2,684 matches
-
Sicilia, a fost cucerită pe rând de oricine trecea pe acolo cu corăbiile - grecii, romanii, bizantinii, arabii, apoi iar bizantinii. Pe la 1200 a fost vândută Veneției care, la fel ca orice achizitor serios din ziua de azi, a investit în fortificații, monumente, clădiri, biserici. Urmele perioadei venețiene se văd peste tot. Pe la 1650, Creta a fost cucerită de turci, drept care venețienii și-au luat jucăriile și au plecat. Dar nici musulmani nu vezi pe insulă. După ce au fost înfrânți pe la începutul
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
și Constantin Brâncoveanu. Ajungând stăpân al moșiei Strehaia, Matei Basarab(domnul care a restaurat sau înălțat cel mai mare număr de ctitorii - 45) poruncește în 1645, rezidirea din temelie a vechii ctitorii a boierilor Craiovești, împrejmuirea bisericii cu o nouă fortificație, cu cinci turnuri rotunde. Astăzi, măi exisăa doar cel de la intrare. In1690,Constantin Brâncoveanu îi adaugă pridvorul. De-abia în1826, când s-au reparat chiliile și s-a înălțat zidul de incinta, a fost zugrăvita biserică. Atunci, palatul domnesc, care
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > SCHIȚE DE PORTRET Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Până în preajma anilor 1980, pe strada Fortificației la nr. 16 în partea veche a Brăilei, a locuit cel care mi-a fost profesor de limba franceză în școala primară, domnul Ion M. Gane. De statură potrivită, de cum îl priveai aveai sentimentul că totdeauna a fost slăbuț. Trăsăturile
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
să-mi povestească despre prieteni și amintirile sale, convinsă fiind că-i reduc din suferințele sufletului. Așa mi-a povestit până într-una din zile, când glasul său a pierit pentru totdeauna ! Cândva, în partea veche a Brăilei, pe strada Fortificației la nr.16, a locuit familia Gane. Aici, în această casă am cunoscut oameni de aleasă valoare. Printre aceștia a fost și Octavian Moșescu din orașul Râmnicul Sărat . Referință Bibliografică: Schițe de portret / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
coada calului pentru ceai. Murul de aici are floarea violet-rozie, dar nu știu dacă o fi comestibil!? Florile teiului sunt pe trecute... și uite așa ajungem pe culme, la Castelul bizantin Platamonas (Platamonas se traduce prin: plajă lungă). Este o fortificație datând din secolul X-lea cu poziție strategică asupra drumului dintre Macedonia și Tesalia. A fost clădit de regale franc al Salonicului peste un castel preexistent. Între 1218 și 1224 castelul a fost luat în stăpânire de ducele Epirului, Angelos
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de UNESCO, ce a declarat cetățile dacice din Munții Orăștiei „moștenire mondială”, în 1999. E vorba, mai exact, de Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Roșie, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna, care alcătuiau un sistem de fortificații pus în slujba primeia, de unde și deducția că Sarmizegetusa Regia era capitala Daciei. UNESCO a acordat titlul de „moștenire mondială” pe baza a trei criterii. Primul spune că „cetățile dacice reprezintă îmbinarea tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare din interiorul și
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
turn de veghe. Fiind o zona cu precipitatii abundente, dacii au prevăzut un canal de drenaj din calcar, prin care apa era evacuată din cetate, trecând pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuință, traversând apoi zidul de incintă. Terasele, dispuse în jurul fortificației, au rezultat probabil din nivelarea dealului pentru cetate și pregătirea drumului de acces. În Asia ar putea fi bănuite de cultivarea orezului, însă în cazul acesta ele este posibil să fi folosit pentru diferite edificii din lemn, probabil locuințe. În
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cetăți, una la Costești, alta la Blidaru, aceasta din urmă fiind formidabilă din punct de vedere militar. Iar până la Sarmizegetusa sunt mai multe turnuri de pază. Pe drum, în stânga, se afla o altă cetate care trebuia cucerită, pentru că o asemenea fortificație nu putea fi lăsată să funcționeze în spatele liniilor romane. Traian era militar de carieră și un bun strateg. Iată de ce au durat patru ani expedițiile romanilor”[8]. Cetatea de la Căpâlna a fost inclusă cu entuziasm într-un recent program de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat și consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei și poduri de acces în cetate, cu puncte de informare și semnalizare. În exteriorul fortificației, la baza dealului aflat lângă drumul național, se va construi un obiectiv pentru primirea turiștilor și va fi spațiu pentru informare, expunere, depozitare și cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată și amenajarea unor parcări și căi de acces auto
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de conservare a arhitecturii tradiționale a palatelor romane, care a rezistat incursiunilor barbare, constituind unul dintre magnificele monumente, printre cele mai bine păstrate pe acest teritoriu. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unui oraș luxos (sec. III și IV), având fortificațiile unui oraș gigantic. Orașul poligonal, flancat cu porți și fațade ornamentate cu galerii și sculpturi în relief, cu marele palat, pardosit cu mozaicuri unice, cu pereți acoperiți de fresce încrustate cu pietre semiprețioase, mi-a amintit de simbolurile universale. De la
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
CIVITAS NICOSIE”- prima dată când se regăsește această denumire dată capitalei cipriote de către lusignani. În anul 1489 Ciprul intră sub stăpânire venețiană; administarea insulei se exercită tot de la Nicosia. Vechile ziduri ale orașului construite de francezi sunt demolate și noi fortificații întăresc securitatea capitalei în anul 1567; tot atunci se mai construiesc și câteva palate private, palatul regelui, biserici latine și creștin ortodoxe dar și mănăstiri. Zidurile venețiene sunt bine păstrate până în prezent și au forma unei stele cu 11 bastioane
