313 matches
-
115, 226, 227, 291, ~ spaniolă 114, 227, 228, 250, 291, 305, 324, ~ swahili 227, ~ tetun 227 criteriu 44, 49, 50, 52, 75, 104, 106, 159, 167, 214, ~ antropologic 220, ~ conceptual 63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
209, 210, 211, 213, 216, 217, 238, 243, 273, 274, 281, 282, 287, 288, 304, 308, 342, 347, 351 nivel 25, 29, 34, 42, 64, 66, 67, 70, 79, 80, 87, 113, 231, ~ de limbă 29, 34, 35, 83, 113, ~ fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
126, 127, 171, 195, 203, 204, 230, ~ cazual 91, 141, 178, 204, 210, 247, 306, 357, ~ consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
204, 210, 227, 229, 231, 270, 288, 292, 353, 357, 362, ~ actanțială 93, 94, 96, ~ acuzativă 96, ~ aglutinanta 174, 251, ~ analitică 68, ~ centrifuga (descendentă) 96, ~ centripeta (ascendentă) 96, ~ deschisă 82, ~ de suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51, 52, 55-63 passim, 64-85 passim, 93, 94, 95, 99, 100, 127, 128, 215, 360, ~ comparată 198, ~ comparativ-istorică 49, ~ contrastiva 57, 128, ~ diacronica 52, ~ discursiva 99, 100, ~ fonologica 63, 176, ~ humboldtiană 32, ~ indo-europeană 241, ~ integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mixte, c. Limbi artificiale aposteriori; 2. Diversitatea limbilor (Lucia Wald); 3. Clasificarea tipologica (Al. Ionașcu), a. Scurt istoric, b. Clasificarea morfologica tradițională, c. Teoria lui Edward Sapir, d. Cercetările tipologice și analiza cantitativa, e. Critică noțiunilor tipologiei tradiționale, f. Criterii fonologice, sintactice și lexicale în tipologie, g. Tipologia sistematică și universaliile lingvistice, h. Relații și implicații ale tipologiei; 4. Clasificarea genealogica (Elenă Slave); 5. Echivalentă idiomurilor (Ioana Prioteasa); 6. Posibilitatea traducerii (Ioana Prioteasa); 7. Traducerea automată (Ioana Prioteasa), a. Scurt istoric
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, 'Comparative Grammar of the Altaic Languages', Part 1: Comparative Phonology'. Wiesbaden: Otto Harrassowitz, 1960; Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Autorul realizează o reconstrucție a sistemului fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o serie de cuvinte înrudite în limbile moderne. 278 Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
structurale își dovedesc virtuțile psihologice superioare, îmbinând „în mod specific descoperirea inductivă și deductivă cu descoperirea prin analogie și cu munca personalizată”. Exercițiile structurale pot fi folosite la toate nivelurile limbii; pot avea ca obiect silabe - ca tipuri de organizare fonologică, structuri prozodice (intonaționale, de accent etc.), cuvinte - ca tipuri de organizare morfematică, sintagme - ca tipuri de relație între cuvinte, enunțuri (propoziții, fraze) - ca tipuri de organizare internă a unor unități lingvistice de sine stătătoare. Orice exercițiu structural pornește de la un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în anomaliile congenitale și dobândite ale organelor periferice ale vorbirii, determinată de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență se repercutează și asupra elementelor de articulare neafectate, antrenând tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Sistemul fonologic normal - la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile instrumentale, pe care le are la dispoziție, reducând sau amplificând rhinodislalia. 1.1. Delimitare terminologică și de esență În cadrul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
neintegritate bio-morfologică a aparatului fonator. Modalitatea în care începe, în această etapă, activitatea preverbală și verbală, pune amprenta asupra întregii dezvoltări a limbajului. Tulburările de diferențiere fonetică, evidențiate odată cu primele emisii ale consoanelor oclusive reprezintă modalități de adaptare a sistemului fonologic al limbii materne la condițiile instrumentale pe care copilul malformat le are la dispoziție. În literatura de specialitate nu se cunoaște însă un studiu al echiziției limbajului în condițiile unui obstacol anatomo-fiziologic la nivelul emisiei verbale, așa cum se cunoaște cu privire la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reproduse corect, cu toate că achizițiile limbajului se fac prin învățarea limbii. Deficientul auditiv ca și deficientul bio-morfologic al aparatului de emisie întrerupe accesul natural la limbaj; și într-un caz și în altul, handicapul se plasează la nivelul funcției de realizare fonologică, dar și unii și ceilalți comunică într-un fel, deoarece limbajul articulat este un mijloc, însă nu singurul. Pentru surd, mimica pronunției sunetelor, gesturilor, desenele servesc comunicarea ca și limbajul. Pentru copilul malformat, fonemele și morfemele deși neadecvate pentru interlocutor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unii și ceilalți comunică într-un fel, deoarece limbajul articulat este un mijloc, însă nu singurul. Pentru surd, mimica pronunției sunetelor, gesturilor, desenele servesc comunicarea ca și limbajul. Pentru copilul malformat, fonemele și morfemele deși neadecvate pentru interlocutor din perspectiva fonologică a limbii servesc totuși comunicarea într-o formă mai mult sau mai puțin inteligibilă. Limbajul face parte dintr-un complex de conduite indestructibil legate de dezvoltarea intelectuală și afectivă; el nu apare „ex nihilo” și nu este numai o prelungire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acestea „într-o manieră universală” (47; p.28). Ele se acompaniază de gesturi și de posturi și constituie un tot unitar cu acestea din urmă. Fără îndoială, comunicarea directă între vorbitor și ascultător trebuie să figureze printre „preliminariile limbajului” operațiile fonologice și gramaticale de mai târziu, mijlocite prin opozițiile fonatorii care servesc comunicării încă din primul an (170; p.7). Gânguritul și lalalizarea premerg conduitele verbale propriu-zise ce se dezvoltă odată cu schimbările fiziologice care permit poziția, creșterea tonusului muscular în special
