623 matches
-
cel mai important credem că este acum perceperea dezvoltării interrelaționării acestor roluri, astfel încât ele să se presupună unele pe altele și să se completeze reciproc. Corespunzătoare celei de-a patra faze este criza „birocrației”, în sensul că apare o anumită formalizare a participării la grup. În sfârșit, cea de-a cincea etapă, și anume colaborarea, presupune lărgirea demersurilor de coordonare prin integrarea unor dominante afective, sinergice, conducând la consolidarea maximală a identității de grup care se situează în termeni echivalenți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Latham (apud Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 248-254) și intitulat „modelul obiectivelor”; acesta include câteva concepte-cheie: provocarea, moderatorii, mediatorii, performanța, recompensa, satisfacția și consecințele. Pasul numărul 1, intitulat „provocarea”, privește direct stabilirea obiectivelor drept un proces de dezvoltare, negociere și formalizare a țintelor pe care fiecare individ este responsabilizat să le atingă; aici observăm trei indicatori: dificultatea obiectivelor, claritatea acestora și autoeficiența. Figura 37. Modelul obiectivelor (Ed Locke și Gary Latham) Dificultatea obiectivelor este un factor important de urmărit când vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții și în toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ieși. Ruperea de oameni și de realități era totală”. Model și identificare Am descris în altă parte (Neculau, 1992, 1999) metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. sunt doar câteva exemple de probleme sau provocări cu care se confruntă lumea contemporană și care fac obiectul eforturilor transdisciplinare. Complexitatea și dinamismul extrem cu care evoluează aceste probleme le fac să scape din aria de mobilitate redusă și formalizare excesivă a disciplinarității. Conceperea cunoașterii ca praxis, ca activitate angajată social și pusă în sprijinul fundamentării unor decizii cu impact larg poate sugera conceperea în aceeași manieră a curriculumului. Apar aici implicații vizibile în ceea ce privește condițiile de posibilitate a unei științe
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
original. Modelul matematic este o reprezentare a sistemului prin intermediul simbolurilor și structurilor matematice de tipul ecuațiilor algebrice, diferențiale, inecuațiilor, grafurilor, matricilor, în vederea cercetării și previzionării comportamentului sistemului. La conceperea modelului matematic se lucrează cu acele caracteristici ale sistemului care admit formalizarea, adică permit transpunerea lor în relații matematice. Modelul matematic va esențializa sistemul analizat și va prelua numai parametrii importanți care influențează direct funcționarea acestuia, evitându-se aglomerarea sistemului matematic cu variabile de ordin secundar care ar complica în mod inutil
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
pentru a asigura apoi coordonarea necesară între aceste sarcini" (1982, p. 18). Mijloacele despre care vorbește Mintzberg constituie caracteristici (sau parametri de concepere) care permit descrierea unei structuri organizaționale: unele caracteristici privesc posturile de muncă, fiind vorba de specializare sau formalizare. La nivelul specializării, vom distinge o specializare orizontală și o specializare verticală. Specializarea orizontală privește varietatea operațiunilor aferente unui salariat. Cu cât este mai ridicată, cu atât varietatea este mai mică și cu atât munca are un aspect mai repetitiv
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
verticală separă realizarea muncii de administrarea ei. Atunci când specializarea verticală este puternică, salariatul nu face decât să execute munca. Dacă specializarea verticală este slabă, salariatul exercită un control asupra activității și ia decizii în privința ei. Cea de-a doua caracteristică, formalizarea, ține de posturile de muncă și desemnează existența unor reguli și proceduri care încadrează activitățile salariaților. Exemplu: salariatul unei bănci care generează împrumuturile către clienți ocupă un post pentru care gradul de formalizare este ridicat; el trebuie să urmeze anumite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în privința ei. Cea de-a doua caracteristică, formalizarea, ține de posturile de muncă și desemnează existența unor reguli și proceduri care încadrează activitățile salariaților. Exemplu: salariatul unei bănci care generează împrumuturile către clienți ocupă un post pentru care gradul de formalizare este ridicat; el trebuie să urmeze anumite proceduri (la nivelul alcătuirii dosarului, al cererii de documente justificatoare pe care clientul trebuie să le furnizeze) și decide în funcție de reguli (rata de îndatorare a clientului, veniturile). Alte caracteristici privesc conceperea structurii: e
