553 matches
-
Începînd cu anii '70 însă, această concepție s-a dovedit tot mai șubredă, contextul s-a degradat, creșterea s-a încetinit, șomajul și inflația au crescut, iar dezechilibrele internaționale s-au accentuat ca urmare a introducerii sistemului ratelor de schimb flotante, a șocurilor petroliere ș.a.m.d. Astfel, politicile conjuncturale au suferit un eșec în fața căruia au loc un retur în forță al tezelor liberale, în diferite forme, și adoptarea în anii '80 de politici structurale mai ales, menite să combată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dintre diferitele state, piețe sau teritorii economice. Există o paletă destul de largă de regimuri de schimb diferite, dar ele pot fi regrupate în jurul a două regimuri cu caracteristici diametral opuse: regimul ratelor de schimb fixe și regimul ratelor de schimb flotante. 13.2.1.1. Regimul ratelor de schimb fixe a) Regimul de schimburi fixe rigide Într-un regim de schimburi fixe pure, țările membre își stabilesc valoarea monedei în raport cu un etalon (metal prețios, deviză forte sau coș de devize). Deci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și semnificativ la schimbarea prețurilor relative. Pe de altă parte, oferta trebuie să fie perfect elastică în țara deficitară. Dar aceste ipoteze sau condiții sînt rareori realizate pe termen scurt. 18.3.1.2. Efectul-preț într-un regim de schimburi flotante Dacă ratele de schimb sînt perfect flexibile, dezechilibrul plăților între două țări va fi restabilit fără modificarea prețurilor interne. Autoritățile monetare neintervenind pentru stabilizarea ratei de schimb, aceasta este ajustată în permanență pe piața schimburilor, în maniera echilibrării și cererii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
globale; * variația rezervelor de schimb; * exportul și importul de bunuri și servicii: * competitivitatea-preț a produselor naționale; * mecanismele automatice de ajustare prin prețuri; * excedent și deficit al balanței de plăți; * efectul-preț în regim de schimburi fixe și în regim de schimburi flotante; * sterilizarea mișcărilor monetare; * mecanismele de ajustare a balanței de plăți; * efectul-preț și efectul-venit; * variațiile ratei de schimb; evaluare și devaluare monetară; * competitivitate-preț și competitivitate structurală. Probleme de studiat: * Ce este balanța de plăți? Ce se înscrie în debitul și în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
conduc dansul, iar capitalurile circulă din ce în ce mai repede. Enormul progres al tranzacțiilor pe piețele de schimb reflectă facilitatea crescîndă cu care capitalurile circulă dintr-un loc în altul. În căutarea venitului celui mai ridicat cu cele mai mici riscuri, aceste capitaluri flotante sînt ghidate de mișcările ratei dobînzii. Ele sînt foarte mobile și părăsesc o monedă sau un titlu pentru altă monedă sau pentru un alt titlu, după condiții și intrerese, creînd astfel o mare instabilitate. Crahul bursier amenință în permanență echilibrul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din 1945. După 1971, după celebrul anunț al lui Richard Nixon de suspendare a convertibilității în aur a dolarului american, sistemul monetar internațional și-a pierdut regulile: monedele fluctuează liber pe piețele de schimb, instaurîndu-se așa-numitul sistem de schimburi flotante. Economia mondială se află mereu în căutarea unei ordini monetare, ordine pe care deocamdată doar Uniunea Europeană a știut să și-o creeze în sînul său prin instituirea sistemului monetar european și hotărîrea de introducere a monedei unice europene: euro. Prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în secolul al XIX-lea, dolarul în secolul XX) sau un coș monetar (de exemplu, ECU în cadrul Sistemului Monetar European, sau DST drepturile speciale de tragere promovate prin acordurile FMI). De asemenea, moneda națională poate avea o rată de schimb flotantă, stabilită pe piețele de schimb. Rata respectivă poate să crească dacă moneda în cauză este cerută mai intens și/sau oferită cu parcimonie (bani scumpi); sau să scadă în caz contrar, în cazul unei cereri scăzute ca și în cazul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
marjele de fluctuație. În 1973, dolarul este devaluat din nou. El începe să floteze, iar toate celelalte monede îl urmează în acest dans amețitor. Într-o a treia etapă, în 1976, acordurile din Jamaica oficializează adoptarea regimului ratelor de schimb flotante. Aurul este demonetizat, iar drepturile speciale de tragere (DST) emise de către FMI trebuie să înlocuiască dolarul ca nou mijloc de lichiditate internațională. 20.2. REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE De la noul sistem se spera obținerea unor rate de schimb "adevărate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în 1976, acordurile din Jamaica oficializează adoptarea regimului ratelor de schimb flotante. Aurul este demonetizat, iar drepturile speciale de tragere (DST) emise de către FMI trebuie să înlocuiască dolarul ca nou mijloc de lichiditate internațională. 20.2. REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE De la noul sistem se spera obținerea unor rate de schimb "adevărate", deoarece ele rezultau dintr-o singură lege: a cererii și a ofertei. Se sconta, pe de altă parte, pe un dezangajament al băncilor centrale, care nu mai erau nevoite
