1,694 matches
-
năluciri fantasmagorice - ficțiuni care nu trebuiau născocite. Mă găseam Într‑o pivniță spațioasă. Pereții de cărămidă fuseseră pictați cu veacuri Înainte. În unele locuri Însă erau albi ca brânza de vaci. Dar brânza se murdărise. Pivnița era iluminată cu tuburi fluorescente - și pretutindeni se Înșirau mese după mese după alte mese Încărcate cu obiecte de doi bani, Îmbrăcăminte de femei din aceea donată bazarurilor de spital: lenjerie, ciorapi, pulovere, fulare, fuste. O infinitate de mese. Locul Îmi evoca Subsolul lui Filene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
uscată. —Vrei să vii puțin până în biroul meu? continuă ea. Nu durează mult. Era clar că Margery Pickett mă pândise. Curioasă, deși un pic obosită, am urmat-o în birou. Diferența față de podeaua acoperită cu linoleum găurit și lumina simplă, fluorescentă de pe holuri era așa de mare, încât mă oprii în prag, cu gura căscată. Apartamentul de lux al lui Margery Pickett avea un birou dotat cu tehnologie de ultimă oră, o măsuță pe care se aflau o mulțime de reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lăsată pe covor ca urmare a deplasării unui fotoliu, ei bănuiesc că, într-un fel sau altul, mediumul se contorsionează pentru a împinge fotoliul sau îi lovește pe unii dintre ei din spatele mesei. În ședințele următoare, ei pun mediumului benzi fluorescente în jurul gleznelor, al încheieturilor, la cravată etc. Dar, de atunci, „nici un fenomen, de orice natură, nu s-a mai produs...”. În continuare, mediumul a reprogramat celelalte ședințe pentru o dată nedeterminată, sub pretextul unei dureri de dinți, apoi al unei călătorii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
A-T, respectiv A-U în cazul ARN-ului). Analiza ADN-ului prin metoda de transfer Southern blot presupune stabilirea prezenței sau absenței unei secvențe de ADN genomic prin hibridizarea cu ajutorul unei secvențe de ADN monocatenar complementar, marcat radioactiv sau fluorescent. Analiza ARN-ului prin metoda Northern blot urmărește să identifice profilurile de expresie ale unei gene, prin hibridizarea ARN mesager cu o secvență monocatenară complementară de ADN. Există o serie de metode directe de detectare a mutațiilor cunoscute din genotipul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mari (sute de perechi de baze). 6.2.3. Teste citogenetice moleculare Odată cu progresul tehnologiei genetice, linia de demarcație dintre tipurile de teste genetice este mai puțin clară. Citogenetica moleculară oferă un astfel de exemplu de test-hibrid. Metoda de hibridizare fluorescentă in situ sau FISH (Fluorescence In Situ Hybridization) este o metodă performantă, dar relativ dificilă și scumpă. Inițial, cromozomii sunt plasați pe lama de microscop, apoi sunt denaturați, pentru a separa lanțurile dublu-helicale. Pentru regiunile de interes, sunt construite „sonde
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Hybridization) este o metodă performantă, dar relativ dificilă și scumpă. Inițial, cromozomii sunt plasați pe lama de microscop, apoi sunt denaturați, pentru a separa lanțurile dublu-helicale. Pentru regiunile de interes, sunt construite „sonde” de ADN monocatenar, complementar, marcate cu substanțe fluorescente (fluorocrom), specifice pentru un cromozom, o regiune a cromozomului sau pentru gene cu localizare cunoscută dintr-o anumită zonă. Acest ADN complementar va hibridiza cu regiunile de interes, zonele hibridizate putând fi detectate cu ajutorul unui microscop cu fluorescență. Cu ajutorul acestei
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Această metodă presupune izolarea proteinelor, separarea lor prin electroforeză, transferarea lor pe un filtru și incubarea cu un antiser (anticorp) specific pentru proteina respectivă (antigen). Complexul antigen - anticorp este identificat cu un așa-numit anti-anticorp care e marcat radioactiv sau fluorescent. Stabilirea secvenței de aminoacizi a proteinei poate fi utilizată atât pentru analiza și sinteza proteinei, cât și pentru izolarea genei corespunzătoare și se realizează după clivarea chimică sau enzimatică a proteinei în polipeptide formate din 15-30 aminoacizi, urmată de secvențierea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
permite colorarea diversă. Este foarte important ca alegerea culorii să se facă la lumina naturală sau la o sursă de lumină apropiată de cea naturală. Pentru a se obține o individualizare perfectă este de preferat ca masele ceramice să fie fluorescente. Utilizarea dintelui natural ca model și indentificarea caracteristicilor optice ale dentinei și smalțului au jucat un rol esențial în crearea unor materiale fizionomice mai bune. Este important de reținut că dinții naturali, chiar și cei bătrâni, prezintă o textură a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
