1,653 matches
-
de înmagazinare; ● modernizare instalații tehnologice de suprafață pentru creșterea presiunii de operare, sonde noi. Implementarea proiectului va aduce o serie de avantaje atât la nivel național cât și regional prin: – asigurarea securității energetice și reducerea dependenței de importul de combustibili fosili prin volumul util suplimentar ... – creșterea gradului de integrare a unei piețe interne eficiente și competitive prin reducerea și prevenirea blocajelor de infrastructură legate de furnizarea gazelor, respectiv prin flexibilitatea sporită a serviciilor de înmagazinare gaze ce va contribui la creșterea
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
pentru transportul hidrogenului ... Figura 23. Proiecte de reconversie a infrastructurii de transport gaze naturale pentru transportul hidrogenului Sustenabilitatea proiectelor este confirmată de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în prima fază prin înlocuirea treptată a surselor de gaze fosile, de la H_2 cenușiu la H_2 verde la utilizatorii de H_2 existenți. De-a lungul traseelor gazoductelor, va exista posibilitatea de a conecta noi producători/consumatori de H_2, ceea ce contribuie, de asemenea, la cuplarea sectorială între sistemul de energie electrică și
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
țintelor ambițioase de reducere a emisiilor e gaze cu efect de seră, impun necesitatea de a identifica cele mai bune soluții pentru a asigura complementaritatea dintre: asigurarea accesibilității prețului energiei și a competitivității economice; tranziția treptată de la utilizarea combustibililor fosili la surse de energie regenerabilă și/sau cu emisii scăzute de carbon, utilizând gazul natural drept combustibil de tranziție; dezvoltarea capacităților de stocare; îmbunătățirea eficienței energetice; extinderea duratei de viață a zăcămintelor mature de țiței și gaze sau exploatarea unor noi
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire. Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit. Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a celor critice; ■ Eficiența resurselor: În contextul resurselor naturale finite și având în vedere că resursele energetice sunt concentrate geografic, sectorul energetic trebuie să se concentreze pe utilizarea eficientă a acestor resurse. Aceasta include extracția și utilizarea eficientă a combustibililor fosili, coroborat cu dezvoltarea și utilizarea resurselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroelectrică, respectiv al gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.). ■ Eficiența energetică în utilizarea finală: promovarea eficienței energetice în rândul consumatorilor - atât industriali, cât
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Obiectivul 5: Piețe de energie eficiente Prin pachetul de reforme recent adoptate la nivel european, consumatorii din întreaga UE și implicit din România vor putea beneficia de prețuri mai stabile la energie, de o mai mică dependență de prețul combustibililor fosili și de o mai bună protecție împotriva crizelor viitoare. Elementele cheie ale acestui pachet, ce urmează a fi transpuse sau implementate la nivel național vor trebui să asigure: ● Prețuri la energie mai stabile și mai previzibile, asigurând în același timp
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
reforme substanțiale a cadrului legislativ în domeniul energetic care să permită finalizarea implementării celui de al Treilea Pachet Energetic, ce a avut ca scop redesenarea pieței energiei din UE prin facilitarea tranziției de la un sector energetic bazat pe combustibili fosili către unul decarbonizat, și a reprezentat totodată un pas important în implementarea strategiei privind Uniunea Energetica. Pachetul a fost format din opt acte normative care acoperă eficiența și performanța energetică, energia regenerabilă, proiectarea pieței de energie electrică și sistemul de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în 2035. Directiva prevede un element de flexibilitate prin care statele membre își pot reduce ținta de hidrogen regenerabil în industrie cu 20% în următoarele 2 condiții: () nivelul contribuțiilor naționale la ținta UE atinge nivelul așteptat; () ponderea H2 din surse fosile care este consumat în statul membru respectiv nu poate depăși 23% în 2030 și 20% în 2035. Această condiție introduce implicit un stimulent pentru dezvoltarea de H2 din surse cu emisii scăzute de carbon. ; () SRE în Clădiri. Ținta pentru ponderea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
ajute UE să își atingă obiectivele în materie de climă. Principalul obiectiv al Regulamentului este de a crește atât cererea, cât și oferta de combustibili de aviație durabili, care au emisii de CO2 mai scăzute decât kerosenul pe bază combustibili fosili, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața transportului aerian din Uniune. Printre principalele dispoziții are Regulamentului (UE) 2023/2405 se află cele privind obligația furnizorilor de combustibili de aviație de a se asigura că întreaga cantitate de combustibili
