235 matches
-
dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte 45' de 5 ori pe săptămână, în perioada 15.oct.15.dec.1989, tuturor subiecților cuprinși în experiment. Pentru a surprinde ameliorările pe linia auzului fonematic subiecții cuprinși în experiment au fost împărțiți în două grupe: una experimentală și alta de control, atât la clasa I, cât și la clasa a IV-a. Pe parcursul anului școlar, secvențe din program au fost repetate odată pe săptămână numai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la post-test acaparate cu cele din prima etapă au pus în evidență următoarele aspecte: subiecții ambelor grupe au obținut progrese sensibile de la o etapa la alta; programul de exerciții aplicat a fost eficient contribuind în mod direct la dezvoltarea auzului fonematic și indirect la corectarea tulburărilor de limbaj. Astfel, dislaliile polimorfe sub influența exercițiilor repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc plac copiilor deficienți mental la toate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
net superioare celor cu caracter predominat verbal. Rezumat Datele cercetării de față confirmă: a) necesitatea și utilitatea diagnosticului diferențial pentru aplicarea unor programe adecvate în corectarea tulburărilor de limbaj; b) relația dintre defectele de articulație de natură senzorială și auzul fonematic, dar și dintre acesta și greșelile de scriere; c) necesitatea și utilitatea muncii logopedului, alături de a defectologului, în contextul învățământului special. Normal și patologic în evoluția copilului asistat Angajat să răspundă cu maximă eficiență cerințelor societății, învățământul impune cadrelor didactice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vocabular foarte redus, cuvinte reprezentând necesități imediate). Ca urmare a recepționării eronate din grupul educațional și a imitației lingvistice, utilizează forme eronate din punct de vedere gramatical. Necunoașterea unor noțiuni elementare, datorată în parte și unei insuficiente exersări a auzului fonematic duce la o capacitate de înțelegere a mesajelor verbale formulate de adult limitată. În limbajul acestor copii se observă o relatare a povestirilor, impresiilor, adesea incoerentă, inexpresivă, fiind nevoie de numeroase întrebări de sprijin. Această imposibilitate a verbalizării duce la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în cuvinte și propoziții după 3 ani, când copilul face progrese rapide fără a înregistra ulterior nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunetelor limbii în mod izolat. Pe măsură ce se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate de care se folosea (r = i, l, î). Atunci când maturizarea analizatorului motor e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă diferențiere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
moment, controlându și respirația și ritmul. Se mai încearcă și aplicarea regimului tăcerii pentru o perioadă care să ducă la ruperea stereotipului vechi și apoi crearea celui nou, supravegheat și curățat de sincinezii, sunete parazite, clonii, încordare etc. Dezvoltarea auzului fonematic și corectarea sunetelor deficitare se face paralel cu instalarea ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea de proverbe, zicale, versuri, frământări de limbă, menite a le întreține atenția și interesul. Învingerea stereotipizării se realizează greu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic, de lateralitate și orientarea spațială precară. Ca și în celelalte domenii ale psihologiei speciale se impune intervenția logopedului care are menirea să aplice conștient și diferențiat de la caz la caz, tehnica de restaurare a lexiei și grafiei care poate începe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
legate de perceperea imaginii literei sunt transmise în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită analizatorului motor. Analiza și sinteza actului fizic este urmare și a auzului fonematic. În concluzie, realizarea actului complex al cititului se datorește celor trei mecanisme de recepție nervoasă: vizuală, auditivă și motoră, iar contactul acestora are loc în lobul parietal și occipital. În cazul lezării acestei zone corticale se produce dezintegrarea funcției cititului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în trei domenii de percepție: auditiv, optic, chinestezic, cu preponderență unora sau corelarea lor. Din acest punct de vedere sunt întâlnite distorsiuni în diferențierea sunetelor, la nivel acustic, deși dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor din punct de vedere optic (d-p, un, s s, t-ț, a-Ă ), acustic, kinestezic și fonematic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor din punct de vedere optic (d-p, un, s s, t-ț, a-Ă ), acustic, kinestezic și fonematic (f v, p-b, c-g, s-z, t-d, m-n, r-l, te-ce etc); ¾ adăugiri de litere, silabe, cuvinte, în special la sfarsitul cuvântului; ¾ inversiuni de litere, silabe, cuvinte care apar în special în structura grafică a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc, I., Stanica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Dislexo disgrafia este frecvent