culorii este un lucru deosebit de important și trebuie făcută, utilizând trei surse de lumină. În cabinetul de stomatologie avem la dispoziție trei surse de lumină: 1. lumina diurnă, naturală; 2. lumina provenită de la lampa de lucru a unitului; 3. lumina fluorescentă, utilizată la iluminarea cabinetului. Cea mai buna alegere va fi culoarea care este asemănătoare în cele trei surse de lumină. Un factor important este și locul unde pacientul își petrece cea mai mare parte din timp. Dacă lucrează mai mult
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și locul unde pacientul își petrece cea mai mare parte din timp. Dacă lucrează mai mult afară, atunci alegerea culorii va fi făcută prioritar la lumina diurnă. În cazul în care majoritatea timpului și-l petrece în încăperi cu iluminare fluorescentă, culoarea va fi aleasă la această lumină. Opacitatea Reprezinta proprietatea pe care o are un obiect de a reflecta lumina care este difuzată pe el. În restaurările estetice este obligatorie aplicarea unui strat de material opac care să împiedice transparența
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
concluzii: solicitând producătorilor să elaboreze mase ceramice care să aibă curbe spectale cât mai apropiate posibil de cele ale dinților naturali; alegerea culorii să fie făcută utilizând surse diferite de iluminat: -lumina diurnă; -lumina provenită de la lampa de lucru; -lumina fluorescentă. alegerea să fie verificată de o a doua persoană, de preferat tehnicianul ceramist; testarea periodică a acuității vizuale și în mod special a acuității culorilor. alegerea nuanțelor să se facă cu o cheie de culoare din același material ca și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu impresia că vagonul nu are uși. Își întoarse privirea spre dreapta, unde era ușa propriu-zisă și unde trebuia să se zărească gara. Trenul își micșora din ce în ce viteza până când... o frână bruscă și... stop. La lumina albă, fluorescentă a tuburilor cu neon, gara părea ceva mai animată decât celelalte lăsate în urmă. Era mai aproape de capitală. Și schimbul de călători s-a făcut parcă mai rapid. Apoi, privi spre cele două persoane străine, probabil, mamă și fiică, care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceva mai lungă, care putea deveni chiar plăcută, dacă știa s-o fructifice. Era trecut de miezul nopții. Lipsa totală a norilor, adierea ușoară a unui vânticel călduț de primăvară abia perceptibil, stelele care se zăreau pe cer printre luminile fluorescente ale tuburilor cu neon, toate la un loc se puneau chezășie că ploaia nu constituia o amenințare imediată. Ca să se simtă cât mai lejer, trase de un fermoar la întâmplare din cele cinci, îl desfăcu până la capăt și aruncă umbrela
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dintr-un șir de prelucrări ale materiei genetice. O radicalizare a artei transgenice se produce în „GFP Bunny” (2000Ă, manifestare artistic-tehnologică situată la limita oricărei reprezentări tradiționale a relației om-animal, marcând crearea și integrarea în societate a unui iepure verde fluorescent pe nume Alba. Iepurele în al cărui genom se injectează un zigot (Green Fluorescent Protein sau GFPĂ devine „obiectul”/„subiectul” câtorva expoziții artistice transgenice. Realizat cu sprijinul specialiștilor în biotehnologie, iepurele este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
produce în „GFP Bunny” (2000Ă, manifestare artistic-tehnologică situată la limita oricărei reprezentări tradiționale a relației om-animal, marcând crearea și integrarea în societate a unui iepure verde fluorescent pe nume Alba. Iepurele în al cărui genom se injectează un zigot (Green Fluorescent Protein sau GFPĂ devine „obiectul”/„subiectul” câtorva expoziții artistice transgenice. Realizat cu sprijinul specialiștilor în biotehnologie, iepurele este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a sintagmei. Astfel de lucrări acordă semnificație estetică și transestetică descoperirilor tehnoștiințifice, biogenetice și digitale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici și epistemologici raportul dintre ființă și reprezentarea sau simularea sa și respectiv dintre vizibil și inteligibil. În legătură cu problematicile estetice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viață, luminiscente în mod sintetic, interacționează în spațiul virtual cu vizitatorul. De pildă, schimbările în colonia de microorganisme ale biobotului sunt monitorizate de către acesta și provoacă mișcarea și deplasarea lui în interiorul expoziției. Organismele artei transgenice create prin clonarea genei (Green Fluorescent Protein - GFPĂ izolate dintr-o meduză din partea de nord-vest a Pacificului sunt purtătoare ale acestei gene. Gena devine vizibilă cu ochiul liber (bioluminiscentă de o nuanță verde-deschis strălucitoră în momentul expunerii sub lumină ultravioletă. Artistul a creat cu ajutorul acestei gene
