1,316 matches
-
neveste și nu să-și aleagă părinșii fetei ginerele. Despre nunta la români, la toți românii, nu numai la cei din Bucovina și Moldova, din tot spațiul etnică românesc, ne-a lăsat mărturie despre unitatea spirituală a poporului nostru, marele folclorist Simion Florea Marian. Obiceiurile la logodnă, pețit, căsătorie și nuntă sunt, în linii generale, aceleași ca pe vremea lui Cantemir, cu unele mici modificări, cu unele renunțări din textul scenariului; nu se mai folosește alegoria vânătorii (au plecat la vânătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet, prozator
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafărul „Lângă fereastră, unde-n colț/ Luceafărul așteaptă”. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R.Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina. Și dacă, magic, Eminescu
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
În afară de pasiunea pentru istoria patriei, pe care după cum se vede a servit-o cu de- votament și pilduitor sacrificiu, colonelul Ion Muțiu, veteran al celor două mari războaie a avut și pasiuni ardente, de o înaltă elevațiune spirituală, cea de folclorist, începută explicabil încă de pe băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
economic și social al acțiunii. Toate momentele-cheie ale revoltei buciumanilor din 1886, context, pregătire, atacul propriu-zis, terorizarea sătenilor și până la arestarea atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
local dar și național, cum ar fi: “Monografia Municipiului Drăgășani “(redactată în colaborare cu Constantin Șerban și Teodor Barbu );”Marin Sorescu-La Lilieci, Exegeză.Deschidere hermeneutică”(în colaborare cu Teodora Albu );”Marin Sorescu în scrisori “( I),( în colaborare cu George Sorescu);”Folcloristul Gheorghe N.Dumitrescu-Bistrița în relație cu Vâlcea “ și “Marin Sorescu în documente și scrisori inedite “(II ), Emil Istocescu are calitățile unui cercetător obiectiv, un cunoscător al istoriei și teoriei artei, în filologia clasică, care știe să îmbine într-o sinteză
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
Făcând în acest sens și istorie literară prin descoperirea unor noi manuscrise ne cunoscute ale lui Gib. I.Mihăescu, citind opera acestui romancier din perspective documentului, în marginea căruia construiește ipoteze critice. Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin Mihăilescu, Nicolae
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin Mihăilescu, Nicolae Marinescu, George Țărnea, George Călinescu, Titu Maiorescu, au nerv, iar detaliile biografice sunt proiectate în scenario epic.Operele și faptele acestor personalități sunt analizate per regressum, relaționată cu aventura biografică. Viața lui
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
Gib.I.Mihăescu este abordată ca o matrice a operei, după cum textul e o oglindă a biografiei.La fel procedează în relatarea “O prietenie și o colaborare de durată “( între pr.Gh.N.Dumitrescu-Bistrița, fost elev și maestrul Constantin Popian, profesorul acestuia ),”Folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița în relație cu Vâlcea “,”Dovezi ale vizitelor repetate făcute de Al.Odobescu la Mânăstirea Bistrița, din comuna Costești, județul Vâlcea, în secolul al XIX-lea(1858-1861 ) “, “Amintiri despre Marin Sorescu “,”realitate și ficțiune-Virgilu Voicescu(boier Gile )-prototip în
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
în relație cu Vâlcea “,”Dovezi ale vizitelor repetate făcute de Al.Odobescu la Mânăstirea Bistrița, din comuna Costești, județul Vâlcea, în secolul al XIX-lea(1858-1861 ) “, “Amintiri despre Marin Sorescu “,”realitate și ficțiune-Virgilu Voicescu(boier Gile )-prototip în “Donna Alba “,”folcloristul mehedințean Gh.N.dumitrescu-Bistrița(I, IIși III ) “,”Marin Sorescu scriitorul total “,”B.P.Hașdeu “, ,,Ion M.Negreanu”,”Mihai Eminescu-148 de ani de la naștere “, “Titu Maiorescu-personalitate ilustră a culturii române “,” Gib I.Mihăescu și cinematografia“ și “Gib.I.Mihăescu-Gazetarul “. Este aici un biografism
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
deontisch, /II/ deontik), referitor la deontică; necesar, obligatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. 15 Arnold Van Gennep (1873-1957), etnograf și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță, făt-frumos, basm
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
