442 matches
-
f. 277. 13 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 17, 21. 14 Ibidem, f. 16. 15 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 2017, dosar 184/1853, f. 186. 16 În cuprinsul tuturor celorlalte documente referitoare la același obiectiv, institutul focalizat era agronomic, încât poate fi vorba fie de o eroare de transcriere, fie de un simplu substitut pentru aceeași noțiune. 17 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 16, 21. 18 Pentru detalii, vezi Reveca Vitcu, Donația transilvăneanului Carol Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
astfel încât spiralele revenirilor și ale evaluărilor sunt încă posibile. De asemenea, preluând recomandarea metodologică a lui Matei Călinescu 22, în calitate de termen periodizant, postmodernismul poate fi cercetat cu mai multe rezultate atât timp cât prevalează dimensiunile strategică, euristică, interogativă în scopul unei comprehensiuni focalizate. În strânsă legătură cu eroarea mimetică, "eroarea teatrală" constă în eliminarea etapelor critice și în rapida dogmatizare a unei idei sau teorii (exemplul oferit de Călinescu în legătură cu postmodernismul este tratarea din perspectivă (neo)marxistă a acestuia), conducând la un scenariu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
or, what Might History Become?", p. 120. 22 M. Călinescu (op. cit., p. 324) consideră că "termenii periodizanți funcționează cel mai bine atunci când sunt folosiți euristic, drept constructe "strategice" sau mijloace prin care articulăm continuumul istoriei în scopul analizei și înțelegerii focalizate". 23 Ibidem, p. 331. 24 De exemplu, David Harvey discută pe larg despre experiența spațiului și timpului în modernism și în postmodernitate în partea a III-a a lucrării Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reluată printr-o nouă încadrare a ei, acest fapt dezvăluind punctele de articulație ale unei imagini de ansamblu care presupune interferențele și chiar suprapunerile acelorași motive în dezvoltarea unor serii tematice cu o notă uneori obsesivă sau de reflecție sensibil focalizată. Printre variațiile pe tema "casei vieții" (house of life) ale pictorului englez, George Friederick Watts, se află și Speranța (1885), o viziune simbolistă întunecată asupra lipsei de speranță. Speranța apare ca o femeie oarbă, iar orbirea are aspectul unei mutilări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuvânt înainte Cursul universitar Managementul calității promovează adoptarea unei abordări bazate pe proces în managementul calității, în scopul asigurării satisfacției cetățenilor clienți. În mod sintetic, dar focalizat, se propune o extensie a Managementului calității, ca un sistem de procese integrate de planificare, organizare-coordonare, antrenare si controlevaluare, pentru a îmbunatăți lanțul acțiunilor care dau satisfacție cetățeanului potrivit standardelor recunoscute în economiile evoluate. Analizele asupra calității sunt continuate cu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3147]
-
variațiile în calitatea amestecului contrast-sânge, vasele tortuoase, suprapunerile de structuri. Probleme de analiză pun și leziunile stenotice lungi sau afectarea vasculară difuză cu absența unor segmente de referință (îngustarea uniformă și concentrică fără îngustare focală nu este identificată prin metode focalizate doar pe stenoze)17, leziunile ostiale sau cele localizate la bifurcații (“într-adevăr diabolică, ateroscleroza prezintă o predilecție pentru localizarea la bifurcații ... segmentele cele mai dificil de analizat fiind sediul leziunilor cele mai semnificative” )60,108. Analiza leziunilor complexe este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
energii, cu o mai mare potențialitate explicativă a ceea ce se întâmplă în ființa noastră când spunem : învățăm. Pornind de la examinarea noilor orientări și tendințe în domeniul învățării, al învățării școlare și la adulți, în special, în temeiul unei tot mai focalizate căutări a înțelegerii mecanismelor ei productive și a strategiilor de a o face cât mai trainică, mai profundă, mai durabilă, acceptăm, fără rezerve, că ea, învățarea, este prezentă în toate formele educației formale, nonformale și informale, în tot arcul dezvoltării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
semnale externe de solicitare, venite prin generatorul de răspunsuri. În acest caz, putem vorbi de materializare în produse ale învățării: concepte, conduite rezolutive, decizionale, atitudini, competențe . I.5. Tipurile și formele de învățare Întrebarea care domină gândirea modernă este una focalizată în jurul enunțului: există în lumea individualului uman și a socialului educativ doar un singur tip de învățare, o singură formă a învățării umane sau există în mod real și acceptăm paradigma diversității, a plurimodalului, a polimorfismului în sfera examinată? Din
