310 matches
-
posibilitatea extinderii indicațiilor acestui tip de intervenție chirurgicală. Trebuie menționat că, în cadrul selecției pacienților, argumentul vârstă și condiția psihică au fost precumpănitoare. Nu trebuie ignorată, fără a pune în pericol viața bolnavului, infirmitatea ce amenință viata, handicapul laringectomizatului total, absența fonației, infirmitate care implică multiple aspecte: economic, psihologic, social și, nu în ultimul rând, medical. Reușita de păstrare a vocii asigură comunicarea și reintegrează bolnavul operat de cancer în viață.
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
poate rezolva această problemă sunt: chirurgical, prin endartectomie carotidiană, sau prin implantarea unui stent. Cardiologul a subliniat și că „zona gâtului este puternic vascularizată, acolo aflându- se multe ramuri nervoase. În urma intervenție chirurgicale se poate să fi fost afectată zona fonației. Dacă a fost lezat nervul laringean, sunt slabe șanse ca vocea lui Bittman să mai revină la normal”. Medicul ORL Elena Lățcan crede că e posibil să fi fost atinsă o ramură subțire a nervului recurent. Specialistul adaugă și că
Vocea lui Dan Bittman ar putea fi afectată din cauza operației () [Corola-journal/Journalistic/72998_a_74323]
-
medicale, fiind, în cele din urmă, atribuit unor tulburări de comportament, care nu excludeau posibilitatea unor accente voluntare. Protest? Refuz de adaptabilitate? Frondă ludică? Puțin probabil la o fetiță de numai cinci ani și jumătate. De asemeni, întregul aparat al fonației părea, după spusa doctorilor, să fie întreg și la locul lui. Pronunția amalgamată și confuză a sunetelor, sau a pseudo-cuvintelor de origine necunoscută, trăda, totuși, o limpezime și o acuratețe aproape muzicală. Klaus își aminti că, la prima lui întrevedere
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxi mării cu imposibilitatea menținerii ortostatiunii și mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecțiuni O.R.L. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parțial de masticație, deglutiție și fonație. ● Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticație, deglutiție și fonație poate beneficia de o deficiență medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-85% și încadrare în gradul III (trei) sau ÎI (doi) de invaliditate în funcție de gravitatea tulburărilor de deglutiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cu imposibilitatea menținerii ortostatiunii și mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecțiuni O.R.L. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parțial de masticație, deglutiție și fonație. ● Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticație, deglutiție și fonație poate beneficia de o deficiență medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-85% și încadrare în gradul III (trei) sau ÎI (doi) de invaliditate în funcție de gravitatea tulburărilor de deglutiție; se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. sindrom
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice; este responsabil de tulburările de respirație care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni și afectează cu precădere mușchii diafragmului reglând mișcările respiratorii și implicit de deglutiție și fonație. Perechea XI (nervul spinal) Cel mai frecvent disfuncția să conduce la torticolis; torticolis în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistați alți factori: psihici sau extrapiramidali poate beneficia de o deficiență ușoară cu o incapacitate 0-38
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
a doua parte a zilei, reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. Absența altor semne neurologice are o valoare deosebită pentru diagnostic. Topografia deficitului miastenic: 1. tulburări oculare: strabism, diplopie, ptoza palpebrala, poate să apară imposibilitatea convergentei; 2. tulburări de fonație: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentuează la efort; acestea sunt: disfonie, nazonare, dizartrie; 3. tulburări de deglutiție: se pot manifesta pentru solide, lichide și în cazurile mai grave chiar și pentru salivă; 4. tulburări de masticație: apar mai mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
periferic și scleroza laterală primară cu predominantă simptomelor de neuron motor central. Simptomatologie: - amiotrofii distale, cu debut de obicei asimetric, progresive, precedate de fasciculații; - semne piramidale: spasticitate, hiperreflexie osteotendinoasa, semnul Babinski prezent în 50% din cazuri; - fenomene bulbare: tulburări de fonație, deglutiție, fasciculații și atrofii ale limbii, uneori atrofii simetrice ale feței și fenomene de labilitate emoțională. Investigații paraclinice: - E.M.G.: poate îmbracă toate aspectele denervarii (fibrilație, fasciculatie, unde lente de denervare, descărcări de tip pseudomiopatic), semnalandu-se uneori o reacție miastenica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