cerând un oarecare timp, vom încerca publicarea fragmentelor cari pot fi date în vileag, într-unul din numerile viitoare”. În nr. 2-3 din anul următor, de la p. 8-14 sunt publicate “fragmente ale unui jurnal intim, scris de către marele economist și folclorist, Dr. At. Marienescu, prezent în viața românească a veacului XIX, cu o vastă activitate publică, recompensată până la urmă cu un fotoliu la Academia Română”. Aceste “fragmente” apar sub titlul: Între Dr. At. M. Marienescu și Mitropolitul Andrei Șaguna- din corespondența lui
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (1830-1915) „Unul din cei mai talentați și mai de folos fii ai națiunii române”, după aprecierea cărturarului și dascălului Aron Pumnul, contemporanul său, cel dintâi folclorist însemnat din Transilvania, Atanasie Marian Marienescu, se naște în Lipova, în comitatul Timișoarei de atunci, la 9/21 martie 1830. După cum însuși autorul mărturisește la începutul Dioariului (Jurnalului) intim, aflat în posesia Bibliotecii Județene „A.D.Xenopol” din Arad: „Pesta, luni
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
casă românească, unde românii erau primiți și sprijiniți! În anul următor este ales asesor la Tribunalul din Lugoj, “sedrila ofanală”, anul începerii carierei sale de magistrat. Este asesor apoi la Tribunalul din Oravița, unde se împrietenește cu academicianul, lingvistul și folcloristul Simion Mangiuca, și începând cu anul 1876 la cel din Timișoara. La 4 decembrie 1880 datorită meritelor sale este numit judecător la tabla regească (tribunalul suprem din Budapesta), după cinci ani a fost avansat la gradul de judecător “ordinar”. Este
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta literar la vîrsta de 18 ani. elev fiind la gimnaziul din Arad, cea dintâi încercare poetică a sa, Mila păcii, ieșind în anul 1848 în Amicul Poporului de la Budapesta. “Când Dumnezeu a creat pe om a creat deodată cu
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Cuget Românesc”, 2011, 237 pag., format A5, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 16 lei; Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
deosebit de valoroase în cadrul specializării lor. O serie de preoți au fost prezenți în viața culturală a țării: prozatorii Gala Galaction și Ion Agârbiceanu, arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului din Piatra Neamț, istoricii Gheorghe Ciuhandu, Candid Muslea, Constantin Bobulescu, Dumitru Furtuna s. a., folcloriștii Teodor Balașel din Vâlcea, Gheorghe Dumitrescu din Bistrița-Mehedinți, specialistul în muzică bizantină Ioan Petrescu de la biserica Visarion din București etc. Au apărut o serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la București, „Candela
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare ... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină să înlăture tot ce este dincolo de dogma și ritualul creștin”. Pentru Ernest Bernea nu există o ruptură între cele două aspecte. Întotdeauna
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, III, p.118, Editura Artemis, București, 1995. 8 Balada Toma Alimoș 9 Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, Editura Academiei Române, București, 1906. 10 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.993, Psalmii 76:11, Editura Litera, București, 2011. 11 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
III, p.1036, Psalmii 108:18 și 19, Editura Litera, București, 2011. Bibliografie: xxx. Dicționarul Explicativ al limbii Române, (1975), Editura Academiei Române, București, p.1050. xxx. Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. xxx. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. Anania, Bartolomeu, Valeriu, (2011), Biblia cu ilustrații, vol. III, Editura Litera, București, p.1079. Breton
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I (1919) inserase patru colinde din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965, folcloristul Ovidiu Bârlea, cercetătorul Iosif Herțea de la Institutul de Etnografie și Folclor și redactorul de atunci al Editurii Minerva, Constantin Mohanu, originar din Bumbuiești, comuna Boișoara, înregistrează colinde din Boișoara, Bumbuiești, Găujani și Mlăceni, înregistrări intrate în arhiva institutului și folosite
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013. Fișe dicționar - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective - scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume individuale: De Valpurgii nu am fost acasă (versuri
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]