis a fost puțin frecventată: în acest caz, doar cinci trăgători au participat. s-a clasat și primul dintre cei nouă competitori la proba de floretă la individual. La proba de floretă pe echipe, a concurat alături de americanul Albertson Van Zo Post și de cubanezul Manuel Díaz. Împreună au învins singura alta echipa, Statele Unite. Astfel el a cucerit al treilea titlul olimpic la această ediție a Jocurilor. Cariera sa ulterioară nu este
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
(în ; n. 9 aprilie 1971, Nonsan, Chungcheongnam-do) este un fost scrimer sud-coreean specializat pe floretă, laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 2000 de la Sydney, vicecampion mondial în 1997. S-a apucat de scrimă în copilărie. Îi plăcea să se joace cu batoane din lemn și era fascinat de tineri scrimeri în ținută albă
Kim Young-ho () [Corola-website/Science/336487_a_337816]
-
medicale, scorul fiind 13-13. În timpul întreruperi Kim a observat că au ajuns deja în semifinale doi francezi pe care credea ca îi poate învinge. După reluarea nu s-a putut concentra și a pierdut meciul. Foarte dezamăgit, și-a rupt floretele după competiție și a oprit antrenamentul. Federația Sud-Coreeană de Scrimă l-a convins sa reia sportul și în 1997 a câștigat prima medalie unui scrimer coreean la un Campionatul Mondial cu o medalie de argint la Campionatul Mondial din 1997
Kim Young-ho () [Corola-website/Science/336487_a_337816]
-
(n. 28 august 1968, Cascina, Provincia Pisa) este un fost scrimer italian specializat pe floretă, campion olimpic la Atlanta 1996, dublu campion mondial pe echipe în 1990 și în 1994 și campion european pe echipe în 1999. Fratele său mai mare, Marco, era în aceeași clasă cu fiul maestrului de scrimă Antonio Di Ciolo, care
Alessandro Puccini () [Corola-website/Science/336495_a_337824]
-
(n. 1 iunie 1981) este o scrimeră română specializată pe sabie, campioană mondială în 2003. Mihai a început să practice scrima la școală generală la sfatul unui profesor, care a îndrumat-o spre floretă. A fost pregătită de Florin Nicolae și Florin Nicolae. Dezamăgită de faptul ca nu a câștigat nici o medalie după unsprezece ani, s-a gândit de a renunța, dar a decis în cele din urmă să încerce sabia cu antrenorul Emil
Dorina Mihai () [Corola-website/Science/333509_a_334838]
-
-Covaliu (n. 19 iunie 1975, Brașov) este o scrimeră română specializată pe sabie. Drăghici a început să practice scrima cu floretă sub conducerea maestrului Romeo Pellegrini, înainte de a alege sabia. La această armă a fost selecționată în lotul olimpic. Cu Cătălina Gheorghițoaia și Andreea Pelei a cucerit medalia de argint la Campionatul Mondial din 2001 de la Nîmes, după ce au fost învinse
Irina Drăghici () [Corola-website/Science/333529_a_334858]
-
(n. 14 februarie 1974, Jesi, Italia) este o scrimeră italiană specializată pe floretă. Este triplă campioană olimpică, sextuplă campioană mondială și cvintuplă campioană europeană, tot la individual. Cu echipa Italiei are și în palmares două titluri olimpice, unsprezece titluri mondiale și opt titluri europene. Vezzali s-a născut în Jesi, în regiunea Marche
Valentina Vezzali () [Corola-website/Science/333505_a_334834]
-
cel mare al lui Vilmoș Szabo, laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1984 la sabie pe echipe, și Reka Zsofia Lazăr, laureată cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1992 și cu argint la cei din 1992 la floretă pe echipe. Sunt amândoi Brașoveni și etnici maghiari. S-au mutat la Germania când Matyas era de doi ani, pentru a deveni antrenori de scrimă la clubul TSV Bayer Dormagen. S-a apucat de scrimă la vârsta de patru ani
Matyas Szabo () [Corola-website/Science/334276_a_335605]
-
(n. 18 februarie 1891, Livorno - d. 5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
(n. 18 februarie 1891, Livorno - d. 5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, cunoscut sub denumirea de „afacerea Puliti
