746 matches
-
bune pentru animale, iar Manualul Federației Universitare pentru Protecția Animalelor "Managementul și Protecția Animalelor de Fermă" poate fi luat ca bază de studiu. Condițiile de întreținere și furajarea trebuie să pună în evidență potențialul productiv "natural" al animalelor, nefiind permis "forțarea" acestuia. Lipsa stresului în cazul respectării condițiilor mai sus menționate asigură sănătatea și vitalitatea animalelor. Nerespectarea acestor condiții, precum și întreținerea legată a animalelor, fără a se asigura suprafața necesară a standului, sunt interzise în fermele organice. Furajarea animalelor trebuie să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și evaluare critică, de atitudine și decizie, de construcție a unei argumentații și contraargumentații. Până la urmă, o lectură activă și eficientă este o creație a interactivității elevului cu conținutul textului citit (cu autorul acestuia), ceea ce conduce la construcția sensului, la forțarea Înțelegerii respectivului conținut lecturat. În fond, ceea ce contează, ceea ce situează În centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de Înțelegere a textului, de construcție a unității de sens și de semnificații care rezultă În urma efectuării lecturii luată În integralitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spiritul autarhismului ceaușist, firma a fost obligată să-și realizeze echipamente proprii în locul celor din export sau să folosească materiale românești în locul celor originale, recomandate de anumite licențe. Din această cauză, problemele de calitate s-au înmulțit, iar tendințele de forțare a creșterii volumului producției au accentuat această tendință negativă. Partea pozitivă a situației a fost încurajarea indirectă a dezvoltării unor soluții alternative și a creativității personalului. Aceasta s-a materializat în numeroase invenții. Evoluția personalului firmei reflectă pe toate palierele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
greutate” dinspre echipamentul auto spre motoare electrice și dinspre piața internă spre piața externă. Portofoliul de produse suferă o reconfigurare a ponderilor diferitelor componente, paralel cu modernizarea lor tehnică și pregătirea pentru o concurență internațională. Dacă pe vremea lui Ceaușescu forțarea exportului căpătase accente iraționale, în special de natură economică, azi, în 2006, supraviețuirea firmei se datorează faptului că aceasta exportă, practic, întreaga sa producție. I.3. Filiera industrială a firmeitc "I.3. Filiera industrială a firmei" Pentru a înțelege noul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
această tendință generală, există o serie de anomalii care arată că agențiile de reglementare nu își fac datoria și care îngreunează eforturile producătorilor, în special exportatori, de a face față concurenței subvenționate. Ar mai fi de observat și faptul că forțarea producției de echipament electrotehnic și electromenajer de către producătorii asiatici are efecte directe atât asupra prețului materiilor prime electrotehnice, unde tendința este crescătoare, cât și asupra prețului produselor finale, unde tendința este descrescătoare. Pentru echipamentul electric auto, presiunile furnizorilor și consumatorilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dator să prezinte și diversele nealinieri conjuncturale, care de cele mai multe ori nu fac decât să îi susțină teoria de unificare care inevitabil este supusă evoluției istorice, deși este necesar să nu se procedeze printr-o metodă procustiană, angajată ideologic, de forțare a asemănărilor. Acceptând, măcar ipotetic pentru început, tirania ca fiind „matricea” guvernărilor rele și, respectiv, ca fiind cea care se ascunde sub toate denumirile de forme politice decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și reducând drastic importurile. Dincolo de retorica postrevoluționară anticomunistă, analize bine fundamentate (Văcărel, 2001, pp. 15-39; Ionete, 1993) conturează în mod clar, pe baza unor indicatori obiectivi, situația economică a perioadei. Aceste analize scot în evidență o serie de aspecte esențiale: forțarea exporturilor, reducerea la minim a importurilor tehnologice, finanțarea pierderile existente în economie și mascarea acestora, bugete de stat excedentare. În final, datoria externă a fost plătită cu un efort uman și economic extraordinar. De la un sold de 6,8 mld