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic Metanul ocupă locul al doilea în rândul celor mai importante gaze cu efect de seră după dioxidul de carbon. Propunerea de regulament privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic obligă sectoarele gazelor fosile, petrolului și cărbunelui să își măsoare, monitorizeze, raporteze și să aplice măsuri de reducere a emisiilor de metan. Propunerea de regulament reprezintă primul act legislativ adoptat la nivelul UE cu scopul de a reduce emisiile de metan din sectorul energetic
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. PNRR se concentrează pe tranziția verde și digitalizare, dedicând o componentă substanțială pentru independența de combustibilii fosili și promovarea energiei verzi. Printre măsurile principale se numără accelerarea producției de energie din SRE, îmbunătățirea eficienței energetice și recalificarea forței de muncă afectată de tranziție. Acest plan vizează, de asemenea, consolidarea infrastructurii digitale și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile spre o
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
pentru a condamna agresiunea militară a Rusiei. Prin declarația de la Versailles, convenită în martie 2022, liderii UE ai celor 27 de state membre au convenit să elimine treptat și în cel mai scurt timp posibil dependența UE de combustibilii fosili din Federația Rusă. La 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra unei interdicții pentru aproape 90% din totalul importurilor de petrol din Federația Rusă până la sfârșitul lui 2022, cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte. De
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
ajungând la aproximativ 8500 TW instalați la nivel global. Tendința globală puternică de scădere a costurilor tehnologiilor pentru energie regenerabilă din perioada 2010-2023 a condus la creșterea competitivității acestora față de costurile impuse de capacități similare pe bază de combustibili fosili. Din anii 2010 până în prezent, costurile cu tehnologia panourilor fotovoltaice au scăzut cu 85%. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE), această tendință va continua, făcând majoritatea SRE competitive fără scheme de sprijin dedicate până în 2040. Scăderea costurilor de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de distribuție sunt Delgaz Grid și Distrigaz Sud Rețele. CONSUMUL ENERGETIC Consumul de energie primară în România în perioada 2011-2021 relevă mai multe tendințe, deși consumul primar total a fost mai degrabă constant. În primul rând, consumul primar de combustibili fosili solizi a scăzut cu mai mult de jumătate, iar consumul de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 10%. Pe de altă parte, consumul primar de alte SRE (cu excepția biomasei - biocombustibili solizi primari) a crescut cu peste 70% în perioada
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Consumul de energie primară per combustibili în perioada 2011-2021 Sursă: Eurostat Consumul de energie finală per combustibili în perioada 2011-2021 Sursă: Eurostat În ceea ce privește consumul de energie finală per tehnologie, doar consumul de energie finală produsă din combustibili fosili solizi și din căldură a scăzut în perioada analizată. Pe de altă parte, cele mai mari creșteri, din punct de vedere al consumului de energie finală, au fost înregistrate pentru celelalte SRE (excluzând biomasa), cu peste 120% în perioada 2011-2021
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
1,3 mil. tone/an). GAZE NATURALE Gazele naturale au o pondere de aproximativ 29% din consumul intern de energie primară. Cota lor importantă se explică prin disponibilitatea relativ ridicată a resurselor autohtone, prin impactul redus asupra mediului comparativ cu alți combustibili fosili și prin capacitatea de a echilibra energia electrică produsă din SRE intermitente. Infrastructura existentă de extracție, transport, înmagazinare subterană și distribuție este extinsă pe întreg teritoriul țării. Totuși, consumul de gaze naturale al României este de asemenea într-o scădere
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
primară, în ultimii zece ani dependența României de importuri a atins un nivel critic, ajungând la un grad de dependență de importuri de 54%, de la 36% în 2019 și 23% în 2011. Produsele petroliere, alături de gazele naturale, combustibilii fosili solizi și uraniul vizează cele mai mare dependențe ale României la nivelul importurilor de combustibili energetici. În același timp, România a reușit totuși să își reducă puternic dependența de produse energetice rusești, iar în 2023 a redevenit exportator net de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