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
a înlesni accesul dincolo de ele: în 1879 - poarta Pafos și în 1882 - cea spre Limassol. În vara lui 1882 s-a procedat la extinderea limitelor municipale în afara zidurilor pe o rază circulară, cam la 500 de metri de la unghiurile bastioanelor fortificației. După război, satele din preajma Nicosiei s-au dezvoltat mult și treptat, alte și alte deschideri au urmat așa fel încât până în 1958 orașul și suburbiile sale au devenit una și-aceeași localitate. Orașul vechi era fieful comercianților și meșteșugarilor locali
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
exact două sute de ani după revoluția de la Paris. Penitenciarul de maximă siguranță Jilava este în egală măsură închisoare, muzeu și obiectiv istoric. Desigur, muzeu neoficial... Dar își are propria istorie, care începe de pe vremea când orașul București era înconjurat de fortificații de apărare împotriva năvălirilor otomane. Așa-zisul Fort nr. 13 fusese transformat în închisoare în anul 1907, special pentru “cazarea” nefericiților țărani... Și Unica revoltă cunoscută vreodată la Jilava a avut loc între 17 decembrie 1989 și 31 ianuarie 1990
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
civilă. În cazul Drobetei, ca și al altor obiective militare romane importante de pe malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare, care, în cea mai mare parte urmăreau calea Dunării
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare, care, în cea mai mare parte urmăreau calea Dunării, spre Europa centrală. În acest context istoric, din a doua jumătate a secolului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
lipsit de temei. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști cavalerești, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe majore, după retragerea tătarilor, regele
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și apărarea fortificațiilor 12, calități de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin din partea principilor Europei, în afară de „Ordinul hospitalierilor”, care au luat armele împotriva păgânilor și schismaticilor
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
de locuitor din Europa, deținând și a treia cea mai mare grădină zoologică din Europa în ceea ce privește speciile, grădină aflată chiar în apropierea gării centrale. Despre trecutul acestui oraș flamand am aflat că Anvers-ul datează încă din perioada galo-romană. O primă fortificație a fost construită în secolul al VII-lea, dar a fost distrusă de vikingi în secolul al IX-lea. În secolul al X-lea, Anvers a devenit un margraviate (județ de graniță) al Imperiului Roman, marcând granița cu Flandra. Pe la mijlocul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
ciozvârta care i-a revenit din moșia generalului Sâmbure, dar tot ceea ce a câștigat, a investit în ruină medievală numită ,,La Diligenta,,. Acolo, în Transilvania, la hanul, ridicat în urmă cu un secol și mai bine, pește zdrobitura zidurilor unor fortificații medievale, o parte din clădire rămăsese în picioare, un spațiu bântuit de legende sângeroase, pe care țăranii din satele învecinate le spuneau turiștilor, doar în șoaptă. Cum pe Mărțina o atrag hipnotic toate vechiturile rătăcite prin pivnițe și poduri de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
puternice operațiuni militare ( dovadă stratul gros de arsură). Poziția strategică a cetății asigura si securitatea drumului dacic ce făcea legătura între Sucidava( Corabia de azi) și Sarmisegetuza, capitala dacică din Munții Orăștiei. Ea se înscria în ansamblul de cetăți și fortificații de pe acest vechi drum comercial și militar, Sarmisegetuza, cetatea de la Polovragi - Gorj, Pelendava - Dolj, Malva și Sucidava de la Dunăre. În ‘’Revista Muzeului Militar Național’’ nr.1, 1991, Floricel Marinescu publică un studiu mai amplu despre cetatea grădișteană din care vom
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Malva și Sucidava de la Dunăre. În ‘’Revista Muzeului Militar Național’’ nr.1, 1991, Floricel Marinescu publică un studiu mai amplu despre cetatea grădișteană din care vom cita în continuare. ‘’De formă aproape circulară, cu diametrul interior aproximativ 85 m, această fortificație se află pe una din prelungirile sudice ale Dealului Muierilor și este mărginită spre est-nord-est de abrupta Vale a Grădiștei- care a și erodat o parte din incintă- iar spre sud-vest de o serie de alunecări de teren. Spre sud
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
arheologice din România (campania 1999), CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost stabilirea clară a sistemului constructiv al fortificației, stabilirea raportului stratigrafic dintre fortificație și nivelurile antropice din incinta cetății, depistarea și sondarea așezării corespunzătoare fortificației și datarea cu exactitate a întregului obiectiv. Din păcate a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost stabilirea clară a sistemului constructiv al fortificației, stabilirea raportului stratigrafic dintre fortificație și nivelurile antropice din incinta cetății, depistarea și sondarea așezării corespunzătoare fortificației și datarea cu exactitate a întregului obiectiv. Din păcate a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost stabilirea clară a sistemului constructiv al fortificației, stabilirea raportului stratigrafic dintre fortificație și nivelurile antropice din incinta cetății, depistarea și sondarea așezării corespunzătoare fortificației și datarea cu exactitate a întregului obiectiv. Din păcate a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m, cu paramenți din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
constructiv al fortificației, stabilirea raportului stratigrafic dintre fortificație și nivelurile antropice din incinta cetății, depistarea și sondarea așezării corespunzătoare fortificației și datarea cu exactitate a întregului obiectiv. Din păcate a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m, cu paramenți din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]