1,627 matches
-
mereu - este energia cu care tînărul Rebreanu vrea să învețe. Pe lîngă textele din literatura universală și cele din literatura maghiară, Rebreanu va selecta pagini din ziare, texte care azi ni se par provizorii, dacă nu am ști că arta foiletonului era la modă în începutul secolului. "Numeroase referințe - scrie N. Gheran, trimit la opera lui Alexander Bernat (1850-1927) filosof, estetician, critic dramatic al revistei "Pester Lloyd" (publicație maghiară de limbă germană). Consultîndu-l, tînărul reține numeroase caracterizări ale acestuia cu privire la opera
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
al unui mult-mediatizat bandit - Vagabondul apelor. Memoriile lui Terente. Aceleiași categorii trebuia să-i aparțină, de asemenea, Tragica viață a jocheului Stewer 5. Titlul lucrării conținea, precum se constată, termeni-cheie, capabili să suscite interesul maxim al cititorului de romane "în foileton". Nu același lucru se întîmplă însă cu subtitlul "roman sportiv": el reia o parte din informația comunicată deja, cu un plus de precizie, care, sugerînd pedanterie, mai curînd putea să displacă. Riscul va fi fost compensat de posibilitatea adăugării la
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
nu fie perceptibilă gratuitatea susținerii. Nu așa stau lucrurile cu prefața "romanului sportiv". Reliefarea literarității lui se face într-un mod care lasă să se întrevadă existența cu adevărat a unei intenții în acest sens, fără ca prin aceasta cititorii de foiletoane și cei îndrăgostiți de sport să fie deziluzionați (și îndepărtați). Probă dificilă de echilibristică. Astfel, în incipit, se reafirmă încadrarea în genul romanesc ("E un roman din viața curselor de la Băneasa și Floreasca..."), dar se subliniază, nu fără o doză
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
un fragment sinuos, frumos și urît, plăcut și neplăcut, înălțător sau adevărat, delicat și brutal. Tocmai așijderea vieții de pe hipodroame, scînteie grăitoare din viața cea veșnică." Indubitabil, proiectul configurat aici se îndepărtează de acela al unui "profesionist" al romanului "în foileton" și întrebarea privind identitatea autorului său nu putea să întîrzie. Or, concomitent, cum am spus mai sus, am avut bănuiala că acest autor era tînărul Petru Comarnescu. Punctul de pornire era statutul său de colaborator asiduu al "Politicii", mai tîrziu
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
strict pecuniare, care-i prilejuiau, puțin mai tîrziu, observații autoflagelatoare, precum "culmea decăderii" sau "tragic destin de compromitere interioară"11. Celor două obiective declarate în prefața Tragicei vieți... - primul de a împlini măcar în parte așteptările consumatorului de romane "în foileton" și ale amatorilor de sport, al doilea, de a se întrupa ca un roman realist, oglindind lumea hipodroamelor bucureștene, parte a lumii mai largi - trebuie să li se adauge un al treilea (fie că, fixat și el de la început, a
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
Sorina Bălănescu despre ea și-i spun că finalul este luat din Fizicienii. “Ca să vezi, domne’!”, Îmi replică minunata mea colegă, “tocmai asta le-am spus eu azi studenților, la curs”. Marile spirite...ce fac?!... Citeam, nu de mult, un foileton al lui Tudor Octavian, În care talentatul “scriitor la ziar” punea problema geniului. “N-am scris și n-am spus niciodată despre un contemporan că e genial. Un motiv ar fi că nu realizez toate cuprinderile cuvîntului. Un alt motiv
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ați gândit vreodată să puneți În scenă fragmente din excepționalul Dvs. „File dintr-un jurnal teatral”? Bogdan Ulmu: Nu. Fiindcă am un roman epistolar, scris Împreună cu doi umoriști excelenți, care se pretează mai bine. Și mai am multe schițe și foiletoane dramatizabile. Am Însă o bucurie care ține cam de 20 de ani: sunt jucate foarte des scenariile mele libere după Ion Creangă (unele, și În șapte teatre!). Revista ComunIQue: Cum vedeți Occidentul (de) astăzi? Ce mâine credeți că-și poate
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sau Les Fleurs du Mal...). Abia în 1941, după schimbarea regimului și ocuparea Iranului de către aliați, au apărut condiții favorabile pentru îndrăzneața școală literară a tinerilor. Chiar în această conjunctură, a doua ediție a fost acceptată cu mare dificultate, în foileton, în ziarul Iran, apoi în volum, tot în 1941. Publicul cititor a fost șocat nu numai de noutatea estetică a romanului, ci și de limbajul criptic, ceea ce dă naștere la multe interpretări. Nu întâmplător, credem, capodopera prozei persane a stârnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