crescut cu o rată de creștere compusă de 15%. Potrivit datelor producția de gaze naturale nu poate acoperi necesarul României. Evoluția consumului intern brut, producției, importurilor și exporturilor de gaze naturale (TWh) Sursă: Rapoarte ANRE În ceea ce privește combustibilii fosili solizi, la nivelul anului 2022 importurile au reprezentat 21% din necesarul României. Evoluția consumului intern brut, producției și importurilor de combustibili fosili solizi (mii tep) Sursă: Eurostat La nivelul anului 2021, nivelul de import pentru țiței a fost de 68%
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
intern brut, producției, importurilor și exporturilor de gaze naturale (TWh) Sursă: Rapoarte ANRE În ceea ce privește combustibilii fosili solizi, la nivelul anului 2022 importurile au reprezentat 21% din necesarul României. Evoluția consumului intern brut, producției și importurilor de combustibili fosili solizi (mii tep) Sursă: Eurostat La nivelul anului 2021, nivelul de import pentru țiței a fost de 68%. În ceea ce privește țările de origine ale țițeiului importat, în 2021, 73% din acesta a provenit din doar două state, Kazahstan
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic la orizontul anului 2050. În contextul eforturilor politice, sociale și economice de susținere a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile, dezafectarea capacităților de producere pe bază de combustibili fosili solizi și datorită transformărilor structurale ale economiei către sectoare de producție și servicii cu intensitate energetică scăzută, România se află astăzi în rândul țărilor cu obiective și ținte ambițioase pentru îndeplinirea țintelor comunitare privind energia și schimbările climatice pentru anul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
stres. Un alt aspect esențial pentru securitatea energetică este creșterea eficienței energetice. Prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, România poate reduce consumul total de energie, ceea ce duce la o diminuare a necesității de importuri energetice. În ce privește combustibilii fosili solizi, obiectivul este reducerea la 0% până în 2035 a nivelului importurilor nete, de la 21% la nivelul anului 2022. În ce privește importurile de gaze naturale, obiectivul României este de a deveni complet independentă de importuri de gaz și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de generare din surse nucleare reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producție de energie electrica previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limita de operare a mai multor capacități existente bazate pe combustibili fosili. Până în 2035, obiectivul României este să finalizeze extinderea duratei de viață a unor capacități existente, să construiască noi capacități de mari dimensiuni, precum și capacități de generare de tip SMR. Biomasă În procesul de creare a unei economii durabile
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
constituind o măsură de tranziție către încălzirea cu amprentă de carbon minimă. De asemenea, instalarea unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență cu capacități flexibile "H2Ready", împreună cu capacități de stocare a energiei termice, vor asigura trecerea de la combustibili fosili actuali la combustibili noi bazați în primul rând pe amestec de hidrogen și metan sintetic, respectiv biometan. Integrarea mai multor surse de energie bazate pe diferite tipuri de energie primară într-o rețea inteligentă de transport și distribuție energie într-
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
distribuție eficientă. Promovarea energiei solare pentru încălzire Se vor implementa inițiative pentru instalarea sistemelor solare termice în gospodăriile fără acces la sisteme centralizate. Aceste sisteme pot fi utilizate pentru încălzirea apei și suportul termic, contribuind la reducerea consumului de combustibili fosili. Implementarea micro-rețelelor de generare Se va încuraja dezvoltarea micro-rețelelor care utilizează cogenerarea pentru a produce simultan căldură și electricitate. Acestea vor fi deosebit de utile în comunitățile izolate sau în zonele rurale, unde conectarea la rețeaua națională poate fi dificilă
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
intrarea în exploatare a unor noi capacități și eficientizarea producției va contribui la scăderea importurilor și reversarea acestora. Totodată, România își propune reducerea dependențelor de un număr mic de actori externi și creșterea numărului de surse de aprovizionare pentru combustibili fosili. În situații excepționale, cum ar fi conflicte, stări de asediu și urgență, ori tensiuni geopolitice, dependența de sursele externe de energie expune o țară la riscuri semnificative. De exemplu, furnizorii de energie din regiuni instabile sau controlate de actori care
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]