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
printr-un du-te-vino permanent al dolarului după 1973. Această instabilitate a ratelor de schimb a făcut să se nască un nou risc în materie de comerț internațional: riscul de schimb. Pe de altă parte, mișcările speculative s-au amplificat. Capitalurile flotante pot părăsi în mod brutal o monedă pentru a se converti într-o alta. Dacă se dorește reducerea instabilității ratelor de schimb, politicile economice trebuie să fie convergente. Într-adevăr, variația ratei de schimb a unei monede depinde de variația
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deci și față de dolar. Să vedem însă cum s-a născut el. Dezvoltarea schimburilor intracomunitare presupune o stabilitate a monedelor ce servesc drept mijloace de plată, or, căderea sistemului monetar internațional instaurat la Bretton Woods și adoptarea ratei de schimb flotante au amenințat serios construcția europeană. În 1972, Comunitatea Economică Europeană reacționează și instituie așa-numitul "șarpe monetar", sistem de limitare a fluctuației monedelor europene în cadrul unei marje de 2,25% din valoarea lor față de dolar. Dar turbulențele economice și monetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acumulate în anii precedenți au împins în jos deficitul structural. Concepte de bază : * etalonul aur; * convertibilitate monetară; * monedă dominantă; * coș monetar; * Drepturile Speciale de Tragere; * rată (curs) de schimb; * regimul de parități fixe; * Fondul Monetar Internațional; * regimul ratelor de schimb flotante; * sistemul monetar european; * șarpe monetar; * coridor (bandă) de fluctuație monetară; * curs pivot; * reamanajare monetară; * sistem monetar unipolar, bipolar sau pluripolar; * rezervele monetare internaționale; * "big-bang" monetar; * suveranitate monetară; * riscul de schimb; * deficit structural. Probleme de studiat: * Prin ce se caracteriza sistemul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de studiat: * Prin ce se caracteriza sistemul monetar internațional bazat pe etalonul aur? * Care au fost principalele hotărîri adoptate la Conferința monetar-financiară de la Bretton Woods? * În ce constă regimul de parități fixe? * Cînd s-a instituit regimul ratelor de schimb flotante? Prin ce se caracterizează acesta? * Cum sprijină sistemul monetar internațional comerțul internațional și economia mondială în general? * Ce este rata sau cursul de schimb? * Care este rolul sistemului monetar internațional? * În ce constă, într-un sistem de schimburi flotante, riscul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimb flotante? Prin ce se caracterizează acesta? * Cum sprijină sistemul monetar internațional comerțul internațional și economia mondială în general? * Ce este rata sau cursul de schimb? * Care este rolul sistemului monetar internațional? * În ce constă, într-un sistem de schimburi flotante, riscul de schimb? * Care este rolul G-7 în gestiunea concertată a sistemului monetar internațional? * De ce variabile depinde, în principal, variația ratei de schimb a unei monede? * Prin ce s-a caracterizat sistemul monetar european pînă la introducerea monedei unice, euro
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
consideră că totul a început o dată cu politicile de liberalizare-privatizare-dereglementare puse în operă în anii '80 de administrațiile Reagan, în SUA, și Thatcher în Marea Britanie. Alții merg mai în urmă, considerînd că elementul declanșator l-a constituit instituirea cursurilor de schimb flotante în anii '70, începînd cu administrația Nixon, și liberalizarea mișcărilor de capital, începînd cu administrația Ford. Immanuel Wallerstein și Roland Robertson consideră că începuturile globalizării datează de pe la mijlocul anilor '60, o "fază incertă" în istorie. Ei bine, alți autori merg
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