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
înspre comedie, iar scena finală amintește, și prin limbaj, de caragialianul "proces" al clondirului cu mastică. Tot în notă comică (mai exact: parodică) dramatizează Lovinescu, în lipsa altor surse de inspirație, episodul mitologic al răzbunării încornoratului Vulcan (în Homer travestit), episod focalizat așadar pe același pattern al triunghiului conjugal, cu motivul adiacent al vicleniei feminine. E drept, prozatorul nu prea a izbutit să ne facă să râdem și a rescris povestea după gustul său, modernizând "decorul" și, deopotrivă, psihologia zeilor din Olimp
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
medicală tipologică s a transformat sub influența tehnologiilor medicale de vârf într-o funcție mai mult teoretico speculativă, lipsită de aproape orice valoare practică, medicina alopatică actuală a devenit o producătoare de diagnostice, fără o acoperire reală în terapii eficiente focalizate. În medicina alternativă dimpotrivă, aceasta constituie însăși osatura doctrinară și clinică. Posibilitatea de clasificare tipologică a indivizilor, pe baza însușirilor lor fiziologice fundamentale, deși există și în alopatie, nu-și descoperă adevăratul domeniu, decât înăuntrul medicinei alternative, care este medicina
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
nivelele de pregătire: de la preșcolari până la studenți sau adulți. Ele oferă, îmbunătățirea capacității motrice, a mobilității articulare, a elasticității musculare, a stării de sănătate și armonie la parametri superiori. Inițiată și însușită la nivel bazal, pregătirea acrobatică poate fi dezvoltată, focalizată, orientată și valorificată în pregătire sportivă, artă, activități de timp liber, educație sau sănătate.
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
informare / 137 Problematica eroului / 138 6 De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere) deoarece felul în care este redată percepția unui obiect spune mult despre obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
extern și intern. Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are un aspect cognitiv, din acest punct de vedere focalizatorul extern fiind omniscient iar cel intern
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
insistăm asupra lui g). Posibilitățile sînt identice cu cele din f). Avînd în vedere situația narativă din g), ar fi evident fie că Ottilia rostește expresia emotivă în calitate de NP2 fie că martorul NP o rostește în calitate de NP1. În subsecțiunea "Obiectul focalizat" din Capitolul 2 se va face distincția între obiectele focalizate perceptibile și cele neperceptibile. Aceeași distincție trebuie făcută în ceea ce privește obiectul actului narativ. În analiza exemplelor e) g), am luat în considerare doar posibilitatea ca vorbitorul-personaj, NP2, să rostească cuvintele de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
f). Avînd în vedere situația narativă din g), ar fi evident fie că Ottilia rostește expresia emotivă în calitate de NP2 fie că martorul NP o rostește în calitate de NP1. În subsecțiunea "Obiectul focalizat" din Capitolul 2 se va face distincția între obiectele focalizate perceptibile și cele neperceptibile. Aceeași distincție trebuie făcută în ceea ce privește obiectul actului narativ. În analiza exemplelor e) g), am luat în considerare doar posibilitatea ca vorbitorul-personaj, NP2, să rostească cuvintele de facto. Dar, în dese rînduri, cuvintele puse în vorbirea directă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deloc. Este, de asemenea, posibil ca întreaga povestire să fie focalizată de către FE. Narațiunea poate astfel apărea ca obiectivă, pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că nu există "obiectivitate", ea rămînînd implicită. Obiectul focalizat În Of Old People, focalizatorul este de obicei Harold, atunci cînd sînt focalizate evenimentele din Indii; Lot își focalizează deseori mama, mama Ottilie, și datorită acestui fapt primim o imagine relativ plăcută a ei, în ciuda comportamentului ei ostil. Bineînțeles, este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Indii; Lot își focalizează deseori mama, mama Ottilie, și datorită acestui fapt primim o imagine relativ plăcută a ei, în ciuda comportamentului ei ostil. Bineînțeles, este important de stabilit ce personaj focalizează fiecare obiect. Combinarea unui focalizator și a unui obiect focalizat poate fi constantă într-o mare măsură (Harold Indii; Lot mama Ottilie), sau poate varia mult. Analiza unor asemenea combinații fixe sau libere contează, pentru că imaginea pe care o primim despre obiect este determinată de focalizator. Și invers, imaginea pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un focalizator spune ceva despre focalizatorul însuși. Următoarele întrebări sînt relevante atunci cînd avem în vedere focalizarea: 1) Ce focalizează personajul: care este scopul focalizării? 