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Evidențierea procesului de denaturare termică a proteinelor, folosind metoda spectroscopiei de fluorescență Considerații teoretice Metodele de fluorescență sunt utilizate în cercetarea biochimică, biofizică, medicală și chimică, datorită sensibilității tehnicii de fluorescență și a scalei de timp a acestui fenomen. Emisia fluorescentă are loc în aproximativ 10-8 s, după absorbția luminii. Pe parcursul acestei perioade de timp, pot exista foarte multe procese, care pot afecta caracteristicile spectrale ale compusului fluorescent. Combinația dintre sensibilitate și scala de timp favorabilă permite metodelor de fluorescență să
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
sensibilității tehnicii de fluorescență și a scalei de timp a acestui fenomen. Emisia fluorescentă are loc în aproximativ 10-8 s, după absorbția luminii. Pe parcursul acestei perioade de timp, pot exista foarte multe procese, care pot afecta caracteristicile spectrale ale compusului fluorescent. Combinația dintre sensibilitate și scala de timp favorabilă permite metodelor de fluorescență să fie utilizate în studiul structurii proteinelor (împachetare a structurii spațiale, comportarea proteinelor în diferite medii, denaturare și renaturare a proteinelor sub acțiunea unor factori), dar și al
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
interacțiunilor acestora cu alte molecule de interes biologic. Fluorescența este un fenomen fizic, care are două faze distincte: a) excitarea moleculelor pe niveluri electronice superioare, în urma absorbției de radiație și b) emisia de radiație de pe primul nivel singlet excitat. Cromoforii fluorescenți (denumiți și fluorofori) absorb fotoni, rămân în stare excitată câteva nanosecunde, după care emit, de regulă, fotoni de energie mai mică. Dacă emisia fotonică apare între stările care au același spin, de exemplu S1 S0, fenomenul se numește fluorescență. Fluorescența
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a detecta fluorescența probei investigate; un înregistrator (calculator), care stochează datele experimentale și permite analiza și interpretarea acestora. În experimentele de fluorescență, datele experimentale sunt prezentate sub forma unor spectre de excitație și, respectiv, spectre de emisie. Spectrul de emisie fluorescentă este o reprezentare a intensității relative a emisiei fluorescente a unui compus, în funcție de lungimea de undă, atunci când lungimea de undă de excitație este păstrată la o valoare constantă, arătând eficiența relativă a emisiei fluorescente la diverse lungimi de undă. Spectrul
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
stochează datele experimentale și permite analiza și interpretarea acestora. În experimentele de fluorescență, datele experimentale sunt prezentate sub forma unor spectre de excitație și, respectiv, spectre de emisie. Spectrul de emisie fluorescentă este o reprezentare a intensității relative a emisiei fluorescente a unui compus, în funcție de lungimea de undă, atunci când lungimea de undă de excitație este păstrată la o valoare constantă, arătând eficiența relativă a emisiei fluorescente la diverse lungimi de undă. Spectrul de excitație al fluorescenței reprezintă dependența intensității relative a
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
spectre de emisie. Spectrul de emisie fluorescentă este o reprezentare a intensității relative a emisiei fluorescente a unui compus, în funcție de lungimea de undă, atunci când lungimea de undă de excitație este păstrată la o valoare constantă, arătând eficiența relativă a emisiei fluorescente la diverse lungimi de undă. Spectrul de excitație al fluorescenței reprezintă dependența intensității relative a excitației în funcție de lungimea de undă, atunci când lungimea de undă de emisie rămâne constantă, arătând eficiența relativă a diferitelor lungimi de undă de a produce fluorescență
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a excitației în funcție de lungimea de undă, atunci când lungimea de undă de emisie rămâne constantă, arătând eficiența relativă a diferitelor lungimi de undă de a produce fluorescență. Experimentele de fluorescență aduc informații cu privire la caracteristicile spectrale ale unor molecule: intensitatea de emisie fluorescentă, lungimea de undă a maximului de emisie, timpul de viață a fluorescenței, randamentul cuantic, deplasarea Stokes, anizotropia fluorescenței. Există o serie de factori, de natură diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
caracteristicile spectrale ale unor molecule: intensitatea de emisie fluorescentă, lungimea de undă a maximului de emisie, timpul de viață a fluorescenței, randamentul cuantic, deplasarea Stokes, anizotropia fluorescenței. Există o serie de factori, de natură diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]