2,299 matches
-
se presupune a fi o rămășiță a unui străvechi cult al ursului. Cel care joacă rolul ursului se îmbracă cu o piele naturală de urs sau o blană sintetică. Jocul este lent, ca și ursul. Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
extraordinar să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ies deseori din neutralitate pentru a deveni intens expresive. De fiecare dată altfel alcătuite, cu o dominantă timbrală sau alta, ele sunt construite prin aglomerarea de obiecte sonore provenind din lumea rurală : pocnete de lemne, bătăi de toacă, glasuri de fluiere și de păsări (inclusiv de buhă rău-prevestitoare), acordaje și pizzicato-uri de instrumente de coarde, clinchete de clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros? cîmpiile, dulcele priveliști duioase ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimic în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte" (Amintiri). Cadența frazei îi amintește, concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
sînt numai eu, cerul, spre care urcam, apa și niște ritmuri ciudate, sfîșietoare, care mă luau pe sus și mă purtau în plînsetul corzilor de chitară, de viori, de țambal. Lamentațiile Ofrei Haza din Elo Hi - Canto Nero - sonoritățile sălbatice, fluierele copilăriei mele din vacanțele de la Severin, trompetele de la nunți și înmormîntări, trîntitul unei uși, icnetul unui refuz, foșnetul unei taftale, inflexiunile unei muzici tribale, ritualice, tradiționale care se amesteca în auzul și în simțurile mele cu muzica elaborată cultă, cu
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
În orice urmă / orbecăie sămînța cu labe reci de cîrtiță" (Pas de pas).Pămîntul însuși, cu toate mările și pustiurile sale, n-ar fi decît "ugerul cel mai năzdrăvan", chiar mărul lui Adam se coace în gîtlej aidoma unui fruct, fluierul face dragoste cu carnea degetelor, universul își caută "originea de sînge" ș.a.m.d. Dar sub draperia acestei înșelătoare rodnicii exaltate se află germenii pieirii. Conștient de fatalitatea drumului spre pierzanie, Ioan Alexandru ajunge a invoca dezastrul printr-o textură
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
Triumful vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
porți prin lagunele ei când albastre, când verzi, când calde, când reci, după cum bate vântul pasiunilor tale. chiar și când taci ca un munte în tihnă căzut, vocea ta, din departe și din adânc, mă cercetează precum nuiaua solomonarilor, precum fluierul moleșit al dresorului mă coagulează, ca pe șarpele orb ce-și începe dansul după cum el vibrează. ca un clopot afară ziuă, înăuntru frig și noapte, ceață ca un fluture pe moarte. tot ce văd este albeața unui ochi de pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
rănesc lumina și o înghit ca pe-un nectar, menit să le-ndulcească vina de a se fi ascuns în plâns de nai. îngerul armoniei fără ochi, fără nas, fără gură, cu fața netedă doar, mă privește îngerul armoniei. un fluier subțire vibrează în mâinile lui ridicate întru-un cântec ce-mi tremură-n trup. din aripi nu mișcă, semn că așteaptă liniștit lângă lumina mea puțin ofilită. deodată, un ochi rozaliu mi se deschide în creștet. o arsură de curcubeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Moldova Veche cruciulița- engolpion( probabil datând din secolul al XII-lea). PRELUCRAREA OASELOR ȘI A PIEILOR DE ANIMALE Obiecte confecționate din oase de animale; piepteni, împungătoare, tuburi de păstrat acele, fusaiole, suveici, plase cu mânere de cuțit, piese de harnașament, fluiere, tipare, descoperite în zonă ne arată că locuitorii se ocupau cu prelucrarea oaselor și a pieilor de animale. La Moldova Veche s-a descoperit un ac finisat, iar unul neterminat. La Gornea; un împungător de fier cu mânerul de os