2) Cum face asta: cu ce atitudine privește lucrurile? 3) Cine focalizează: cui aparține obiectul focalizat? Ce anume este focalizat de către un personaj F? Nu e nevoie să fie un alt personaj. Sînt focalizate, fie prin FE fie prin FP, obiecte, peisaje, fapte, pe scurt toate elementele. Datorită acestui fapt, ne este prezentată o interpretare anumită
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
primesc informații elaborate despre gîndurile unui personaj, informații la care celelalte personaje nu au acces. Dacă aceste informații sînt plasate între părți din dialog, cititorii nu își dau seama cît de puțin înțeleg de fapt celelalte personaje. Analiza perceptibilității obiectelor focalizate oferă o mai bună înțelegere a relațiilor între obiecte. * * * Narațiunea este un element important și în retorica limbajului academic. Cazul următor se referă la un termen care este atît cuvînt obișnuit (nemetaforic) cît și concept utilizat în analiza culturală. Textele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
doar din restul narațiunii. În cazul exemplului f) posibilitățile de analiză sînt: 1. FE-[np FP ("eu")-p]: un focalizor extern focalizează FP ("eu"), cel care vede. "A vedea" este o acțiune non-perceptibilă, prin contrast cu "a privi", așadar obiectul focalizat complex este np. Acest obiect conține un focalizator, FP ("eu"), care vede ceva ce este perceptibil. 2. FP ("eu")-[np FP ("eu")-p]: adică "narațiunea la persoana întîi", în care focalizatorul extern își amintește ulterior că, într-un anumit moment
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
externă, stabilind astfel legătura dintre cele două lumi pe care opera le aduce împreună. 3. În narațiune, fabula este mediată sau chiar produsă de focalizatori. Similar, folosirea conceptului în analizarea artei vizuale presupune că evenimentul reprezentat are statutul de obiect focalizat produs de focalizatori. În cazul unui focalizator intern, statutul de "realitate" al diferitelor obiecte reprezentate este variabil și depinde de relația lor cu focalizatorul. Acest aspect, între altele, este valorizat în lucrarea lui Aptekar care este puternic auto-re-flexivă sau meta-relativă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de caracterul său realist și adecvat, ci de relația cu pretextul său combativ. Privat de această relație, el este deschis recuperării imperialiste. În cazul lui Spielberg, Africa este reprezentată avînd pe cer un enorm soare portocaliu; această reprezentare este insistent focalizată ca nereală. Redusă la dimensiunea unei vederi, Africa nu mai poate îndeplini funcția de obiect al unui sentiment de dor și de melancolie și al unei dorințe utopice pe care o deține în romanul lui Walker prin complexa sa relație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de a-și însuși mingea pentru a coopera cu partenerii săi. Ea face posibilă o evoluție a percepției, aceasta lărgindu-se. Centrată pe minge ea va îmbrățișa un spațiu mai larg ce corespunde celor 2 moduri diferite de atenție: atenția focalizată și atenția distributivă. Ceea ce a fost însușit pe planul socializării într-un spațiu orientat va putea să se adauge fricii de un spațiu complex în care unele elemente sunt mobile, altele fixe. Această evoluție a percepției spațiului implică reprezentarea mentală
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
educarea tonusului mental și al concentrării. Funcția atenției care depinde de echilibrul energetic, asigură reglarea activității perceptive. Această funcție poate lua două forme : ) una specifică, vigilența difuză care poate fi observată în activitatea curentă. ) cealaltă formă este vigilența specifică sau focalizată prin care organismul alege din mediul înconjurător dotările care corespund motivațiilor sale. Putem vorbi de asemenea de: ) Atenție exteriorizată adică orientată către mediul înconjurător sau o formă de atenție legată de propriile senzații corporale. ) Atenție distributivă - desemnăm posibilitatea concentrării asupra
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]