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au propus o "taxonomie", adică o clasificare construită pe date empirice. 64 de scale au permis operaționalizarea a cinci variabile de bază ale structurii (se va vorbi despre "parametri de concepere" la Mintzberg): specializarea (diviziunea muncii); standardizarea procedurilor (existența regulilor); formalizarea (regulile sunt scrise); centralizarea; configurația posturilor. Aceste scale au fost folosite în 52 de organizații. Analiza factorială a chestionarelor a permis degajarea a trei dimensiuni. Structura activităților Această variabilă privește definirea explicită a comportamentului salariaților. Ea include specializarea, gradul de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
centralizarea; configurația posturilor. Aceste scale au fost folosite în 52 de organizații. Analiza factorială a chestionarelor a permis degajarea a trei dimensiuni. Structura activităților Această variabilă privește definirea explicită a comportamentului salariaților. Ea include specializarea, gradul de standardizare, gradul de formalizare. Concentrarea autorității Această variabilă traduce centralizarea organizației. Controlul ierarhic al parcursului muncii de producție Cea de-a treia dimensiune separă controlul exercitat de ierarhie și cel exercitat prin intermediul unor proceduri interpersonale. Gruparea celor 52 de întreprinderi după primele două dimensiuni
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aceste structuri. 3.1. Structura simplă Este cel mai adesea constituită dintr-un responsabil și câțiva salariați. Vârful strategic joacă un rol esențial, iar supervizarea directă este mecanismul principal de coordonare. Există o centralizare puternică, o specializare slabă și puțină formalizare. Această structură se potrivește unui mediu simplu și dinamic: totul depinde de un singur om. Ajustarea la mediu este deci ușoară în problemele simple. Exemplu: o mică firmă de construcții lucrează la o vilă. Dacă deodată clientul cere acestei firme
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai adesea favorabil. 3.2. Birocrația mecanicistă Întreprinderile de producție de masă poziționate într-un mediu simplu și stabil constituie exemple tipice pentru această configurație (administrațiile, băncile, precum și companiile de asigurări!). Aici avem o specializare foarte accentuată și o puternică formalizare: comportamentul salariaților este încadrat de reguli. Ele sunt implementate de tehnostructură, care joacă un rol esențial în această configurație. Caracterul stabil și dinamic al mediului face posibilă standardizarea procedeelor și formalizarea. 3.3. Structura divizionalizată Aceasta este compusă prin gruparea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Aici avem o specializare foarte accentuată și o puternică formalizare: comportamentul salariaților este încadrat de reguli. Ele sunt implementate de tehnostructură, care joacă un rol esențial în această configurație. Caracterul stabil și dinamic al mediului face posibilă standardizarea procedeelor și formalizarea. 3.3. Structura divizionalizată Aceasta este compusă prin gruparea unor unități orientate spre piețe diferite. Diversitatea piețelor este, într-adevăr, un factor care favorizează apariția acestei structuri în întreprinderile organizate într-o birocrație mecanicistă. Diviziunile sunt relativ autonome unele față de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de contabilitate, gestiunea administrativă a personalului, contencios... Dacă mărimea (și numărul salariați) crește, intervin o diferențiere și o specializare. Vor apărea un serviciu de personal, unul de contabilitate. De aici vor rezulta nevoi de coordonare și deci o consolidare a formalizării. De asemenea, mărimea va determina o anumită decentralizare a organizației. 5.1.2. Tehnologia Tehnologia este prima variabilă care a fost luată în considerare în cercetările empirice. Ea permite două definiții: tehnologia poate fi privită din punctul de vedere al