din România, nu are rost să vorbesc : pentru că, după terminarea cărții, autorul ei s-a Întors În țara natală. Și lucrează destul de mult aici. Deci, vor fi comentate, pesemne, și În volumul doi al Biografiei... Citeam, nu de mult, un foileton al lui Tudor Octavian, În care talentatul “scriitor la ziar” punea problema geniului. “N-am scris și n-am spus niciodată despre un contemporan că e genial. Un motiv ar fi că nu realizez toate cuprinderile cuvîntului. Un alt motiv
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mai trăiți, domnilor!( al cincilea, dacă nu mă Înșeală memoria). Titlul m-a derutat, recunosc : credeam, Înainte de-a citi cartea, că e vorba despre un eseu dedicat lui Cehov. Ei bine, nu! Volumul strînge, Între coperțile sale ( agreabile) articole, foiletoane, recenzii, portrete. Am citit impresiile autoarei cu plăcere, deoarece ea are un ascuțit simț al observației, un bun-gust dovedit, iar portretele beneficiază și de o căldură care catifelează atît de mătăsos stilul, Încît realizezi că-s făcute cu tandrețe, de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu era în stare să-ți gâdile nici măcar talpa piciorului. Nu aveau în ele acea încărcătură pe care o căutam și o găseam tot la tvr - ul nostru, lunea seara, când ardeam de nerăbdare să urmărim, cu ani în urmă, foiletonul Forsyte Saga sau Familia Palliser. Într-un cuvânt, nici scenetele de marți seara și nici întâlnirile noastre nu aveau acea încărcătură pasională, ca a filmelor englezești, trebuie să recunosc. Dacă Iozefina, cu toate întâlnirile din bibliotecă, îmi era, pe măsură ce trecea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu numai pentru că ele se întâlneau atât de frecvent în mine, în lumea mea. Aici, în mine, încăpeau de fapt, și încap încă, frumos amândouă. Ca și cum ar sta una lângă cealaltă într-un pat și s-ar uita captivate, la foiletonul de la televizor. Fără pauză, de trei ani bătuți pe muche. Fulgii devin când și când, parașute de păpădie. Felul de a vorbi al Iozefinei era mult mai domol. Lin. Ton liniștitor. Ca un pansament miraculos cu balsam. Mă lăsa să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că autorul îți face cu ochiul, îți încearcă vigilența, precum sarcasticul antisămănătorist Paul Georgescu; dar nu, nicidecum, Cornel Regman este - deodată - cât se poate de serios, expunându-se ironiilor celor mai crude: "acest lucru ni-l arată cele mai frumoase foiletoane ale scriitorului, "împărătesele" acestui scris, "împărătese" și pentru că păstrează accentul locului, aerul basmului, întrunind în ființa lor visul de trăire înaltă, farmecul aproape dureros al plasticității și o acută nevoie de a împăca diversitatea, îngândurând." (p. 174). N-aș vrea
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
De la început fusese sigur că la rîndul lui, este urmărit de cineva, însă pînă în acel moment nu reușise să afle în ce scop, cu ce motiv. Frumușică povestioara, începe bine, deși aduce mai degrabă a melodramă sau a roman foileton, se distrase Bătrînul. Din primele fraze nu înțelesese nimic, îi vorbise precipitat, iar el încă nu reușise să se dezmeticească. Voia să-i iasă pasiența, să atragă oameni de încredere, să scape de jigodiile securiste care-i puneau bețe în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
celelalte două treimi sunt reprezentate de Jurnalul argentinian al lui William L. Shirer* și (aceeași morală) Memoriile lui Casanova (de la operația lui de apendicită). În rest, cărțile noastre sunt scrise de Sophie Portnoy, fiecare nou volum adăugându-se celebrului ei foileton intitulat Știți cum sunt eu, încerc din toate câte o dată. Ideea care pare să-i producă și să-i alimenteze operele este aceea că ea ar fi un fel de eroină temerară care pășește prin viață plină de exuberanță, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
moartea e necurmată. CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR 1. CRIMA care se va produce cam cu patruzeci de ani mai târziu, va fi prefigurată Într‑un ziar petersburghez din luna august a anului o mie nouă sute șase. Astfel, vor apărea foiletoane semnate de redactorul‑șef al acestui ziar, un oarecare Krușevan, A.P. Krușevan, de fapt instigatorul pogromurilor de la Chișinău, ce avea pe conștiință vreo cincizeci de crime. (În odăi Întunecoase zăceau În bălți de sânge trupurile căsăpite ale unor bărbați, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