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezolvare a situației conflictuale), compromisul (se realizează în general prin negociere, căutarea unor tranzacții și acorduri, găsirea unor soluții satisfăcătoare și acceptabile), competiția (presupune crearea unor situații de tipul câștig-pierdere, folosirea rivalității, a jocurilor de putere pentru distrugerea celeilalte părți, forțarea supunerii), adaptarea (implică acceptarea concesiilor, respect și îngăduință), colaborarea (se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții integratoare, găsirea situațiilor în care toți pot câștiga, considerarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceasta alege să rezolve diferite situații conflictuale, prin încurajarea unor tipuri de abordări și descurajarea altora. Spre exemplu, o companie care încurajează competiția în rândul angajaților favorizează într-o oarecare măsură și un stil de abordare a conflictelor de tipul forțării, în timp ce o o companie care încurajează colaborarea și lucrul în echipă favorizează stilurile cooperare și compromis. Și politicile de personal la care am făcut referire pot exercita o anumită influență asupra stilurilor de abordare a situațiilor conflictuale. Spre exemplu, într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o companie în care nivelul de salarizare este scăzut, angajații nu se bucură de drepturi egale, iar posibilitățile de promovare sunt minime, angajații vor apela mai degrabă la un stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, aplanării și forțării, evident în strânsă legătură cu trăsăturile de personalitate ale fiecăruia. Aceasta deoarece lipsa unor poltitici de personal adecvate sau folosirea lor necorespunzătoare atrage cu sine o serie de nemulțumiri din partea angajaților și totodată comportamente corespunzătoare. Într-o companie în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe care politicile de personal după care se ghidează o companie în relația sa cu propriii angajați o au asupra indicelui de conflict existent în cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă și asupra stilului de abordare a conflictelor (colaborare, compromis, forțare, aplanare și evitare). 7. Obiective, ipoteze, metode Conflictul organizațional este un fenomen extrem de complex, care nu poate fi epuizat într-un singur studiu. De aceea, obiectivele pe care mi le-am propus prin acest studiu sunt următoarele: extinderea cauzalității conflictelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
generală: presupunem că politicile de personal din cadrul unei companii (tratament egal, posibilități de promovare și dezvoltare, nivel de salarizare) influențează considerabil indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (evitare, forțare, aplanare, cooperare și compromis). Ipoteza specifică 1: presupunem că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal în cadrul companiei va determina o creștere semnificativă a indicelui de conflict din cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă. Ipoteza specifică 2: presupunem că folosirea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
creștere semnificativă a indicelui de conflict din cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă. Ipoteza specifică 2: presupunem că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul evitării, forțării și aplanării. Ipoteza specifică 3: presupunem că folosirea echitabilă, corespunzătoare a politicilor de personal în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă predominant de tipul compromisului și cooperării. Ca metodă de investigare am
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cea de-a doua ipoteză specifică a studiului presupune că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal (tratament egal, posibilități de promovare, nivel de salarizare) în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul evitării, forțării și aplanării. Cea de-a treia ipoteză specifică a studiului presupune că folosirea corespunzătoare, echitabilă a politicilor de personal va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul compromisului și cooperării. Aceste două ipoteze specifice se confirmă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
două ipoteze specifice se confirmă prin corelarea rezultatelor obținute la chestionarul de evaluare a politicilor de personal cu cele obținute la chestionarul care vizează stilurile de abordare a situațiilor conflictuale (A3). Tratament egal Posibilități de promovare Nivel de salarizare Evitare Forțare Aplanare Compromis Cooperare C1 569 570 542 684 578 683 571 608 C2 777 822 819 365 366 438 750 856 Tabelul 2. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre cele două
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre cele două variabile (politicile de personal și stilul de soluționare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă) a fost evidențiată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson, ale cărui valori sunt redate în tabelul de mai jos. A1 - evitare A1 - forțare A1 - aplanare A1 - compromis A1 - cooperare Coeficient corelație - 0,496 - 0,457 - 0,440 0,460 0,637 Tabelul 3. Valorile coeficientului de corelație pentru scorurile obținute la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre scorurile obținute la chestionarul A1 și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