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt atât de decisive precum încearcă Hubbeling să arate. Din nou, acest lucru este interesant, dar nu răspunde dilemei pe care o ridică Hubbeling. În acest punct poziția lui Hartshorne pare tulburătoare prin încercarea de a lua ceva înapoi din formalizarea argumentului ontologic după ce acesta a convins mulți filosofi că argumentul ontologic nu este greșit în varianta criticată de Hume sau Kant424. La întrebarea ce sistem modal exprimă cel mai adecvat filosofia sa, Hartshorne afirma că sistemul său modal este apropiat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se dezvolta și de a se schimba. Cunoașterea lui Dumnezeu crește pe măsură ce viitorul devine prezent. Dumnezeul lui Hartshorne este un Dumnezeu "în ascensiune"455. Charles Hartshorne poate fi considerat cel mai important susținător al argumentului ontologic în filosofia analitică, prin formalizarea cu succes a argumentului ontologic din perspectiva logicii modale și prin dezvoltarea teismului neoclasic un cadru mai adecvat (în comparație cu teismul clasic) pentru susținerea existenței necesare a lui Dumnezeu. George Goodwin consideră două contribuții ale lui Charles Hartshorne (și care sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate controla - ceea ce complică procesul monitorizării și evaluării muncii sale de către inițiator. Apare aici problema administrării comune a riscurilor (vezi risc) și a luării unor decizii în condiții de incertitudine. În științele economice, aceste probleme sunt abordate în general prin formalizarea lor matematică, căutând constrângerile optime pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii de modelare matematică a relațiilor inițiator-agent, ci voi discuta doar relevanța
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale cărei note caracteristice (tradiționalitate, oralitate, variabilitate, anonimat) fac din ea o „formă specifică” de creație sincretică, rezultantă a mai multor limbaje. În creația folclorică formalizarea atinge toate nivelurile operei. Cartea reușește să fie ceea ce și-a propus: o lectură „din interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
specificul tehnologic al producției și la strategia de piață. Pe baza tuturor acestor clasificări reținem două categorii de criterii: externe (se referă la determinanții de mediuă și interne (legate de caracteristicile organizațieiă. Autorul se oprește asupra clasificării după gradul de formalizare. Astfel, distingem structuri organizatorice formale și informale. Cele formale la rândul lor se împart în birocratice și adhocratice. Structurile formal-birocratice au că prototip sistemul birocratic al lui Max Weber, în centrul căruia se află conceptele de putere și de autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
discontinuitatea în domeniul fizicii, în special, sunt după Nicolescu, două dintre argumentele care stau la baza teoriei sale despre existența unor ,,niveluri multiple ale realității". Din această perspectivă, Basarab Nicolescu definește realitatea ca ,,ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice", acest concept nefiind ,,doar o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are de asemenea o dimensiune trans-subiectivă..."403, iar prin ,,nivel de realitate" înțelege ,,un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acesteia de generalizare metodologică și deschidere tematică. Deschiderea logicii spre realitate, acțiune, istorie, societate, politică, precum și examinarea propriei substanțe și interiorități, au făcut posibilă apariția ipostazei metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice tipologiei Și fundamentelor teoretice, principiilor Și regulilor, tratamentelor Și practicilor specifice măsurării Și evaluării în contabilitate, libertăților Și conformităților modelelor de estimare Și evaluare; tensionarea problemelor pentru a găsi idei Și soluții noi cu privire la evaluarea activelor
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
deja, „complexul mitologic al morții”. Ea cuprinde un ansamblu de acte și de învățături cu caracter didactic, de ficțiuni epice, de invocații lirice, gesturi simbolice ritualizate, care poartă, laolaltă, amprenta unei codificări specifice. Toate secvențele „complexului”, indiferent de tipul de formalizare, își corespund, se află în consonanță. Scoasă din context, secvența își pierde semnificația originară sau dispare cu desăvîrșire. Marea zeiță a pămîntului, din benefică, devine malefică. Nu este exclus ca, în arhaitatea îndepărtată, Muma Pădurii să fi fost o divinitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
estetică. Electorul alege mai multe texte poetice pentru că "îi plac", dar nu poate explica de oe. Observatorul analizează textele și descoperă structuri similare, oferind, deci, propozițiile S care explică "opțiunile" L. De obicei, aceste structuri sînt de natură ritmică și formalizarea lor matematică este posibilă. Opțiunea fiind însă esența creației lirice (în limbaj), metoda lui Servien are meritul de a arunca balastul categoriilor esteticii normative și de a aborda direct structura operei, ajungînd la rezultate obiective și comparabile. Cred că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]