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trăsătura esențială a sunetelor limbajului uman, constând în aceea că sunt purtătoarele unei anumite funcții a sunetului - sunt legate de o anumită semnificație. În acest sens, sunetul este interpretat nu ca un sunet luat separat ci ca fonem, ca unitate fonologică indivizibilă, care prin funcția de semnificare păstrează însușirile fundamentale ale laturii sonore a limbajului. „Îndată ce sunetul încetează să fie semnificativ, rupându-se de latura sonoră a limbajului - spune Vîgotski - el își pierde însușirile proprii limbajului uman” (207; p.12). În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
expresională” Suzanne Borel - Maisonny Capitolul precedent a analizat dezvoltarea limbajului la copilul rhinolalic după ce am stabilit tipurile de fonație și sistemul de notație diferențiat, necesar aprecierii diagnostice. În cele ce urmează ne propunem să facem o analiză cantitativă a structurii fonologice a limbii vorbite de copilul, al cărui aparat fonator, este lipsit de integritate anatomică, prin defect congenital, pentru a stabili abaterile generale de la normal, atât în scopul interpretării matematice a gradului de inteligibilitate a mesajului transmis cât și a instaurării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare diversitate. Astfel, a fost necesar un studiu statistic al fenomenelor dislalice pentru a extrage ponderea lor pentru fiecare fonem, precum și cantitatea informației transmisă de mesaj. Din acest
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acela că „semnele lingvistice fie ele sunete, litere etc. se repetă cu o frecvență determinată într-o limbă dată, limba fiind formată dintr-un cod limitat probabilistic, care utilizează anumite reguli combinatorii” (1; p.9). 5.1. Aspecte fonetice și fonologice specifice. Copilul cu defect velar congenital exceptează de la aceste reguli, nereușind să efectueze forma și articularea fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
încearcă să stabilească frecvența lui într-o anumită condiție. Asemenea tendințe au devenit foarte actuale în lingvistică, psiholingvistică, psihologie, de a caracteriza o limbă pe baza fonostatisticii sau de a caracteriza dezvoltarea vorbirii copilului prin înregistrarea frecvenței fiecărui fonem. Sistemul fonologic al limbii copilului malformat se abate de la organizarea lingvistică în practica vorbirii, dând în intenția de comunicare, impresia unei „expresii fără semnificație, o simplă succesiune amorfă de sunete” ori „fonemele sau morfemele în cuvinte, cuvintele în frază sunt dispuse în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tot mai sporită, capătă o semnificație fiziologică, în cazul categoriei de subiecți cercetați și studiul nostru încearcă să calculeze entropia după metoda lui C. E. Shanon (1948) a cantității de informație (165; p. 379-423) corespunzătoare fiecărui fenomen de dezordine la nivelul fonologic, sistemul lexical și gramatical păstrându-se în limitele largi ale normalului. Din punct de vedere fiziologic, formațiunile eronate ale structurii sonore fonemice se fixează prin reflexe condiționate și se perpetuează în lanț, în vorbire, dacă nu se intervine pentru remedierea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
largi ale normalului. Din punct de vedere fiziologic, formațiunile eronate ale structurii sonore fonemice se fixează prin reflexe condiționate și se perpetuează în lanț, în vorbire, dacă nu se intervine pentru remedierea lor. Studiul frecvenței fenomenelor în desordine în sistemul fonologic ne dezvăluie gradul de organizare și dezorganizare, respectiv entropia specifică unor particularități organice determinate de lipsa de integritate anatomică a aparatului de emisie fonatorie. G. K. Zipf (1965) a fost unul din promotorii care a preconizat și a realizat studiul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihică normală. Investigațiile s-au efectuat cu ajutorul mai multor probe: după Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru o cercetare tipologică; b) realizarea fonologică în vorbirea spontană, în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbirea articulată mai direct decât vocalizările emoționale ale caracterelor primare neumane (Taylor, Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din acest punct de vedere. Tulburările neplăcute și disgrațioase care se înscriu pe circuitul de emitere în actul comunicării intersociale, traumatizează copilul rhinolalic, de mai multe ori, cu efecte inhibitorii asupra actului de producere a limbajului. Achiziția întârziată a unităților fonologice și lingvistice, imposibilitatea de antrenare a elementelor articulatorii înainte de redarea integrității anatomice duc la o anumită lipsă de antrenament a abilităților psihice, a mânuirii limbajului, ceea ce implică unele aspecte ale funcției mediatoare a limbajului în sistemul de comunicare. Se ridică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu expresie, și nu invers."214 1.3.3. Primatul semanticului, ca finalitate caracteristică limbajului (și, în ultimă instanță, tuturor celorlalte activități culturale), se reliefează în cadrul integralismului lingvistic și prin faptul că, în viziunea lui Eugeniu Coșeriu, toate funcțiile limbii (fonologice, stilistice, morfologice, sintactice și simbolice 215) sunt, de fapt, funcții semantice, "deoarece se referă la semnele lingvistice și la utilizarea lor"216. În acest sens, lingvistul de origine română citează și afirmația lui Hugo Schuchardt potrivit căreia "există o singură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistică. Antologie pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, p. 231). 215 Tipologia exactă a acestor funcții (Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85) este următoarea: "a) funcțiile fonologice sau distinctive, care individualizează, separă și disting semnele (funcția culminativă, funcția delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b) funcțiile stilistice sau orientatoare, care determină valoarea specifică a semnului în actul verbal, orientându-l spre un vorbitor, un ascultător sau un lucru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]