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Coronini, cândva era un toboșarGheorghe Sârbu, care era un fel de guard comunal, îndeplinind diverse funcții mărunte solicitate de Primărie. Muzicanții satului erau Ilie Băloi și Gheorghe Țundrea, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe Băloi și Ion Roiban. - Dintre categoriile de meseriași din Coronini făceau parte și zidarii ( cei care construiau case de la fundație până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
îmbolnăvirea din noi. Pentru cei ce nu acceptă derapajul și pasivitatea primirii lui. Monocromi, reduși la griuri din cromatica binecunoscută a costumelor vii din Maramureș, bărbații judecă sec, cumva diavolesc, formulează întrebări și verdicte în sunetele zongorei, ale viorilor, drîmbei, fluierului, tobelor, în sunetele inventate cu fel de fel de instrumente tradiționale. Femeile, ca două maici, oblojesc, jelesc, spală, mîngîie, alină. Timpul însuși este intolerant și amenință în strigătul strident al unui cuc ce înalță țipătul tuturor neputințelor din noi. Accentele
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
FC Timișoara a obținut o victorie chinuită, azi, în deplasare, scor 3-2 (2-1), în compania Sportului Studențesc, „lanterna roșie” a clasamentului Ligii I. Golul decisiv a fost marcat cu treizeci de secunde înaintea fluierului final, prin atacantul Dorin Goga, bănățenii trecând la milimetru pe lângă un dezastru în lupta pentru titlu. Golurile au fost înscrise de Ferfelea ’4 și T. Bălan ’79, pentru bucureșteni, respectiv Zăgean ’30, ’45+1 și Goga ’90+3. Președintele clubului
FC Timişoara a câştigat în Regie, cu scorul de 3-2, în ultimul minut al meciului () [Corola-journal/Journalistic/77112_a_78437]
-
în imaginație platanii de odinioară, aliniați perfect de o parte și de alta a micului bulevard, băcăniile de pe aripa dreaptă a acestuia, să intru la "bodega lui Ilie", să aud tropotul cailor de la vreo trăsură, să întâlnesc un gardian cu fluierul la gât, să trec pe lângă Casa Suliotti și să intru în Grădina Publică, apoi să mă trezesc brusc din contemplare, iar aici, pe o alee, să întâlnesc bustul lui Panait Istrati." Interesante sunt și mărturiile despre arta dramatică de la vechiul
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
centrare din lovitură de colț. Tabela a fost închisă în minutl 90+1, de fundașul lateral Mățel, care a reluat din voleu o centrare de pe partea stângă. Imediat după această fază, antrenorul oaspeților Ilie Stan nici nu a mai așteptat fluierul final și a plecat spre vestiare, supărat de felul cum elevii săi au luat gol. În urma acestui rezultat, Astra Ploiești ocupă locul 9, cu 30 de puncte, în timp ce Victoria Brănești este clasată pe poziția a 15-a, cu 20 de
Astra Ploieşti a învins cu scorul de 2-0 pe Victoria Brăneşti () [Corola-journal/Journalistic/77145_a_78470]
-
de orice comentariu: "Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. Plugarul cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
ar fi sărit până în tavan de cine știe ce năzăreală... Pe când eram gata-gata să ațipesc...unde mă apucă o mâncărime...așa... cam pe la...” „Pe unde? Pe unde?” o sărit o cumătră curioasă foc. „Ei și tu de colo. Pe unde? Pe la...pe la fluierul piciorului...Dar mă gândeam eu: cum să mă scarpin? Să întind o mână... cine știe cum îl pălesc pe mototol și pozna-i gata!... Ce mi-am zis? Mă scarpin cu celălalt picior...Si... ridic piciorul cu mare băgare de seamă și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că unde nu-i cap, vai de picioare! Acu' hai acasă și-atârnă punga-n prepeleac. Când a bate vântul, tocmai bine s-o umfla, apoi n-ai decât să-i faci o bortă și să-i pui acolo un fluier; și iacă-te cu cimpoi pe negândite, mai iute decât a izbuti să facă badea Istrate Cârlig din pielea răposatei capre. Asta-i: bate vântul, cântă trișca! Ș-apoi