iluminarea sa: civilizația contemporană se prăvălea În abisuri. Antichristul era la ușă, deja Își punea Însemnul său rușinos pe locuri ascunse: sub sânii femeilor și pe șalele bărbaților. În momentul În care Nilus Își Încheiase opusul biografic, Începură să apară foiletoanele mai sus‑numitului Krușevan. Sămânța căzuse pe un teren fertil. Călătorul francez Duchelle va publica În luna mai a anului 1921 (crezând că revoluția Îl măturase de pe suprafața pamântului pe bătrânul păcătos) un articol În care va vorbi despre Nilus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
asasinii, așadar, cu infractorii. Abia atunci În imaginea opiniei publice acest tip de delict se va asimila cu crima, față de care se va manifesta aceeași repulsie.“ (p. 268) 20. În anul 1942 - la treizeci și șase de ani de la apariția foiletoanelor lui Krușevan În ziarul din Petersburg - un martor al crimelor va consemna În jurnalul său: „Nu pot să Înțeleg pe baza căror sentințe judecătorești se Înfăptuiseră acele omucideri. Absolut pe față, ca pe scenă, când unii Îi lichidează pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Tereza s-a purtat execrabil, răspunse Șam. Vrei să spui că Maica Tereza chiar i-a dat un interviu? îl întreba Adrian, nevenindu-i să-și creadă urechilor. — A, nu, dar a făcut-o praf în jurnalul ei publicat în foileton... Fanny Tarrant nu suportă ideea că cineva poate fi în același timp cu-adevărat bun și celebru pe merit. — Mda, ăsta m-ar face cu siguranta să am conștiința curată, comenta Adrian. — Uite cum stă treaba, vorbi Șam pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
coniac Milcov la cot (amar-fiere!) "realizările" pământești? Și cum făceai? Scriai recenzia pentru volumul omagial (băgat pe gît de Leandru) și acasă, pentru jurnal, descriai tabloul sumbru al cozilor? Ciracii prilejuali§§§§§§§§ ai lui Leandru Diță-Lerești însăilau ca la un semn foiletoanele și articolele de fond. Numai proletculții mai dezbăteau așa tema și subiectul: despre contribuția (benevolă) la "estetica stradală", despre venituri ilicite și pedepsiri exemplare, despre "grațiații" întorși din pușcării la locul de muncă. Barbu Rădoi chema la urne: "Cu toții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ce? Hai, mă Dana! O să afle șeful că Lucian a scos din muzeul teatrului jobenul. Aha. Unde Fluturel e custode, am înțeles. Jobenul devenise foarte problematic. Sigur o povestești tu cuiva, știu eu pe unde. Într-un roman, într-un foileton... O s-audă șefu. Rămînem puhas golas, și eu, și... Nu. Jur. Jur acum și pe veci. Jur să nu spun nimic nimănui. Cum un tip mai colorat se apropiase de masa noastră să-ntrebe/ceară ceva, mi-a venit ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cosmică, te vei uita mereu la mine, gravitând cu drag în jurul tău, legați astfel prin legile mecanicii pe veci. De n-ar găsi Mioara jurnalul, ar fi în stare vipera să-l trimită la ziar pentru a fi publicat în foileton cu titlul Dragostea morbidă a Mamei pentru un pirat legendar, critica ar spune că gândurile mele inspirate de nu știu cine nu sunt literatură, ci un plagiat după romanticii germani, dar eu plagiez iubirea fiicei mele și atât, eu nu te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-și finaliza drumul deplorabil. Scandalos de jenant! Vino, Autorule, mi-e frică! Mioara, mereu mă porți pe terenuri mișcătoare, ar putea să ne înghită cu totul. Timpul nu înghite. El te poartă, dar lovitura de pedeapsă nu există, Autorule de foiletoane cu parfum de eseu! Ai să vezi! Și m-am văzut pe mine. Eram tot în centrul vechi al Brăilei. În stânga, teatrul, în față muzeul, în dreapta Hotelul Traian, în spate Bisericuța Monument. Grupul statuar, ceasul cu vopseaua scorojită și limbile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
De la început fusese sigur că la rîndul lui, este urmărit de cineva, însă pînă în acel moment nu reușise să afle în ce scop, cu ce motiv. Frumușică povestioara, începe bine, deși aduce mai degrabă a melodramă sau a roman foileton, se distrase Bătrînul. Din primele fraze nu înțelesese nimic, îi vorbise precipitat, iar el încă nu reușise să se dezmeticească. Voia să-i iasă pasiența, să atragă oameni de încredere, să scape de jigodiile securiste care-i puneau bețe în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fi singur. Dar, într-un fel, eu sunt ales. Și când ești ales, atunci trebuie să treci prin multe. Și va fi înfiorător de tăcut în jurul tău. S-ar putea, am spus eu. O anume tăcere. Deși îmi rămâne întotdeauna foiletonul de la radio. Dar nimeni nu va mai citi doar pentru tine. în caz de absolută necesitate, am spus, pot să-mi citesc eu însumi, cu voce tare, din amintire. Nu pot afirma că-ți voi duce lipsa, a zis ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]