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, cunoscut sub denumirea de „afacerea Puliti” („affaire Puliti” în franceză). La calificările probei de sabie individual, pe 16 iulie, într-un context deja de tensiuni mari între țările participante
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
Kate d'Oriola (nume de fată Kate Delbarre, apoi Kate Bernheim în timpul primei căsătorii, n. 8 iunie 1925, Calais) este o fostă scrimeră franceză specializată pe floretă, laureată cu patru medalii de argint și două medalii de bronz la Campionatul Mondial. Este soția lui Christian d’Oriola, cel mai titrat campion francez din scrimă. S-a apucat de scrimă când era studentă la Facultatea de drept din
Kate d’Oriola () [Corola-website/Science/335074_a_336403]
-
Basel, a devenit campionă națională a Franței în 1955 și în 1956. S-a calificat la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne. După ce antrenorul francez la cele trei arme a suferit un infarct miocardic la sosirea la Sydney, echipa feminină de floretă s-a pregătit cu campionul Christian d’Oriola. A terminat pe locul 5, o dezamăgire profundă pentru ea. A participat și la Jocurile Olimpice din 1960 de la Roma. S-a retras în 1961 din cariera sportivă. În anul 1971, s-a
Kate d’Oriola () [Corola-website/Science/335074_a_336403]
-
(în , n. 14 iulie 1958, Nanjing) este o fostă scrimeră canadiană de origine chineză specializată la floretă, laureată cu aur pentru China la Jocurile Olimpice de vară din 1984 de la Los Angeles. A fost și vicecampioană mondială în 1981. S-a născut în Nanjing, în provincia Jiangsu, dintr-o familie cu șapte copii. Primul sport pe care l-
Jujie Luan () [Corola-website/Science/335088_a_336417]
-
de scrimeri au participat la zece probe. Federația Internațională de Scrimă fiind alocată doar zece probe de Comitetul Olimpic Internațional, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă din 2004. La această ediție a fost vorba de floreta masculin pe echipe și de spada feminin pe echipe, care au concurat la Campionatul Mondial din 2008, organizat și el la Beijing în luna aprilie. În cazul armelor care s-au disputat fără proba pe echipe, adică floreta masculin pe
Calificările la scrimă pentru Jocurile Olimpice de vară din 2008 () [Corola-website/Science/335105_a_336434]
-
vorba de floreta masculin pe echipe și de spada feminin pe echipe, care au concurat la Campionatul Mondial din 2008, organizat și el la Beijing în luna aprilie. În cazul armelor care s-au disputat fără proba pe echipe, adică floreta masculin pe echipe și de spada feminin pe echipe, s-au calificat: O țară nu a putut în nici un caz să califice mai mult de doi sportivi la fiecare armă. În cazul armelor care s-au disputat cu proba pe
Calificările la scrimă pentru Jocurile Olimpice de vară din 2008 () [Corola-website/Science/335105_a_336434]
-
cele patru linii. Școala italiană exercită o influență decisivă asupra întregii Europe. În secolul al XVI-lea, Salvator Fabris, Nicoletto Giganti și Riolfo Capo Ferro sunt autorii italieni cei mai influenți. În paralel se dezvoltă școala franceză, caracterizată de folosirea floretei, o armă similară cu rapiera, ci mai ușoară, suplă și având în vârf o bucată de pânză („butonul”). Acesta se ține în aproape același mod ca floreta modernă. În "Les Vrais principes de l'espée seule" (1670), Philibert de la Touche
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
italieni cei mai influenți. În paralel se dezvoltă școala franceză, caracterizată de folosirea floretei, o armă similară cu rapiera, ci mai ușoară, suplă și având în vârf o bucată de pânză („butonul”). Acesta se ține în aproape același mod ca floreta modernă. În "Les Vrais principes de l'espée seule" (1670), Philibert de la Touche define o a cincea gardă și mesura, „durata de execuție a unei acțiuni. A prinde timpul este a profite de timpul folosit de adversarul pentru a executa
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]