desemnează, după Lyotard, aceeași interpretare a rezistențelor modernității, o atitudine nici de pasivitate, nici de activitate, ci de pasibilitate, adică de expunere la evenimentele ce vin, fără a prejudeca de originea sau de finalitatea lor, doar păstrând o "atenție egal flotantă" față de ele (asemenea psihanalistului față de fragmentele de discurs ale pacientului)" (Ciprian Mihali, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să proiectăm un soi de bogăție totală a semnificației. În Japonia, semnele sunt foarte gravate, foarte ritualizate, ele sunt grele, dar într-un sens pe care nu-l putem descifra. Pentru America, lucrurile stau exact invers. Totul este ușor, transparent, flotant, nu există sens și nici nu e nevoie să cauți vreunul. Într-un anume fel, insignifianța radicală se alătură semnificanței radicale pentru a crea universuri cu totul ciudate pentru noi" (Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ample presiuni la nivelul factorilor de decizie politică, s-a renunțat la convertibilitatea liberă a dolarului în aur, determinând, astfel, prăbușirea sistemului monetar internațional de la Bretton Woods. Cursurile de schimb fixe au fost abandonate, adoptându-se un sistem de schimburi flotante. Acceptarea flotării schimburilor a deschis calea desființării barierelor de reglementare într-un moment în care numeroși economiști susți neau flotarea ratelor de schimb și libertatea d e m ișcare a capitalurilor. Prăbușirii sistemului Bretton Woods i s a adăugat, mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
uxurilor financiare. Propu nerea unui control al mișcărilor de capital se afl ă, însă, în contradicție cu politica liberală, adoptată de comunitatea internațională pentru a lupta împotriva dezechilibrelor internaționale, apărute în anii ̕70, și pentru a susțin e cursurile flotante, sistem ce a luat naștere dup ă abandonarea ra telor de schimb fixe și a convertibilității în aur a dolarului. Principala trăsătură comună a crizelor din țări le în curs de dezvoltare este faptul că, într o măsură mai mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cărui profiluri se pierd în nori, colorația ușoară și luminoasă, totul este menținut, după cum se și cuvenea, între vis și realitate"235. G.D. Mirea s-a oprit asupra primului episod al apariției fantasmelor feminoide, a zânelor. Dorința poartă această feminitate flotantă, aceste figuri acvatic-aeriene direcționate parcă de curenții eolieni. Zâmbetul femeilor-zâne are ceva extatic, extază care se reflectă și pe chipul tânărului păstor. Pictorul a extras din semantica cuvântului "dor" numai accepția sa plaisiristă, suspendând prin omisiune cealaltă dimensiune semantică, recuperabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intervalul 1920-1930 ne sunt oferite de rezultatele unui recensământ efectuat pe plan local în aprilie 1927. La acel moment, conform datelor finale culese din cele zece unități de recenzare, în Bacău trăiau 23.505 locuitori, dintre care 787 reprezentau populația flotantă. Numărul locuitorilor ce aveau cetățenie română era de 23.178, iar numărul supușilor străni era de 327. Repartiția pe sexe era următoarea: 12.256 populație masculină și 11.249 populație feminină. Numărul copiilor cu vârsta de până la șapte ani era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dar aceste reguli sunt, de asemenea, mai mult sau mai puțin stricte, adică gramatica relativă la organizarea interacțiunilor verbale este, după caz, mai mult sau mai puțin suplă sau rigidă" (Kerbrat-Orecchioni 1990: 200). Însă, în loc să fim descurajați de aceste caracteristici flotante și foarte diverse, vom încerca, în cele din urmă, să delimităm nucleul dur prototipic prin excelență al înlănțuirilor secvențelor dialogale. Această schemă prototipică nu are un rol normativ mai important decât cele precedente. Datorită specificului interacțiunii verbale, ea este cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu, în ciuda unor reale dificultăți generate de eterogenitatea discursivă a originalului francez, care alternează un discurs științific, construit pe un metalimbaj încă flotant, cu fragmente importante de discurs beletristic din epoci diferite sau aparținînd altor genuri, reușește să se impună prin limpezime și acuratețe și vine, deși cu o oarecare întîrziere, să umple un gol de informare/documentare în literatura de specialitate. Vasile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tradiționale, cît și cele moderne [...] abordează tehnicile descriptive fără a ține seama de problema relației dintre descriere și povestire. Ca regulă generală, aceste exerciții fac din descriere un sistem atît autonom, cît și autotelic și determină elevul să producă descrieri "flotante", descrieri "decontextualizate" dacă se vrea, spre exemplu, să se arate acel monstru. Nu ar fi ceva foarte grav dacă aceste texte aflate în derivă nu ar prezenta de obicei caracterul unui fragment de povestire. Nu este vorba, în afară de cîteva excepții
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
principiul majorității, creșterea diversității poate duce la imposibilitatea formării unei majorități chiar și în probleme de importanță crucială pentru supraviețuirea noastră. Această disoluție a consensului înseamnă, la rândul său, că tot mai multe guverne sunt guverne minoritare, bazate pe coaliții flotante și precare." (id., p. 553). Această stare socială este, potrivit autorului, specifică Valului Al Treilea care ne demasifică prin niveluri de diversitate și de complexitate mult mai înalte prin comparație cu societatea de masă consensuală a celui de Al Doilea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]