este o afecțiune care necesită tratament continuu. Dermatomiozita a) Formă acută - debut brusc, dureri musculare și impotenta funcțională a mușchilor striați ai centurii scapulo-humerale și ileosacrate, mușchii intercostali și diafragm (tulburări respiratorii), mușchii faringelui și laringelui (tulburări de deglutiție și fonație). ... Erupția cutanata caracteristică - eritem periorbitar, cu edem pe fata în vespertilio, de asemenea benzi eritematoase la nivelul metacarpienelor. Se mai pot observa leziuni eritematoscuamoase pe trunchi, spate și abdomen, sub forma unor placarde eritematoscuamoase net delimitate, neregulate. Evoluția este gravă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
contracturi - prezența unor mișcări involuntare, parțiale sau generalizate; - reflexele osteotendinoase: prezenta, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactila și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetica); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, calcai-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculara, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniana, să turcească, electroencefalograma, fund de ochi, electromiograma, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitiva, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
copilul, datorită surdității, devine și mut. Noțiunea de surdo-mut creează impresia unei duble deficiențe, când de fapt, copilul surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
salată de cuvinte”. Disartria se definește tot ca o tulburare de limbaj, dar nu aparține afaziilor, deoarece înțelegerea vorbirii și scrisului este normală, la fel și posibilitatea de exprimare prin scris. Etiologic, disartria este consecința lezării nervilor cranieni implicați în fonație (corzile vocale), precum și în modularea sunetelor emise de către acestea. Disfonia definește situația în care una sau ambele corzi vocale nu răspund comenzii nervoase. În afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
motorii, spasticitate. La fel coarnele posterioare ale măduvei laterale pot da diferite disestezii. Atingerea cerebelului și a legăturilor sale cu celelalte segmente ale sistemului nervos central dă ataxie, tremurături etc. Prinderea trunchiului cerebral stă la originea tulburărilor de deglutiție de fonație, oculomotricitate etc. Dacă leziunile sunt multiple la nivelul emisferelor cerebrale, apar tulburări de gândire, emotivitate și alte turburări psihice mai puțin studiate în SM. Prinderea formațiunilor extrapiramidale pot da simptome din cadrul sindroamelor extrapiramidale. Cum sistemul vegetativ este răspândit în întreg
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
manifestări dischinetice faciale de tip miochimii, hemispasm unilateral sau chiar în basculă. Nervii cranieni bulbari pot fi prinși la debut, în formele grave de SM sau ca simptome terminale în formele cronice cu evoluție progresivă. Se manifestă cu tulburări de fonație, de deglutiție și pot fi însoțite de tulburări cardiorespiratorii. Am lăsat la urmă nervul trigemen, pentru că în jurul implicării lui în SM sunt multiple discuții. Mulți autori susțin că incidența nevralgiei trigeminale în SM este foarte rară. Autori ca MENAGE și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
utilizate în primul rând în procese complexe de adaptare a ratei de ventilație alveolară la necesitățile organismului privind aportul de O2 și eliminarea de CO2, dar pot fi integrate într-o multitudine de alte activități: reflexe de apărare, efort fizic, fonație și limbaj articulat, etc. Răspunsul la bioxidul de carbon și la pH Cel mai important factor în controlul ventilației în condiții normale este pCO2 din sângele arterial. Sensibilitatea acestui sistem de control este remarcabilă. In cursul activității zilnice, cu perioade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
complexe de mai multe deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea limbajului să fie scăzută. Deficiențele se manifestă sub diverse aspecte, cum sunt: al perceperii și înțelegerii vorbirii; al volumului vocabularului; al complexității frazelor utilizate; al expresivității vorbirii; al articulării, fonației, ritmului vorbirii și chiar al mijloacelor auxiliare de comunicare. A fost discutată în literatura de specialitate problema: dacă deficiențele limbajului copiilor D.M. sunt similare cu acelea ale copiilor normali de o vârstă cronologică mai mică, dar cu aceeași vârstă mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să aibă motivații adecvate, profesorul logoped trebuie să obțină cooperarea copilului, să-i trezească interes pentru activitatea de comunicare prin limbaj, să-i trezească dorința de a vorbi corect. Activitatea educativă nu se reduce la corectarea articulării, a ritmului, a fonației, ci urmărește dezvoltarea limbajului ca instrument al gândirii și ca mijloc de reglare a activității. De acea prin foarte multe metode și mult material intuitiv, prin jocuri didactice se stimulează copilului debil mintal bagajul de reprezentări, gândirea, iar exercițiile de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]