politicilor de personal menționate sau folosirea lor corespunzătoare îi pot oferi angajatului siguranță și mai multă încredere în sine, făcându-l conștient de locul și rolul său în cadrul companiei. Corelația scorurilor obținute la chestionarul A1 cu cele obținute la dimensiunea forțare are valoarea -0,457, corelație negativă semnificativă pentru p = 0,01 bilateral. Atunci când angajații au o atitudine pozitivă față de compania în care lucrează cu privire la posibilitățile de promovare, la tratamentul egal și la nivelul de salarizare, scorurile obținute la dimensiunea forțare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
forțare are valoarea -0,457, corelație negativă semnificativă pentru p = 0,01 bilateral. Atunci când angajații au o atitudine pozitivă față de compania în care lucrează cu privire la posibilitățile de promovare, la tratamentul egal și la nivelul de salarizare, scorurile obținute la dimensiunea forțare sunt scăzute și invers. Acest lucru se poate datora faptului că angajații care se simt adesea neîndreptățiți la locul de muncă sau care nu dispun de o retribuție pe măsura abilităților și experienței pe care le au, care nu corespunde
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
verbală care nu fac decât să agraveze situația. În cadrul unui grup, cum este cazul grupurilor de muncă, o astfel de abordare a conflictului duce la grave tulburări ale activității grupului și la concentrarea atenției în direcția protagoniștilor. Spre exemplu, stilul forțare se poate manifesta mai ales atunci când într-o companie angajații nu se bucură de drepturi egale, nu au parte de un tratament egal din partea conducerii companiei. Acest stil poate să apară fie din partea celui care simte că are o poziție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obținute la dimensiunile evitare și aplanare, care se situează pe primele două locuri în ierarhia acestor tipuri de abordări. În ceea ce privește angajații C2, scorurile totale obținute la compromis și cooperare sunt semnificativ mai mari decât cele obținute la dimensiunile evitare (365), forțare (438) și aplanare (366). Scorurile ridicate obținute de angajații C2 la dimensiunea compromis pot fi explicate prin faptul că, o dată satisfăcute o serie de nevoi ale angajaților, cum ar fi cele legate de salariu, de tratamentul egal și de posibilitățile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cu alte cuvinte, politicile de personal din cadrul unei companii (tratament egal, posibilități de promovare și dezvoltare, nivel de salarizare) influențează considerabil indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (evitare, forțare, aplanare, cooperare și compromis). 9. Concluzii Prin studiul de față ne-am propus să evidențiem relația existentă între politicile de personal (respectiv nivelul de salarizare și recompensare, tratamentul egal, posibilitățile de promovare), indicele de conflict, pe de o parte, și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflict scăzut și invers. Ipotezele specifice 2 și 3 au fost de asemenea probate prin calcularea coeficientului de corelație Pearson între politicile de personal implementate la cele două tipuri de companii și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale, respectiv evitare, forțare, aplanare, compromis și cooperare. Rezultatele au indicat o corelație semnificativă, pe de o parte între politicile de personal corespunzătoare, adecvate și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între politicile de personal necorespunzătoare (generatoare de insatisfacție și nemulțumiri în rândul personalului) și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, forțării și aplanării. Cunoscând aceste lucruri, companiile se pot implica mai mult atât în crearea unui mediu propice performanței, prin implementarea unor politici de personal adecvate, cât și în elaborarea unor programe care să contribuie la îmbunătățirea relațiilor dintre angajați, la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și infidelă. Susținute de puterea statului prin intermediul registrelor, tribunalelor și, În ultimă instanță, prin constrângere, aceste ficțiuni administrative transformau realitatea pe care se presupunea că o respectă, Însă niciodată atât de profund Încât să se Încadreze perfect În grila administrativă. Forțarea lizibilității: instrumentele de măsură populare versus etaloanele statului Instrumentele de măsură neoficiale s-au dezvoltat pe baza practicilor locale și, prin urmare, aveau În comun anumite caracteristici generice, În ciuda varietății lor uluitoare ce Împiedica uniformizarea administrativă. Mulțumită sintezei medievistului Witold
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt legate de nuclee generatoare, raportabile adesea la marile mituri. În comentariu, I. fructifică sugestiile criticii arhetipale, ale structuralismului și psihanalizei. Interpretările, coerente și convingătoare, își propun să acrediteze ideea că forțarea deschiderii unei opere îi confirmă viabilitatea artistică, implicând astfel o judecată de valoare. Exercițiul critic se angajează în relevarea unui nivel al imaginarului prin intermediul unor opere secundare (G. Călinescu), descoperirea unui traseu major al imaginarului prin referința la textele performante
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]