404 matches
-
ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze profilul unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
și de întrebările generației căreia îi aparține. Format sub influența profesorilor N. Iorga, Mihail Dragomirescu, D. Caracostea, N. Cartojan și, la Berlin, a lui Adolf Spamer, P. își alege frecvent o zonă unde istoria și critica literară se îmbină cu folcloristica. Studiul O viziune românească a lumii (1941) este elaborat în anii când Lucian Blaga scria Spațiul mioritic, iar Liviu Rusu eseul Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine. Pe lângă imboldul primit din partea lui D. Caracostea, autorul a
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
facă mai cu seamă o lucrare de „convingere”, încercând să deschidă o dezbatere pe această temă. După 1944 cel ce se afirmase ca un comentator cu vocație al literaturii contemporane s-a văzut constrâns să se dedice istoriei literare și folcloristicii. Dintre noile lucrări ale lui P., cea mai importantă este Anton Pann, „Cântecele de lume” și folclorul Bucureștilor (1963), studiu în care lărgește conceptul de folclor, abandonând ideea că țăranul este singurul creator și păstrător de folclor și extinzând investigația
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
făcând analize de text și utilizând metoda comparativă, ca posibilitate de omologare a originii și durabilității creațiilor folclorice (Cânticele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor). Astfel, cercetările lui indică un făgaș nou în folcloristica românească, pe care merge și un alt erudit al timpului, B.P. Hasdeu. O. încurajează, în același timp, culegerea literaturii populare și apreciază contribuțiile, distincte, aduse de Petre Ispirescu și G. Dem. Teodorescu. El însuși face câteva adaptări literare (Jupân Rănică
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984, 100-102; Datcu, Dicț. etnolog., II, 113-115. I.D.
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria și folcloristica, lingvistica și coregrafia, stabilind un nou ansamblu de simboluri privitoare la obiectele culturii populare materiale ca semne destinate comunicării între om și univers (Repere ale unei teorii structural-semantice a culturii populare materiale). Meditând asupra unor interpretări curente, potrivit cărora, de
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
de Ion Marin Sadoveanu (I-VIII, 1969-1985) și - împreună cu Stancu Ilin - Opere de B.P. Hasdeu (II-IV, 1996-2003). Editarea operei hasdeene va fi continuată cu Publicistica politică. 1869-1902 (I-II, 2001), Studii și articole de economie politică (I-II, 2002) și Folcloristica (I-II, 2003). Descoperind manuscrisele cenzurate ale lui Tudor Vianu, a alcătuit și o ediție completă din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
edit., București, 1997, Publicistica politică. 1869-1902, I-II, introd. edit., București, 2001, Studii și articole de economie politică, I-II, pref. edit., București, 2002, Soarele și Luna. Folclor tradițional în versuri (Răspunsuri la chestionar), I-II, pref. edit., București, 2002, Folcloristica, I-II, introd. edit., București, 2003; G. Călinescu, Oglinda constelată, București, 1990; Psalmii, tr. Mihail Sadoveanu, București, 1992; Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, pref. edit., Chișinău, 1992; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, postfață edit., București, 1995; Tudor Vianu, Dicționar
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
1928, 1-2; Valeriu Ciobanu, Tudor Pamfile, RITL, 1956, 1-2; Ovidiu Papadima, Mitologie românească, ATN, 1968, 7; Constanța Bădic, Tudor Pamfile (1883-1921). Bibliografie, Galați, 1970; I. Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 80-81; Bârlea, Ist. folc., 404-408; Romulus Vulcănescu, Gheorghe Vrabie, Etnologia. Folcloristica, București, 1975, 37-38; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Virgiliu Florea, Un folclorist uitat, TR, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 133-136; Dumitru V. Marin, Tudor Pamfile și revista „Ion Creangă”, introd. Nicolae Constantinescu, Vaslui, 1998
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în sudul Transilvaniei, Orizontul artistic al strigăturii, dar și pagini din istoria folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-a închinat studii și articole pertinente
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
ceilalți sunt supuși tot mai mult unor influențe culte, ceea ce dăunează producerii și perpetuării folclorului. Așa s-ar explica dispariția unor specii, cum ar fi balada. SCRIERI: Carte de citire, cuprinzând texte vechi românești, Iași, 1882; Studii de lingvistică și folcloristică, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1976. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 231; Panu, Junimea, I, 153-156; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383, Ist. lit. (1982), 440; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 210-211; I.C. Chițimia, A. Lambrior, folclorist, RITL, 1957, 1-2; G. Călinescu, Folclorul
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
la Muzeul Republican de Literatură (1986-1990). Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova și în 1974 își susține teza de doctor în filologie, Poetica doinelor populare moldovenești. Va fi colaborator științific la secția de folcloristică a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981; Preliminarii. Speciile folclorice și realitatea istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de seamă, date statistice, liste ale membrilor și ale publicațiilor și volumelor editate de Societatea de Științe Filologice. Alți colaboratori: Eugen Coșeriu, Marius Sala, Al.
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții și antologii din publicistica lui Camil Petrescu, din poezia
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
și un fragment dintr-o comedie într-un act de Dan Tărchilă. Publicistică semnează Lucia Demetrius, I.Th.Ilea, Emil Manu. Edgar Papu consacră o cronică traducerii la Șah-namé de Firdousi realizată de George Dan. Nu lipsesc contribuțiile de folclor și folcloristică, printre care o cercetare asupra preluării motivului Mioriței în spiritualitatea populară maghiară. Compartimentul forte al publicației îl reprezintă însă traducerile din Omar Khayyam (catrene în tălmăcirea lui George Dan), lirica hindusă (versiuni de Iv. Martinovici), poetul tibetan Milarepa, Shakespeare (sonetele
CALENDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286016_a_287345]
-
1992 este distins cu medalia jubiliară „J. A. Komensky”. Debutează publicistic în 1962, în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri de folclor slovac - o continuare a tezei de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C.
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
Este fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
filologie română a Universității. Aici va deveni (din 1979) profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți. Și-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) și pe cel în folcloristică la Moscova (1987). Este membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova și Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru al Academiei Școlii Superioare din Ucraina (1993). Este președinte-fondator (1989-1990) și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
populare din Maramureș, București, 1908. Traduceri: Adrien Gabrielly, De unde nu este reîntoarcere, Pesta, 1872. Repere bibliografice: I. Bianu, Culegerea de poezii poporale din Maramureș de vicarul Tit Bud, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXX, 1907-1908, fasc. 1; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 71-84, 287-292; Bârlea, Ist. folc., 421-422; Dicț. lit. 1900, 127; Păcurariu, Dicț. teolog., 66; Datcu, Dicț. etnolog., I, 118. L.Cș.
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar și o poezie cultă, cu sau fără formă fixă. În folcloristica românească, termenul înglobează, în accepțiunea sa tradițională, întregul cântec epic, adică: b. propriu-zisă (sau nuvelistică), cântecele epice de vitejie, de haiducie, cele istorice și cele despre întâmplări contemporane. Astfel, atât Soarele și luna, Meșterul Manole, Miorița, cât și Miu Cobiul
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]