o ții tot așa până la apusul lumii. La drum, acasă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ce-s acele pete? CODÂRLIC: Nu știu. DĂNILĂ: Ți-oi spune eu. Aceia-s frații mei din ceea lume. Unul, cel mai mare, îi cioban. Se vede bine cum stă razamat în ciomag și parc-ar vrea să zică din fluier. Ceilalți sunt răspândiți care încotro, după tot felul de daraveli. Și, doamne, mare trebuință au de fier pentru potcovit caii, că pe-acolo nu se află asemenea marfă. Mi-au trimis vorbă, și-n fiecare seară îmi tot fac semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cam toată știința sa. Mama nu mai apare. După ce termină de șters ochelarii, Călin scotocește într-o geantă lungă pe care o ținea între picioare. Cotrobăie. - To’ cu terfeloaga aia umbli după tine? Ridică din umeri. Scoate un fel de fluier. Îi spune bătrânului cum se numește. L-a luat acum din turneul acela la Sfântu-Gheorghe. Tilincă. - Dai banii pe... Mă rog, dacă ție-ți place... Mai ai bani? se îngrijorează bătrânul auzind de investiție și scotocește în buzunarul halatului ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la Sfântu-Gheorghe. Tilincă. - Dai banii pe... Mă rog, dacă ție-ți place... Mai ai bani? se îngrijorează bătrânul auzind de investiție și scotocește în buzunarul halatului ca și cum ar dori să acopere paguba inconștientului ăsta care-și consumă tot salariul pe fluiere. În geantă, tot fluiere, fiecare cu altă denumire destul de ciudată, fluiere cu care e o pacoste să călătorești în fiecare zi spre serviciu, să te lovești de picioarele oamenilor. Apoi, seara, spre repetiție, alt calvar. Și toți care-i aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
banii pe... Mă rog, dacă ție-ți place... Mai ai bani? se îngrijorează bătrânul auzind de investiție și scotocește în buzunarul halatului ca și cum ar dori să acopere paguba inconștientului ăsta care-și consumă tot salariul pe fluiere. În geantă, tot fluiere, fiecare cu altă denumire destul de ciudată, fluiere cu care e o pacoste să călătorești în fiecare zi spre serviciu, să te lovești de picioarele oamenilor. Apoi, seara, spre repetiție, alt calvar. Și toți care-i aduc mereu reproșuri că stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
place... Mai ai bani? se îngrijorează bătrânul auzind de investiție și scotocește în buzunarul halatului ca și cum ar dori să acopere paguba inconștientului ăsta care-și consumă tot salariul pe fluiere. În geantă, tot fluiere, fiecare cu altă denumire destul de ciudată, fluiere cu care e o pacoste să călătorești în fiecare zi spre serviciu, să te lovești de picioarele oamenilor. Apoi, seara, spre repetiție, alt calvar. Și toți care-i aduc mereu reproșuri că stă prea puțin pe acasă, că... - Am bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
gura lupului de bună voie” - m-am arătat eu neîncrezător. „Doar nu-i vrea un tren accelerat. Mulțumește-te și cu un marfar amărât” - a insistat Filip. Într-o seară, înainte de a porni la drum, am auzit - ca prin vis - fluier de locomotivă. „Ai auzit? Undeva spre stânga este sigur o linie ferată” - m-o făcut atent Filip. Din fericire, era chiar pe direcția noastră de marș... Zorii ne-au prins la marginea unei pădurici cocoțată pe o creastă de deal
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să avem cheltuială tot anul împrejur. Ei, cine avea răbdare să se spele ultimul, acela mânca ouăle și lua bănuții. De Duminica Mare, era obiceiul împodobirii în ajun a stâlpilor casei cu ramuri de tei. Tații noștri ne făceau niște fluiere din crenguțe de tei și auzeai numai fluiere prin ulițe. Aduceam iarbă și plante care se puneau pe jos prin odăi după ce făceam curat. Mirosul acela de iarbă era foarte plăcut. Erau frumoase acele tradiții, fiecare sărbătoare avea ceva al
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]