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu dificultăți de învățare, educarea limbajului presupune pentru începutul perioadei preabecedare : • efectuarea unor exerciții specifice de antrenare a aparatului fonoarticulator; • exerciții de gimnastică respiratorie pentru realizarea echilibrului dintre inspir-expir și sincronizarea între actul respirator și vorbire; • exerciții pentru educarea auzului fonematic; • exerciții de atenție auditiva și vizuală. Antrenarea aparatului fonoarticulator se realizează prin exerciții de tipul: a) gimnastică maxilarelor: exerciții de închidere și deschidere a gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la dreapta la stanga; b) gimnastică limbii: scoaterea și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lumânare, în apă cu paiul, a unor obiecte ușoare de pe masă, suflatul în perdea (de exemplu: facem valuri!); jocuri de mișcare însoțite de text și cânt (de exemplu „Bate vântul frunzele”); emiterea unor exclamații, unor interjecții, onomatopee, silabe. Educarea auzului fonematic este esențială pentru diferențierea sunetelor, perceperea silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui control auditiv corect. În această etapă se fac următoarele tipuri de exerciții: exerciții de imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce tare, în ritmuri diferite: șarpele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de sunete/litere/silabe atât în rostire cât și în scriere. Se fac exerciții de analiză și sinteză fonetica pentru a exersă capacitatea de articulare, pronunție clară, corectă a sunetului în silaba și cuvânt. Aceste exerciții contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, pentru ca elevii învăța să selecteze sunetul ce-l rostesc individual și, ulterior, în combinații de silabe și cuvinte paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește și în contribuția lor la formarea câmpului vizual de o silaba. Demersul metodic trebuie să fie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs și parcurg exerciții de exersare a auzului fonematic, exerciții prin care se respectă pauzele corecte în vorbire, accentuează corect cuvintele și fac astfel pasul esențial spre realizarea autocontrolului în activitatea de citit scris. Este evident faptul că elevul care are capacitatea de a se exprima corect dispune de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor deprinderi de bază în actul lexico grafic, copiii dispun de anumite instrumente simple de autocontrol ce le servesc, atât în perioada abecedară, cât și postabecedară. Desfășurarea lecțiilor/activităților de predare-învățare a sunetelor și literelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea maxilarelor; exerciții pentru motricitatea limbii; exerciții pentru gimnastică buzelor. EXERCIȚII PENTRU EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC, A ATENȚIEI VIZUALE, VERBALE, ANALIZEI AUDITIVE exerciții de pronunțare a onomatopeelor pe baza suportului vizual, cu voce tare, șoptita, în ritmuri diferite; exerciții de pronunțare/citire/scriere a unor serii de silabe opuse (pa-ba, ta-da, sa-za); exerciții de completare a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
audio. La sfarsit vor asocia zgomotul cu imaginea de pe jetoane. Complicarea jocului: Elevilor li se va distribui câte un jeton jucărie și vor avea ca sarcină să imită zgomotul produs de acesta. ¾ „CU CE SUNET ÎNCEPE CUVÂNTUL?” Scop: Antreanarea auzului fonematic prin realizarea analizei fonetice la nivel de cuvânt; activizarea vocabularului prin găsirea cuvintelor care încep cu un anumit sunet. Sarcina didactic\: identificarea sunetului cu care încep cuvintele și găsirea altor cuvinte care încep cu sunetul respectiv (cu suport imagistic sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la dicționar. Observații: Acest joc poate fi utilizat, atât în perioada preabecedară, cănd elevii sunt antrenați doar în „citirea imaginilor” și în exersarea comunicării orale, cât și în perioada abecedarăpentru predarea învățarea fiecărui fonem-grafem. 38 ¾ „FORMĂM CUVINTE” Scop: Exersarea auzului fonematic, activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: transformarea cuvintelor prin înlocuirea de sunete sau silabe; Reguli de joc: Elevii vor găsi cât mai multe cuvinte care pleacă de la un anumit sunet/silaba; Material didactic: material ilustrat, liste de silabe, cuvinte; Elemente de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]